Peste 700 de persoane au murit și alte 800 au fost rănite într-o busculadă în timpul tradiționalului pelerinaj de la Mecca, Arabia Saudită. Busculada s-a produs la Mina, în imediata apropiere, a Meccăi au informat autoritățile saudiene, care au precizat că operațiunea de salvare a pelerinilor continuă. Pelerinii s-au călcat în picioare, în timpul ultimului ritual al pelerinajului, acela de lapidare a Diavolului, iar guvernul iranian susține că drama a fost provocată de autoritățile saudite care au blocat două din trei cele drumuri de acces Cel puțin 2 milioane de musulmani se află acu în Arabia Saudită pentru pelerinajul tradițional la Mecca. În 11 septembrie, 111 pelerini au murit ca urmare a prăbușirii unei macarale peste moscheia principală de la Mecca.

Pentru prima dată în istorie, șeful bisericii catolice s-a adresat celor două camere reunite ale Congresului american. Papa Francisc a condamnat în discursul său extremismul religios și a pledat pentru mai multă vigilență când este este vorba de orice fel de fundamentalism. Dar Papa Francisc a reamintit că trebuie mereu păstrat echilibrul fragil dintre lupta împotriva extremismului și respectarea libertății religioase. Suvernul Pontif a salutat America drept țara „libertății și șanselor” dar a pledat pentru mai multă toleranță față de migranți, pentru abolirea pedepsei capitale și pentru o mai mare implicare în lupta împotriva schimbărilor climaterice. Vineri, Papa Francis va vorbi în fața Adunării Generale ONU.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a anunțat că luni 28 septembrie președintele rus Vladimir Putin se va întîlni cu omologul său american Barack Obama la New York, în marginea Adunării Generale ONU. Informația a fost confirmată de o oficialitate americană care a spus pentru Europa Liberă că ar fi fost „iresponsabil” din partea președinteului american să rateze șansa unui dialog, „ținând cont de crizele din Ucraina și Siria”. Întrevederea, a precizat aceeași sursă care a ținut să-și păstreze anonimatul, a fost cerută de președintele rus. Tot Putin inițiase două convorbiri telefonice cu Obama în februarie și iunie. La New York, Obama va discuta despre criza din estul Ucranine și modul în care este sau nu respectat acordul de încetare a luptelor semnat la Minsk, a mai declarat oficialitatea americană.

Purtătorul de al Kremlinului a anunțat că luni 28 septembrie președintele rus Vladimir Putin se va întîlni cu omologul său american Barack Obama la New York, în marginea Adunării Generale ONU. Informația a fost confirmată de o oficialitate americană care a precizat că ar fi fost „iresponsabil” din partea președinteului american să rateze șansa unui dialog. Obama va discuta despre criza din estul Ucranine și modul în care este sau nu respectat acordul de încetare a luptelor semnat la Minsk, a mai declarat oficialitatea americană.

Pentru prima dată în istorie, șeful bisericii catolice s-a adresat celor două camere reunite ale Congresului american. Papa Francisc a condamnat în discursul său extremismul religios și a pledat pentru mai multă vigilență când este este vorba de orice fel de fundamentalism. Dar Papa Francisc a reamintit că trebuie mereu păstrat echilibrul fragil dintre lupta împotriva extremismelor și respectarea libertății religioase. Vineri, Papa Francis va vorbi în fața Adunării Generale ONU.

Criza refugiaților a învrăjbit mai multe țări europene, în aceste zile disputa cea mai serioasă este în Serbia și Croația care a interzis intrearea în țară a vehicolelor și persoanelor din Serbia. Miercuri, Serbia inpusese restrcții similare camioanelor croate. Tensiunile au început săptămâna trecută, când Croația a declarat că nu mai face față refugiațior care veneau din Serbia și a închis aproape toate punctele de trecere la granița comună. Croația a anunțat că va menține blocada până ce Serbia acceptă să-i trimită pe refugiați direct în Ungaria, țara care însă și-a închis granița cu Serbia. Până acum, prin Croația au trecut peste 50.000 de refugiați și imigranți, în mai puțin de două săptămâni.

Partidul Socialiștilor și Partidul Nostru nu renunță la planul de a organiza duminică 27 septembrie un protest în Piața Marii Adunări Naționale iar liderul socialiştilor le-a cerut reprezentnților Platformei Demnitate și Adevăr să „lase orgoliile” şi să protesteze împreună pentru „eliberarea statului captiv”. Vorbind joi, la o conferință de presă, socialistul Igor Dodon i-a îndemnat pe membrii Platformei să nu dezamăgească protestatarii, relatează IPN. Drept argument, Dodon a invocat faptul că Partidul Socialiştilor, împreună cu Partidul Nostru al lui Renato Usatîi, ar reprezenta mai mult de 500 de mii de oameni, potrivit ultimelor alegeri generale. Din 6 septembrie, Platforma DA organizează un protest maraton în Piața Marii Adunări Naționale, unde au fost instalate zeci de corturi.

