Șeful concernului german Volkswagen, Martin Winterkon, a demisionat ca urmare a scandalului legat de testele trucate de emisii de gaze. Conducerea concernului a precizat că Winterkorn nu ar fi știut de programele din autoturismele diesel care trucau reztatul emisiilor de gaze, în timul verificărilor tehnice, pentru a lăsa impresia că motoarele corspund paramentrilor ceruți. Până acum se știe de circa 11 milioane de autoturisme afectate. Demisia lui Winterkorn a ajutat puțin la redresarea acțiunii VW la bursă, dar nu se știe pentru cât timp. Conducerea concernului a mai declarat că ar putea înainta plângeri penale împotriva celor care au organizat manipularea motoarelor. Pentru moment, numai în Statele Unite, firma germană riscă penalități de până la 18 miliarde de euro.

Liderii Platformei „Demnitate și Adevăr” au anunțat pentru duminică 4 octombrie următoarea manifestație de amploare în centrul Chișinăului. În plus, organizatorii protestului maraton au cerut din nou convocarea unei ședințe comune a Parlamentului şi guvernului, la care să participe şi reprezentanții protestatarilor, relatează IPN. Liderii Platformei DA au îndemnat cetăţenii să se alăture protestelor, asigurându-i că nu sunt asociaţi cu nici o formaţiune politică.

Rusia intenționează să creeze încă o bază militară importantă în apropiere de granița cu Ucraina, relatează agenția Reuters, citând documente oficiale rusești. Este vorba de o bază militară în regiunea Voronej, care va găzdui peste cinci mii de militari și 1.300 de vehicule blindate. Potrivit agenției, va fi vorba de trupe antrenate să reacționeze la atacuri nucleare, biologice și chimice. Tot agenția Reuters relata la începutul lunii că Rusia a început construcțiile pentru o altă bază militară la granița cu Ucraina. Aceasta este situată în regiunea Belgorod.

Într-o alocuțiune la deschiderea noii Moschee centrale de la Moscova, președintele rus Vladimir Putin a condamnat mișcare extremistă a Statului Islamic, care, prin acte de terorism, „întinează imaginea Islamului”. Totodată, Putin a declarat că noua moschee va fi un centru de „educație, care va răspândi adevăratele valori umaniste ale Islamului”.

Președintele Turciei, Recep Erdogan, și liderul palestinian Mahmud Abbas au participat la inaugurarea noii Moschee centrale, alături de președinele rus Vladimir Putin, liderul cecen Ramzan Kadirov, și ambasadorul american John Tefft. Noua moschee este ridicată pe locul unde se afla Moscheea centrală din Moscova, construită în 1904 și dărîmată în 2011. Noua moschee are șase etaje și o capacitate de 10 mii de persoane.

Papa Francisc se află în prima sa vizită oficială în Statele Unite, unde a sosit din Cuba. Suveranul Pontif a fost întîmpinat la aeroport de presedintele Obama cu familia sa si de vice-presedintele Joseph Biden. Astăzi, Suveranul Pontif s-a aflat la Casa Alba, unde a salutat zeci de mii de persoane la o paradă în zona de la sud de clădire. Papa Francisc a pledat cu această ocazie pentru mai mult angajament în problemele legate de mediu, care „nu pot fi lăsate generațiilor vitoare”. Totodată, el a salutat faptul că președintele Barack Obama este interesat de reducerea poluării aerului, un „semn încurajator”.
Joi, Papa se va adresa in premiera camerelor reunite ale Congresului american, urmind ca după aceea să plece la New York, pentru deschiderea lucrărilor celei de-a 70-a sesiuni a Adunării Generale ONU. Sâmbătă, Suveranul Pontif va fi la Philadelphia.

