Guvernul român va cere Parlamentului spre aprobare un credit rambursabil pentru Republica Moldova de 150 de milioane de euro, a declarat la Neptun premierul Victor Ponta, citat de Agerpres. La conferința de presă cu premierul moldovean Valeriu Streleț, după ședința comună a celor două guverne, Victor Ponta a precizat că banii ar urma sa fie rambursați în termen de cinci ani, iar dobânda este în jur de 1,5%.

La Chișinău, liderii Platformei Dreptate și Adevăr au declarat, relatează IPN, că-i vor cere preşedintelui României să supravegheze modul cum va fi cheltuit creditul. Liderii protestatarilor şi-au exprimat îngrijorarea că aceşti bani vor fi furați, iar returnarea lor va cădea pe umerii întregii populației, transmite IPN.

Miniștrii de interne din Uniunea Europeană au aprobat cu o largă majoritate planul de împărțire a 120 de mii de refugiați și imigranți între țările UE, a anunțat președinția luxemburgheză. România, Ungaria, Cehia și Slovacia s-au opus, Finlanda s-a abținut de la vot.

Distribuirea celor 120 de mii de persoane se va face în decurs de doi ani. Numai anul acesta, în Uniunea Europeană au sosit peste 500 de mii de refugiați și imigranți, cei mai mulți din Siria, Irak și Afganistan. Majoritatea vor să ceară azil în Germania sau țările Scandinave, în primul rând Suedia.

„Motive pentru ca oamenii să protesteze sunt. Criza din sistemul bancar și insecuritatea legată de sistemul bancar au creat această stare”, a declarat la Bruxelles liderul PLDM, Vlad Filat, într-un interviu cu Europa Liberă.

Filat a ținut însă să precizeze că „revendicarile organizatorilor acestor proteste nu vin a rezolva problemele adevărate ale țării. Seria de demisii cerute nu face decât să ducă țara mai departe, în „incertitudine”. Mai mult, el crede că eventuale alegeri anicipate ar fi o „catastrofă” pentru R.Moldova.

Vlad Filat, în interviul cu Europa Liberă, mai declară că alegeri anticipate ar însemna și o „schimbare a vectorului” de orientare a politicii externe. „Este un interes sporit al Rusiei ca să preia controlul politic în Republica Moldova (…)” și nu trebuie „uitată nici situația din Ucraina”. Filat a lăsat de îneles că protestele ar putea fi utilizate ca pretext, cum a fost în Ucraina.

Comentând demisia guvernatorului Băncii Naționale, Dorin Drăguțan, Filat a atras atenția că aceasta survine în ajunul vizitei delegației FMI la Chișinău.

Criza din sistemul bancar și nu numai trebuie rezolvate „în cadrul actualei guvernări”, a adăugat fostul premier.

Liderul PLDM, Vlad Filat se află la Bruxelles unde a participat la șendința Comitetului Parlamentar de Asociere Uniunea Europeană – Republica Moldova. Filat este copreşedinte al Comitetului Parlamentar de Asociere UE-RM.

Concernul german Volkswagen a recunoscut că în aproximativ 11 milioane de mașini diesel sunt instalate programe de computer care truchează rezultatul testelor de emisii de gaze poluante. În timpul testului, motoarele sunt programate să respecte parametrii ceruți, pe care însă le depășesc în traficul normal.

Scandalul izbucnit cu câteva zile în urmă în Statele Unite, unde Volkswagen a fost acuzat de a fi instalat aceste programe în circa 500 de mii de autoturisme.

Acum, autoritățile din Franța, Coreea de Sud și Australia au anunțat că și ele, după cele americane, că vor testa mașinile diesel ale producătorului german.

În presa germană se speculează nu numai că șeful concernului va fi obligat să demisioneze, dar că însăși existența Volkswagen ar putea fi în pericol: acțiunile au pierdut peste 23%, în America, constructorul german riscă amenzi în valoare de 18 miliarde de dolari care ar putea fi de 7-8 ori mai mari, acum că este vorba de circa 11 milioane de mașini, vândute în lumea întreagă.