Comitetul de Miniștrii al Consilului Europei cere Rusiei „să se conformeze fără întârziere deciziei CEDO” în cazul Yukos și să plătească daunele de aproape 2 miliarde de dolari la care a fost condamnată. Comitetul de Miniștrii, structură decizională din care fac parte miniștrii de externe din țările Consiliului Eurpei, a mai declarat că va analiza din nou cazul în martie 2016.

Decizia CEDO, care a condamnat Rusia pentru felul în care a aplicat prevederile fiscale in cazul companiei Yukos, care a dat familent in anul 2007, a devenit definitivă pe 15 decembrie 2014.

Comitetul de Miniștrii a constatat că Federația Rusă nu a prezentat dovezi cu privire la plata daunelor impuse de CEDO ( 1,87 miliarde de euro) si nici un plan cu privire la transferul acestor sume către reclamanți. Potrivit CEDO planul ar fi trebuit prezentat până la data de 15 iunie 2015.

Premierul Valeriu Streleț a declarat că pînă pe 21 septembrie (în ajunul sosirii la Chișinău), misiunea FMI ar fi avut mandat de a negocia și semna un acord de creditare a Republicii Moldova dar că mandatul a fost schimbat odată cu demisia guvernatorului Băncii Naționale, Dorin Drăguțan.

După discuțiile cu misiunea FMI de la Chișinău, Steleț a ținut o conferință de presă la care a pecizat, citat de Unimedia:

„Din informațiile și discuțiile pe care le-am avut eu, vreau să spun că până pe data de 21 septembrie, misiunea FMI a avut mandatul de a discuta, negocia și semna un program cu guvernul Republicii Moldova, dar ca urmare a anunțării demisie a guvernatorului Drăguțan, misiunea urmează să activeze în doi pași. Primul este evaluarea politicilor financiare a Guvernului și a BNM și pasul doi, stabilirea unei perspective de semnare a unui nou program de țară”, a declarat premierul Valeriu Streleț.

Drăguțan a demisionat pe fundaul scandalului provocat de devalizarea băncilor dar și la „presiunea unor forțe politice” cum a declarat fostul guvernator general. Când și/a anunțat demisia, Dorin Drăguțan a criticat mai ales presiunile făcute de premierul Valeriu Streleț dar și atidudinea președinteleui Parlamentului, Adrian Candu carea a dezvăluit continutul primei faze a anchtetei legată de devalizarea Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibank.

Partidul comuniștilor a înaintat în Parlament cererea de demitere a patru înalți funcționari: procurorul general Corneliu Gurin, directorul CNA, Viorel Chetraru, preşedintele CEC, Iurie Ciocan şi preşedintele Curţii de Conturi, Serafim Urechean, transmite IPN.
Primele două sunt legate de devalizarea băncilor, Iurie Ciocan este acuzat că nu reacționat la cererile PCRM de „excludere a partidului clonă din cursa electorală”. Iar preşedintele Curţii de Conturi Serafim Urechean este acuzat că în perioada 2010-2014, conducând o insituţie responsabilă, nu a reacţionat intenţionat la faptul că statul era deposedat de obiecte startegice cum ar fi Aeroportul Internaţional Chişinău, şi nu a executat atribuţiile de serviciu în ceea ce ţine de supravegherea instituţiilor bancare în care statul era acţionar majoritar, informează IPN.

Dumitru Diacov, președintele de onoare al Partidului Democrat a declarat agenției IPN că ar putea fi discutată o posibilă coagulare a forțelor de stânga în vederea alegerilor prezidențiale dar și a unor eventuale alegeri generale anticipate. Inițial, despre o posibilă fuzionare a PCRM cu Partidul Democrat vorbise liderul comuniștilor , Vladimir Voronin într-un interviu televizat.

Peste 450 de persoane au murit și alte sute au fost rănite în Arabia Saudită, în timpul tradiționalului pelerinaj spre orașul sfânt Mecca. Drama s-a produs la Mina, în imediata apropiere , au informat autoritățile saudiene, care au precizat că operațiunea de salvare a pelerinilor continuă. Pelerinii s-au călcat în picioare, în timpul ultimului ritual al pelerinajului.

În acest moment, cel puțin 2 milioane de musulmani sunt în Arabia Saudită pentru pelerinajul tradițional la Mecca.

Pe 11 septembrie, 111 pelerini au murit ca urmare a prăbușirii unei macarale.