Premierul ungar Victor Orban a participat astăzi la consultările anuale ale parlamentarilor Uniunii Creștin-Sociale, partidul de guvernământ din landul Bavaria și partidul „înfrățit” cu Uniunea Social-Democrată a cancelarei Angela Merkel. Invitația adresată lui Orban de bavarezi a fost criticată de restul partidelor parlamentare germane, dar Uniunea Creștin-Socială a declarat că Ungaria și landul Bavaria au dus în ultimele săptămîni greul crizei refugiaților, motiv pentru care trebuie să coopereze. Ungaria și-a închis total granițele cu Serbia și Croația, afirmând că este o măsură de a apăra granițele externe ale Uniunii Europene, iar poziția a fost salutată de Uniunea Creștin-Socială din Bavaria.

Scandalul testelor trucate de emisii de gaze, provocat de concernul Volkswagen, ar putea avea consecințe și în Germania. Ministerul german al transporturilor a decis să testeze dacă automobilele Volkswagen, în primul rând cele diesel, au fost construite respectând normele europene. Dacă nu, concernul ar putea pierde licența de a construi mașini, informează presa germană. Între timp, acțiunile VW continuă să cadă la bursă, după ce marți pierduseră mai mult de 23% din valoare. Pentru moment, nici o persoană din conducerea concernului nu a demisionat și nici nu se știe cine poartă responsabilitatea pentru întreaga schemă fauduloasă. Se știe numai că peste 11 milioane de mașini Volkswagen diesel sunt dotate cu programe de computer care falsifică datele referitoare la emisiile de gaze în timpul verificărilor tehnice pentru ca motoarele să fie în parametrii prescriși.

Rusia a avertizat că va lua contramăsuri dacă se adeveresc relatările că Statele Unite vor să modernizeze rachetele nucleare amplasate în Germania. Teleziviunea publică germana (ZDF) a relatat că Statele Unite vor să aducă 20 de focoase nucleare noi la baza aeriană Büchel, ceea ce pentru Rusia echivalează cu o „schimbare a echilibrului nuclear în Europa”. Comentariile au fost făcute de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dimitri Peskov.

Președintele Turciei, Recep Erdogan, și liderul palestinian Mahmud Abbas se află la Moscova, unde au participat la inaugurarea noii Moschee centrale. La ceremonie au fost prezenți președintele rus Vladimir Putin, liderul cecen Ramzan Kadirov și ambasadorul american John Tefft. Noua moschee este ridicată pe locul unde se afla Moscheea centrală din Moscova, construită în 1904 și dărîmată în 2011. Noua moschee are șase etaje și poate cuprinde în jur de zece mii de persoane.

Guvernul Streleț a aprobat proiectul de lege cu privire la obligaţia de raportare a actelor de corupţie, a celor conexe actelor de corupţie şi a faptelor de comportament corupţional. Potrivit proiectului, se arată într-un comunicat de presă, persoanele care dețin funcții publice sunt obligate să informeze, în scris sau verbal, Centrul Naţional Anticorupţie de orice act de corupție în termen de cel mult trei zile lucrătoare de la data în care faptele corupție au devenit cunoscute acestora. Daca funcționarii publici nu se conformează, vor fi trași la raspundere disciplinar, iar dacă informațiile raportate se dovedesc false, vor răspunde penal.

Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei de la Chișinău a anunțat că și anul acesta va fi acordat ajutorul pentru perioada rece a anului (APRA), pe lângă ajutorul social. APRA se acordă lunar (în perioada noiembrie-martie), iar în 2015, guvernul a decis că acesta va fi de 250 de lei. Cererile pot fi depuse înainte de luna noiembrie.

Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM) a dat Președinția R.Moldova în judecată pentru că a refuzat să ofere informații despre criteriile care au stat la baza deciziilor de a acorda distincții de stat. Președinția nu a furnizat nici informațiile cerute despre judecătorii pe care șeful statului nu i-a promovat, relatează Unimedia. Până acum au avut loc două ședințe de judecată. Următoarea ședință va avea loc în luna octombrie.