La un tribunal din vestul Rusiei a început, marți, procesul împotriva pilotului ucrainean Nadia Savcenko acuzată de ghidarea unui tir de artilerie al forțelor ucrainene, în care au fost uciși doi jurnaliști ruși în regiunea ucraineană Luhansk în vara lui 2014. În vârstă de 34 de ani, Savcenko respinge acuzațiile. Ea spune că a fost răpită în estul Ucrainei și transportată ilegal în Rusia, în iulie 2014, iar în momentul morții jurnaliștilor ruși se afla deja în captivitate. Nadia Savcenko s-a aflat peste 80 de zile în greva foamei în semn de protest față de ceea ce consideră detenția ilegală în Rusia. În Rusia, Savcenko riscă 25 de ani de închisoare. În Ucraina, este considerată erou național. Organizații pentru drepturile omului și guverne occidentale s-au alăturat cererilor Kievului de a fi eliberată.

Guvernul român va cere Parlamentului spre aprobare un credit rambursabil pentru Republica Moldova de 150 de milioane de euro, a declarat la Neptun premierul Victor Ponta, citat de Agerpres. La conferința de presă cu premierul moldovean Valeriu Streleț, după ședința comună a celor două guverne, Victor Ponta a precizat că banii ar urma să fie rambursați în termen de cinci ani, iar dobânda este în jur de 1,5%.

„Este o perioadă dificila prin care Republica Moldova trece acum din punct de vedere financiar și bugetar. Până la momentul la care va avea un acord cu instituţiile financiare internaţionale - FMI, CE și BM - (...) cred că este de datoria și mai ales este de puterea României (…) să fim primii care putem să spunem (...) «putem să vă dăm acest împrumut rambursabil în condiții extrem de avantajoase»”, a declarat Ponta, citat de agenția Agerpres.

La rândul său, premierul moldovean, Valeriu Strelet, a susținut că din acest împrumut ar urma să fie eliberată anul acesta o prima tranșă de 60 de milioane de euro.

„Noi avem intenţia să reanimam proiectele investiţionale care au fost temporar suspendate din motivul absentei suportului bugetar de la partenerii de dezvoltare pe care contam atât de mult…”, a declarat premierul Valeriu Streleț.

Președintele ucrainean Petro Poroșenko a declarat că „a fost o crimă” faptul că Ucraina a rămas în afara NATO. La ședința Consiliului Național de Securitate, Poroșenko a spus că aceasta politică va fi schimbată, dar numai prin referendum. La ședință a fost prezent și secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, care a asigurat Ucraina din nou de tot sprijinul „politic și concret” al Alianței Nord-Atlantice. NATO a cerut Ucrainei să facă o serie de reforme economice și politice profunde înainte de a începe să se gândească la o posibilă cerere de aderare la Alianță. Luni, în regiunea Lvov, au început și manevre comune NATO-Ucraina.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat că economia rusă are probleme serioase, dar nu critice, și a precizat că pentru 2016 nu se așteaptă un deficit bugetar mai mare de 3% din PIB. Putin a făcut aceste declarații la o întrevedere cu conducerea țării privind starea economiei, lovită greu de căderea prețurilor pentru petrol și gaze naturale dar și de sancțiunile occidentale. FMI prevede pentru 2015 o reducere a economiei ruse cu 3,4%.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat că economia rusă are probleme serioase, dar nu critice, și a precizat că pentru 2016 nu se așteaptă un deficit bugetar mai mare de 3% din PIB. Putin a făcut aceste declaraţii la o întrevedere cu conducerea țării privind starea economiei, lovită greu de căderea prețurilor pentru petrol și gaze naturale, dar și de sancțiunile occidentale. FMI prevede pentru 2015 o reducere a economiei ruse cu 3,4%.

„Republica Moldova și Ucraina au dreptul” de a-și alege calea de dezvoltare politică, economică sau socială fără a „fi impuse de Rusia sau de altcineva” a declarat la București președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, care s-a întâlnit cu noul ambasador al Statelor Unite în România, Hans Klemm. Totodată, Tărceanu a deplâns politica „agresivă” a Rusiei, precizând că este necesară o întărire a prezenței NATO în țările membre din flancul estic.