Franța, Marea Britanie și NATO s-au declarat îngrijorate de creșterea semnificativă a preznței militare rusești în Siria. Ministru francez al apărării a cerut Rusiei să explice clar scopul prezenței sale în Siria în timp ce omologul său britanic a avertizat că prezența Rusiei va „complica și mai mult situația din Siria”. Cei doi demnitari s-au întâlnit la Paris.

Declarațiile au fost provocate de anunțul de joi al ministerului rus al apărării că luna aceasta și în octombrie, forțele navale ruse vor avea manevre în estul Mării Mediterane. S-a precizat că manevrele fusesere planificate de anul trecut dar la Moscova nu s-a făcut nici o referire la criza din Siria.

Liderul comunistilor moldoveni, Vladimir Voronin a declarat intr-o emisiune la TV 7 aseara că protestele din Piata Marii Adunari Nationale sunt întemeiate, a criticat guvernul Valeriu Strelet drept „cel mai neprofesionist” din istoria Moldovei si nu a exclus ca ar putea accepta functia de presedinte al ţării daca i se va propune. Voronin nu a exclus posibilitatea unei „fuzionari” cu Partidul Democrat, in eventualitatea unor alegeri anticipate. In ceea ce priveste politica externa a Moldovei, Voronin a spus ca partidul pe care il conduce „susţine vectorul european”, dar că doreste si menţinerea relatiilor cu „partenerii nostri, cum ar fi Federaţia Rusă”.

Ministrul moldovean al economiei Stephane Bride a anunţat ca la inceputul anului viitor vor începe lucrarile la gazoductul Ungheni-Chisinau şi ca în acest moment se elaboreaza planul de fezabilitate al proiectului. In opinia ministrului, proiectul ar urma sa fie incheiat in mai 2018.
Proiectul gazoductului Ungheni-Chişinău presupune conexiunea reţelei de gaz a municipiului Chişinău la conducta Iaşi-Ungheni. Noul gazoduct se va recorda la interconexiunea existentă, lângă Ungheni, şi va transporta gazele naturale spre Chişinău.

Procurorul general al Moldovei, Corneliu Gurin, a declarat aseara la Moldova 1, că Procuratura a investigat corupţia din sistemul bancar şi ca in curind mai multe dosare vor fi trimise in justitie. Gurin a spus si că institutia pe care o conduce a solicitat aducerea unui procuror din străinătate pentru a investiga corect dosarele de mare coruptie, iar sosirea procuroarei din România, Mariana Alexandru, chiar daca nu are mandat sa investigheze dosarele, va putea sa ajute prin împărtăşirea experienţei sale. Procurorul general, a carui demisie este ceruta insistent de protestatarii din Piata Marii Adunari Naţionale, a spus şi ca susţine si el protestul organizat de Platforma Civica „Demnitate si Adevar”, dar ca nu îşi va da demisia, aşa cum cer protestatarii.

Liderii Platformei „Demnitate si Adevar” au anunţat ca urmatoarea acţiune ampla de protest la Chisinau va avea loc duminica 4 octombrie şi ca intenţioneaza sa extinda instalarea de corturi in fata instituţiilor statului, inclusive in faţa Parlamentului. Liderii Platformei civice „DA” au repetat ca nu sunt asociaţi nici unui partid politic. Protestatarii cer alegeri anticipate, demisia guvernului si a presedintelui Moldovei, a procurorului general si a conducerii Consiliului Naţional Anticorupţie, ca si modificarea Constituţiei si alegerea presedintelui ţării prin vot popular.

Liderii Uniunii Europene au convenit să puna la dispoziţie cel putin un miliard de euro suplimentar pentru organizatiile care ajuta refugiatii in tarile vecine Siriei - Turcia, Iordania si Liban - intr-un nou efort de căuta sa rezolve criza refugiatilor cu care este confruntata Europa. Liderii celor 28 de state comunitare au mai decis in sedinta lor extraordinară de noaptea trecuta care a durat peste șapte ore, crearea unor noi centre pentru inregistrarea si primirea migrantilor in Grecia si Italia, şi unde să-i identifice, inregistreze si amprenteze pe migranţi, cu asistenta logistica de la agentiile Uniunii Europene.
Din aceste locuri refugiații vor fi mutati catre celelalte state membre ale UE. Tot de aici vor fi returnati in tara de origine imigrantii ilegali, fara a beneficia de protectie internationala, a anuntat Donald Tusk, presedintele Consiliului European. Liderii Uniunii Europene au mai decis şi sa intăreasca controlul la graniţele comunitare. Anul acesta aproximativ o jumătate de milion de oameni, refugiati din Orinetul Mijlociu si Africa au sosit in Uniunea Europeana. Donald Tusk a spus ca in ciuda divergenţelor initiale legate de acceptarea de refugiati de catre toate tarile comunitare, summitul de noaptea trecuta a ajuns la consens in privinta relocarii refugiatilor in toate tarile Uniunii. In declaratia summitului se cere de asemenea reînnoirea eforturilor de pace ale Naţiunilor Unite pentru ajungerea la pace in Siria. Cancelara Germaniei Angela Merkel a spus ca pentru a se ajunge la pace in Siria este nevoie de implicarea multor actori „inclusiv a presedintelui Bashar al-Assad”. Un nou summit al liderilor Uniunii care va analiza situatia refugiatilor a fost anunţat pentru 15-16 octombrie.