Miercuri seară, la Bruxelles are lor summitul de urgență al UE, dedicat crizei refugiaților: liderii europeni se vor pune de acord asupra unor masuri generale ce privesc imigratia, cum ar fi acordarea de fonduri suplimentare pentru securizarea frontierelor, dar si sprijinirea tarilor vecine Siriei, care se confrunta cu milioane de refugiati (Turcia, Liban). Marți, miniștrii de interne europene au decis ca 120 de mii de refugați și imigranți să fie împărțiți între țările membre în bază de cote obligatorii. Anterior, fusese decisă repartizarea altor 40 de mii. Majoritatea se află acum în Italia, Grecia și Ungaria, dar Budapeste a respins, din principiu, să participe în acest plan. Ungaria, Cehia, Slovacia și România au votat marți împotriva, Polonia, care s-a opus mult timp cotelor, a acceptat până la urmă această soluție.

Cotele obligatorii sunt cerute în primul rând de Germania, care până acum a acceptat mai bine de jumătate din refugiații și imigranții veniți în Europa. Până la sfârșitul anului, numărul lor ar putea trece de 800 de mii.

Sesiunea jubiliară a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite va aduna un număr record de șefi de stat, inclusiv Papa de la Roma și liderii Statelor Unite, Rusiei, Chinei, Iranului și Germaniei.

„Săptămâna la nivel înalt a Adunării Generale este cunoscută în general pentru numărul mare de întâlniri diplomatice, dar în acest an ea va bate toate recordurile”, a declarat ambasadorul american la Națiunile Unite, Samantha Power, menționând că de această dată va fi cel mai mare număr de lideri din istoria ONU care vor asista la sesiune.

Papa Francisc se va adresa plenului pe 25 septembrie, fiind la prima sa vizită în SUA. La ONU va ține un discurs, în premieră, și președintele Chinei Xi Jinping, care se află în SUA în vizită oficială până pe 28 septembrie.

Cu ocazia aniversării a 70-a a ONU, la New York vor veni cancelarul german Angela Merkel, președintele rus Vladimir Putin, președintele iranian Hassan Rohani și liderul cubanez Raul Castro. Putin se va adresa sesiunii pe 28 septembrie și se așteaptă să vorbească, între altele, despre Siria și nevoia unui front comun în lupta împotriva terorismului.

Papa Francisc și-a început vizita în Statele Unite ale Americii. Suveranul pontif a fost întâmpinat la aeroport de președintele Barack Obama și familia sa, și de vicepreședintele Joseph Biden.

Miercuri, 23 septembrie, Papa Francisc se va afla la Casa Albă unde va avea loc ceremonia oficială de bun venit și discuții cu președintele Barack Obama. Tot miercuri, Papa va participa la o rugăciune în Catedrala Sfântul Matei, după care va saluta persoanele adunate la o paradă plănuită în zona de la sud de Casa Albă.

Joi, Papa se va adresa în premieră camerelor reunite ale Congresului american, urmând ca în aceeași zi să plece la New York, unde va ține un discurs la sediul ONU, iar sâmbătă va pleca în Philadelphia.

Papa Francisc a sosit la Washington după o vizită de patru zille în Cuba, unde s-a întâlnit cu frații Castro.

Administrația separatistă transnistreană a redus cu 25 de dolari tariful la gazele naturale pentru întreprinderile industriale din regiune. Decizia de marți, 22 septembrie, vine după o altă ieftinire a gazelor, cu 10 dolari, în al treilea trimestru al anului.

Reducerea tarifelor la gaze este una din măsurile anticriză ale administrației din Tiraspol care se confruntă cu un deficit bugetar sever. Din cauza crizei economice, din martie, salariile bugetarilor și pensiile au fost tăiate cu 30 la sută.

Potrivit agenției oficiale de la Tiraspol Novosti Pridnestrovia, tarifele pentru consumatorii industriali se vor reduce de la 1 octombrie de la 280$ până la 255$ pentru mia de metri cubi. Producătorii care au cel puțin 70% venituri din comercializarea propriei producții vor achita un tarif de 225$. Jumătate din impozitele acumulate în bugetul administrației separatiste provin din sectorul industrial.