O echipă de experţi a FMI, condusă de Ivanna Vladkova-Hollar, se află într-o vizită de documentare la Chişinău între 22 septembrie-6 octombrie. Potrivi IPN, reprezentantul permanent al Fondului în Republica Moldova, Armine Khachatryan este vorba de o vizită normală, din cadrul consultărilor periodice pentru anul 2015 precum. În baza datelor culese la Chișinău, conducerea FMI ar putea decide începerea negocierilor pentru un nou program de creditare a Republicii Moldova. De decizia FMI va depinde și măsura în care alți parteneri externi ai Moldovei, în primul rând Uniunea Europeană, vor relua creditarea.

Președintele ucrainean Petro Poroșenko a declarat că „este o crimă” dacă Ucraina rămâne în afara NATO. La ședința Consiliului Național de Securitate, Poroșenko a declarat că aceasta politică va fi schimbată, dar numai prin referendum.

La ședință a fost prezent și gecretarul general NATO, Jens Stoltenberg, care a asigurat Ucraina, din nou, de tot sprijinul „politic și concret” al Alianței Nord-Atlantice. NATO a cerut Ucrainei să facă o serie de reforme economice și politice profunde înainte de a începe să se gândească la o posibilă cerere de aderare la Alianță.

Luni, în regiunea Lvov, au început și manevre comune NATO-Ucraina.

„Republica Moldova și Ucraina au dreptul” de a-și alege calea de dezvoltare politică, economică sau socială, fără a „fi impusă de Rusia sau de altcineva”, a declarat, la București, președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, care s-a întâlnit cu noul ambasador al Statelor Unite în România, Hans Klemm. Totodată, Tăriceanu a deplâns politica „agresivă” a Rusiei , precizând că este necesară o întărire a prezenței NATO în țările membre din flancul estic.

O echipă de experţi a FMI, condusă de Ivanna Vladkova-Hollar, se află într-o vizită de documentare la Chişinău între 22 septembrie – 6 octombrie. Potrivi IPN, reprezentantul permanent al Fondului în Republica Moldova, Armine Khachatryan, este vorba de o vizită normală, din cadrul consultărilor periodice pentru anul 2015. În baza datelor culese la Chișinău conducerea FMI ar putea decide începerea negocierilor pentru un nou program de creditare a Republicii Moldova. De decizia FMI va depinde și măsura în care alți parteneri externi ai Moldovei, în primul rând Uniunea Europeană, vor relua creditarea.

Poliția de la Berlin spune că a efectuat razii în opt clădiri din capitala Germaniei inclusiv în oficiul unei moschei, în urma unei anchete de o lună în privința unor presupuși extremiști islamici implicați în activități teroriste. Potrivit poliției, unul din principalii suspecți este un marocan de 51 de ani, care ar fi încurajat alte persoane să meargă în Siria pentru a lupta împotriva președintelui Bashar al-Assad de partea „grupărilor jihadiste militante”. Alt suspect cheie este un macedonean de 19 ani care ar fi luat parte la lupte în Siria. Poliția a mai spus că nu există dovezi că suspecții ar fi plănuit vreun atac în Germania.

La un tribunal din vestul Rusiei începe astăzi procesul pilotului ucrainean Nadia Savcenko acuzată de ghidarea unui tir de artilerie al forțelor ucrainene, în care au fost uciși doi jurnaliști ruși în regiunea ucraineană Luhansk în vara lui 2014. Avocatul ei, Mark Feygin, a scris pe Twitter că jurnaliștilor le este interzis accesul la procesul care are loc într-o mică localitate rusă, Donețk, situată în apropierea graniței cu Ucraina. În vârstă de 34 de ani, Savcenko respinge acuzațiile. Ea spune că a fost răpită în estul Ucrainei și transportată ilegal în Rusia, în iulie 2014, iar în momentul morții jurnaliștilor ruși se afla deja în captivitate. Inculpata care s-a aflat peste 80 de zile în greva foamei în semn de protest față de ceea ce consideră detenție ilegală în Rusia. Savcenko riscă 25 de ani de închisoare. În Ucraina, este considerată erou național. Organizații pentru drepturile omului și guverne occidentale s-au alăturat cererilor Kievului de a fi eliberată.