In Irak s-a anunţat o epidemie de holeră, dupa ce 121 de cazuri au fost depistate in apropiere de Bagdad. Anuntul a fost facut de Ministerul sanatatii. Holera se răspindeşte prin apa si mincare contaminata si daca nu este tratata rapid duce la moarte in citeva ore. Sistemul de canalizare si de aprovizionare cu apă potabila este invechit si a fost deteriorat de anii de razboi. Autorităţile irakiene au anunţat luarea unor masuri de urgenta in zona din apropierea capitalei Bagdad pentru ca maladia sa nu se raspindeasca.

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a condamnat gruparea Statul Islamic la ceremonia de inaugurare a unei noi moschei de la Moscova. Putin a spus şi ca noua moschee va fi o sursa de „educaţie si de raspindire a ideilor umaniste si valorilor autentice ale Islamului”. La ceremoniile de ieri de la Moscova au luat parte si presedintele Turciei, Regeep Tayyip Erdogan, liderul palestinienilor Mahmud Abbas, liderul cecen Ramzan Kadîrov si ambasadorul Statelor Unite la Moscova John Tefft.

Rusia anunţat ca planuieste sa infiinţeze o noua baza militara in apropiere de granita cu Ucraina, informeaza agentia Reuter. Este vorba de transformarea unui vechi depozit militar din localitatea Bohucear intr-o baza militara. Localitatea este situata la 45 de km de granita cu Ucraina. La noua baza va fi amplasată o brigada motorizata si trupe specializate in atacuri nucleare, chimice si biologoce. La inceputul acestei luni, agentia Reuter a anuntat ca Moscova a inceput constructia unei baze militare mari in apropiere de localitatea Valuiki, tot in apropiere de granita cu Ucraina.

Papa Francisc se află în prima sa vizită oficială în Statele Unite. Papa se va adresa astazi in premiera camerelor reunite ale Congresului american. Ieri, Suveranul Pontif s-a aflat la Casa Alba, unde a salutat zeci de mii de persoane la o paradă în zona de la sud de clădire. Papa Francisc a pledat cu această ocazie pentru mai mult angajament în problemele legate de mediu, care „nu pot fi lăsate generațiilor vitoare”. Totodată, el a salutat faptul că președintele Barack Obama este interesat de reducerea poluării aerului, un „semn încurajator”. Papa va participa vineri la deschiderea lucrărilor celei de-a 70-a sesiuni a Adunării Generale ONU.

Poliţia austriaca a anunţat că între cei 71 de migrant gasiti morţi într-un camion in Austria, cel putin zece erau irakieni. Potrivit investigatorilor va dura foarte mult pînă la identificarea tuturor victimelor, iar investigatiile medico-legale au ajuns la concluzia că migrantii au murit la o jumătate de ora după ce camionul a plecat din Ungaria şi că la intrarea in Austria ar fi fost deja morţi. Cinci persoane au fost arestate deja in Ungaria in legatura cu acest caz şi o persoana in Bulgaria.

Belgradul a interzis camioanelor croate si bunurilor croate sa intre in Serbia incepind de astazi ca raspuns la restrictiile impuse de Croatia la granite cu Serbia pentru a stavili fluxul de migranți. Croatia a inchis toate punctele de frontiera cu Serbia saptamina trecuta, cu o singura exceptie si a cerut Belgradului sa redirectioneze traficul de migranți catre Ungaria. Cel putin 30 de mii de refugiati au ajuns in Croatia de cind Ungaria si-a inchis granite cu Serbia acum opt zile.

Șeful concernului german Volkswagen, Martin Winterkon, a demisionat ca urmare a scandalului legat de testele trucate de emisii de gaze. Conducerea concernului a precizat că Winterkorn nu ar fi știut de programele din autoturismele diesel care trucau reztatul emisiilor de gaze, în timul verificărilor tehnice, pentru a lăsa impresia că motoarele corspund paramentrilor ceruți. Până acum se știe de circa 11 milioane de autoturisme afectate. Demisia lui Winterkorn a ajutat puțin la redresarea acțiunii VW la bursă, dar nu se știe pentru cât timp. Conducerea concernului a mai declarat că ar putea înainta plângeri penale împotriva celor care au organizat manipularea motoarelor. Pentru moment, numai în Statele Unite, firma germană riscă penalități de până la 18 miliarde de euro.