Datoriile regiunii transnistrene la gazele naturale livrate de Gazprom se ridică la aproape 5,5 miliarde de dolari.

Liderul PLDM și fostul premier Vlad Filat crede că alegerile anticipate ar fi o catastrofă pentru R.Moldova. Într-un interviu pentru Europa Liberă, Vlad Filat a spus că manifestanții din centrul Chișinăului au motive ca să protesteze, dar „revendicările organizatorilor acestor proteste nu vin pentru a rezolva problemele adevărate ale țării” și că „seria de demisii cerute nu face decât să ducă țara mai departe, în „incertitudine”. Vlad Filat, în interviul pentru Europa Liberă, mai declară că alegeri anticipate ar însemna și o „schimbare a vectorului” de orientare a politicii externe, lăsând a se înțelege că protestele ar putea fi utilizate ca pretext, cum a fost în Ucraina. Criza din sistemul bancar și nu numai trebuie rezolvate „în cadrul actualei guvernări”, a declarat fostul premier.

O echipă de experţi a FMI a început, marți, o vizită de documentare la Chişinău. Potrivit reprezentantului permanent al Fondului în R.Moldova, Armine Khachatryan, este vorba de o vizită normală, din cadrul consultărilor periodice pentru anul 2015. În baza datelor culese la Chișinău, conducerea FMI ar putea decide sau nu începerea negocierilor pentru un nou program de creditare a Republicii Moldova.

Guvernul român va cere Parlamentului spre aprobare un credit rambursabil pentru Republica Moldova de 150 de milioane de euro, a declarat la Neptun premierul Victor Ponta. La conferința de presă cu premierul moldovean, Valeriu Streleț, după ședința comună de marți a celor două guverne, Victor Ponta a precizat că banii ar urma să fie rambursați în termen de cinci ani, iar dobânda este în jur de 1,5%. La Chișinău, liderii Platformei Dreptate și Adevăr au declarat, relatează IPN, că-i vor cere preşedintelui României să supravegheze modul cum va fi cheltuit creditul. Liderii protestatarilor şi-au exprimat îngrijorarea că aceşti bani vor fi furați, iar returnarea lor va cădea pe umerii întregii populației.

Miniștrii de interne din Uniunea Europeană au aprobat cu o largă majoritate planul de împărțire a 120 de mii de refugiați și imigranți între țările UE, a anunțat, marți, președinția luxemburgheză. România, Ungaria, Cehia și Slovacia s-au opus, Finlanda s-a abținut de la vot. Distribuirea celor 120 de mii de persoane se va face în decurs de doi ani. Numai anul acesta, în Uniunea Europeană au sosit peste 500 de mii de refugiați și imigranți, cei mai mulți din Siria, Irak și Afganistan. Majoritatea vor să ceară azil în Germania sau țările Scandinave, în primul rând Suedia.

La un tribunal din vestul Rusiei a început, marți, procesul împotriva pilotului ucrainean Nadia Savcenko acuzată de ghidarea unui tir de artilerie al forțelor ucrainene, în care au fost uciși doi jurnaliști ruși în regiunea ucraineană Luhansk în vara lui 2014. În vârstă de 34 de ani, Savcenko respinge acuzațiile. Ea spune că a fost răpită în estul Ucrainei și transportată ilegal în Rusia, în iulie 2014, iar în momentul morții jurnaliștilor ruși se afla deja în captivitate. Nadia Savcenko s-a aflat peste 80 de zile în greva foamei în semn de protest față de ceea ce consideră detenția ilegală în Rusia. În Rusia, Savcenko riscă 25 de ani de închisoare. În Ucraina, este considerată erou național. Organizații pentru drepturile omului și guverne occidentale s-au alăturat cererilor Kievului de a fi eliberată.