Purtătorul de cuvânt al Reprezentanței Permanente a Fondului Monetar Internațional la Chișinău este citat de presa moldoveană, spunând că delegația FMI care începe astăzi o misiune de două săptămâni în Republica Moldova nu are mandat să negocieze vreun acord de colaborare, ci numai să se documenteze în vederea unor negocieri ulterioare. „Nu vor fi negocieri, ci discuții de pregătire pentru negocieri viitoare, în altă misiune, altă dată”. Scopul misiunii ar fi numai să se documenteze despre situația din sectorul financiar-bancar moldovean. Guvernul moldovean confruntat cu mărirea deficitului și presiuni asupra cursului de schimb al leului speră să obțină cât mai rapid încheierea unui nou acord de colaborare cu FMI, care ar duce și la deblocarea altor ajutoare occidentale. Dar donatorii așteaptă mai întâi pași hotărâți în ancheta devalizării băncilor și mai multă transparență în sistemul bancar.

Un magnat rus, Serghei Pugaciov, care a fost supranumit în trecut „bancherul lui Putin”, dar care a părăsit țara în 2011, cere Rusiei compensații de 10 miliarde de dolari pentru afacerile pierdute după deteriorarea legăturilor sale cu Kremlinul. Pretențiile anunțate de avocații lui Pugaciov ar putea fi examinate de Curtea Permanentă de Arbitraj de la Haga, unde Rusia a pierdut recent un proces cu acționarii expropriați ai fostului gigant petrolier Yukos, fiindu-i aplicată o penalitate de 50 de miliarde de dolari. După ce a părăsit Rusia, Pugaciov a acuzat oameni din anturajul președintelui Vladimir Putin că și-ar fi împărțit între ei afacerile sale. Pugaciov care a înființat una din cele mai prospere bănci de odinioară, Mejprombank spune că l-a ajutat pe Vladimir Putin să vină la putere, dar relația s-a cu Kremlinul s-a înrăutățit pe timpul crizei financiare din 2008. Autoritățile ruse l-au dat în căutare și îl acuză că ar fi furat 700 de milioane de dolari din fondurile de intervenție ale statului pentru a-și ajuta propria bancă în timpul crizei.

Guvernele moldovean și român participă la o ședință comună în stațiunea românească Neptun, la Marea Neagră, având pe agendă proiecte de infrastructură energetică și de privatizare, inclusiv interconectarea rețelelor electrice și extinderea gazoductului Iași – Ungheni până la Chișinău. Presa moldoveană relatează că guvernul moldovean va mai încerca să obțină din partea României un împrumut de 150 de milioane de euro. Premierul moldovean Valeriu Streleț a sugerat recent că un asemenea influx de bani în Republica Moldova ar contribui între altele la sprijinirea leului slăbit. Pe agenda ședinței de astăzi convenită la sfârșitul lunii trecute mai figurează, între altele, semnarea unui acord între ministerele Apărării de la Chișinău și București pentru modernizarea armatei moldovene, reabilitarea unor poduri peste Prut.

La Chișinău este așteptată astăzi o misiune a Fondului Monetar Internațional pentru convorbiri timp de două săptămâni. Guvernul moldovean confruntat cu mărirea deficitului și presiuni asupra cursului de schimb al leului speră să obțină încheierea unu acord de colaborare care ar debloca asistența financiară occidentală întreruptă din cauza furtului din băncile moldovene. Donatorii între care Uniunea Europeană cer, între altele, pași hotărâți în ancheta devalizării băncilor și mai multă transparență în sistemul bancar. Luni, premierul Valeriu Streleț a spus că negocierile cu FMI ar putea fi complicate de anunțul guvernatorului Băncii Naționale, Dorin Drăguțanu, că își dă demisia.

Guvernatorul Băncii Naționale, Dorin Drăguţanu, a declanșat un schimb de acuzații cu premierul Valeriu Streleț despre anchetarea furtului din bănci. Drăguțanu, care și-a anunțat luni demisia, a spus că se confruntă cu „presiuni” din partea politicienilor inclusiv a primului ministru. El l-a acuzat pe Streleț că ar fi încercat să blocheze angajarea companiei americane Kroll pentru o nouă etapă a anchetei în vederea depistării și recuperării banilor dispăruți din Banca de Economii și alte două bănci aflate în curs de lichidare. Premierul Streleț a respins acuzațiile, spunând că sunt neîntemeiate și l-a acuzat la rândul său pe Drăguțanu că el este cel care poate bloca ancheta Kroll din cauza demisiei. Aceasta mai trebuie confirmată de Parlament, în decurs de maxim trei luni.

Un lider al platformei civice DA, Andrei Năstase, a criticat planurile socialistului Igor Dodon și primarului de la Bălți Renato Usatâi de a organiza o demonstrație rivală la Chișinău. Aflat în fruntea protestului neîntrerupt care durează de peste două săptămâni în Piața Marii Adunări Naționale, Năstase a spus că cei doi politicieni ar dori să manipuleze și deturneze „spiritul protestatar”. Luni, liderul Partidului Socialiștilor și liderul Partidului Nostru au anunțat că vor organiza un protest comun în fața Parlamentului începând de duminică, pentru a obține alegeri anticipate. Protestul anunțat de cele două partide care militează pentru relații mai strânse cu Rusia va avea loc la câteva sute de metri de protestul antiguvernamental al platformei civice DA, care cere și ea alegeri anticipate din cauza furturilor din bănci și corupției, dar se pronunță pentru continuarea integrării europene.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că țara sa și Rusia au căzut de acord asupra unui mecanism de prevenire a „neînțelegerilor” dintre forțele lor armate în Siria. Netanyahu a făcut declarația după convorbirile de luni cu liderul rus Vladimir Putin în apropierea Moscovei. În declarații de până la întâlnire, Putin a spus că acțiunile Rusiei în Orientul Mijlociu unde acordă sprijin președintelui sirian Bashar al Assad vor fi întotdeauna „responsabile”. Israelul care a efectuat raiduri împotriva militanților islamici în sudul Siriei ar dori să evite ciocniri accidentale cu forțele rusești și ajungerea armelor rusești pe mâinile militanților grupării islamiste libaneze Hizballah.

Statele Unite spun că văd indicii ale cooperării Iranului cu inspectorii Agenției Internaționale pentru Energia Atomică. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Josh Earnest, a făcut declarația după anunțul agenției ONU că s-au făcut „progrese semnificative" în ancheta privind posibila componentă militară a programului nuclear iranian. La o zi după prima sa vizită în Iran de la încheierea acordului nuclear între Teheran și puterile internaționale, directorul general al agenției, Yukiya Amano a spus că Iranul a transmis eșantioane prelevate de la situl militar suspect de la Parchin cu „respectarea regulilor și normelor cerute”. Amano a atras atenția că mai rămâne „multă muncă” de făcut până la încheierea anchetei.

Armata ungară a primit permisiunea să foloseacă arme neletale în anumite circumstanțe pentru a opri imigranții care trec ilegal granițele Ungariei. O lege adoptată luni de Parlamentul de la Budapesta prevede că armata va putea trage gloanțe de cauciuc, grenade cu gaz lacrimogen și să utilizeze arme cu plasă pentru a opri imigranții la graniță, iar poliția va avea dreptul să percheziționeze locuințe private în căutarea imigranților clandestini. Ungaria a închis granița cu Serbia luna aceasta și a introdus pedeapsa penală pentru traversarea ilegală a frontierei sau distrugerea gardului construit la această graniță. Peste jumătate de milion de refugiați și imigranți au intrat anul acesta în Uniunea Europeană, mulți fugind de războaiele din Siria, Irak și Afganistan.