Guvernul român va cere Parlamentului spre aprobare un credit rambursabil pentru Republica Moldova de 150 de milioane de euro, a declarat la Neptun premierul Victor Ponta, citat de Agerpres. La conferința de presă cu premierul moldovean Valeriu Streleț, după ședința comună a celor două guverne, Victor Ponta a precizat că banii ar urma sa fie rambursați în termen de cinci ani, iar dobânda este în jur de 1,5%.

La Chișinău, liderii Platformei Dreptate și Adevăr au declarat, relatează IPN, că-i vor cere preşedintelui României să supravegheze modul cum va fi cheltuit creditul. Liderii protestatarilor şi-au exprimat îngrijorarea că aceşti bani vor fi furați, iar returnarea lor va cădea pe umerii întregii populației, transmite IPN.

Miniștrii de interne din Uniunea Europeană au aprobat cu o largă majoritate planul de împărțire a 120 de mii de refugiați și imigranți între țările UE, a anunțat președinția luxemburgheză. România, Ungaria, Cehia și Slovacia s-au opus, Finlanda s-a abținut de la vot.

Distribuirea celor 120 de mii de persoane se va face în decurs de doi ani. Numai anul acesta, în Uniunea Europeană au sosit peste 500 de mii de refugiați și imigranți, cei mai mulți din Siria, Irak și Afganistan. Majoritatea vor să ceară azil în Germania sau țările Scandinave, în primul rând Suedia.

„Motive pentru ca oamenii să protesteze sunt. Criza din sistemul bancar și insecuritatea legată de sistemul bancar au creat această stare”, a declarat la Bruxelles liderul PLDM, Vlad Filat, într-un interviu cu Europa Liberă.

Filat a ținut însă să precizeze că „revendicarile organizatorilor acestor proteste nu vin a rezolva problemele adevărate ale țării. Seria de demisii cerute nu face decât să ducă țara mai departe, în „incertitudine”. Mai mult, el crede că eventuale alegeri anicipate ar fi o „catastrofă” pentru R.Moldova.

Vlad Filat, în interviul cu Europa Liberă, mai declară că alegeri anticipate ar însemna și o „schimbare a vectorului” de orientare a politicii externe. „Este un interes sporit al Rusiei ca să preia controlul politic în Republica Moldova (…)” și nu trebuie „uitată nici situația din Ucraina”. Filat a lăsat de îneles că protestele ar putea fi utilizate ca pretext, cum a fost în Ucraina.

Comentând demisia guvernatorului Băncii Naționale, Dorin Drăguțan, Filat a atras atenția că aceasta survine în ajunul vizitei delegației FMI la Chișinău.

Criza din sistemul bancar și nu numai trebuie rezolvate „în cadrul actualei guvernări”, a adăugat fostul premier.

Liderul PLDM, Vlad Filat se află la Bruxelles unde a participat la șendința Comitetului Parlamentar de Asociere Uniunea Europeană – Republica Moldova. Filat este copreşedinte al Comitetului Parlamentar de Asociere UE-RM.

Concernul german Volkswagen a recunoscut că în aproximativ 11 milioane de mașini diesel sunt instalate programe de computer care truchează rezultatul testelor de emisii de gaze poluante. În timpul testului, motoarele sunt programate să respecte parametrii ceruți, pe care însă le depășesc în traficul normal.

Scandalul izbucnit cu câteva zile în urmă în Statele Unite, unde Volkswagen a fost acuzat de a fi instalat aceste programe în circa 500 de mii de autoturisme.

Acum, autoritățile din Franța, Coreea de Sud și Australia au anunțat că și ele, după cele americane, că vor testa mașinile diesel ale producătorului german.

În presa germană se speculează nu numai că șeful concernului va fi obligat să demisioneze, dar că însăși existența Volkswagen ar putea fi în pericol: acțiunile au pierdut peste 23%, în America, constructorul german riscă amenzi în valoare de 18 miliarde de dolari care ar putea fi de 7-8 ori mai mari, acum că este vorba de circa 11 milioane de mașini, vândute în lumea întreagă.