Președinele american Barack Obama l-a primit la Casa Albă pe președintele chinez Xi Jingping, aflat în prima sa vizită în Statele Unite. Obama a declarat că se va discuta deschis despre o serie de probleme din relațiile bilaterale cum ar fi spionajul cibernetic sau situția drepturilor omului.

Iranul a cerut ca reprezentanții săi dar și ai altor țări afectate să facă parte din comisia creată în Arabia Saudită care investighează cauzele busculadei de joi, din timpul pelerinajului anual la Mecca, în care au murit 717 persoane între care 131 de cetățeni iranieni. Alte sute de pelerini au fost răniți. Accidentul a fost provocat de panica izbucnită în timpul ultimei faze a pelerinajului, când pelerinii aruncă ritualic pietre pentru a-l îndepărta pe Diavol.

Papa Francisc, primul șef al bisericii catolice invitat să vorbească la Națiunile Unite, a deschis lucrările Adunării Generale cu un discurs în care a pledat din nou pentru protejarea mediului dar a cerut și interzicerea armelor nucleare. Papa a condamant și orice formă de extremism, referire la gruparea Statul Isamic, și a pledat pentru un programde lungă durată pentru combaterea foamei și sărăciei în lume. Papa Francisc se află de marți în prima sa vizită în Statele Unite, iar miercuri s-a întâlnit cu președintele Barack Obama la Casa Albă.

Zborurile companiilor aeriene ruse, în primul rând Aeroflot și Transaero, sînt interzise în Ucraina de la 1 octombrie, a anunțat premierul Arseni Iațeniuk. Decizia a fost luată la ultima ședință a Consiliului Național de Secuirtate. Vor putea ateriza în Ucraina doar avioanele aflate în tranzit, dacă nu transportă echipament militar.

Ministerele și alte instituții publice nu vor mai avea voie să folosească programe de computere de producție ruseasca, mai ales programele antivirus ale firmei Kaspersky, a mai anunțat premierul Iațeniuk.

Președintele Federației Internaționale de Fotbal Joseph Blatter este anchetat penal sub acuzația acuzat de abuz de putere și deturnare de fonduri. Știrea a fost anunțată vineri, cu numai cîteva minunte înainte de o conferință de presă FIFA la care urma să vorbească și Blatter.

Vicepremierul R.Moldova pentru reintegrare Victor Osipov s-a întâlnit vineri 25 septembrie cu noul reprezentant politic al Tiraspolului pentru reglementare transnistreană Vitali Ignatiev. Potrivit agenției IPN, după discuțiile cu ușile închise, cei doi au ținut conferințe de presă separate la care au declarat că s-a discutat în primul rând de despre asigurarea liberei circulaţii pentru persoane pe ambele părţi ale Nistrului, despre circulaţia automobilelor înmatriculate în stânga Nistrului, dar şi despre probleme de cooperare economică. S-a decis din nou să fie convocate grupurile de lucru de specialitate.

Laureata Premiului Nobel pentru Pace Malala Yousafzai va deschide a 70-a ediție a Adunării Generale ONU, care prezintă o listă impresionantă de șefi de stat și de guverne ce vor lua cuvântul.

Discursul Malalei, rănită de Talibani în 2012 pentru că promova dreptul la educației al fetelor, va urma adresării inaugurale de la summit, ținută de Papa Francisc.

Se așteaptă ca în intervenția de la ONU Papa să vorbească despre combaterea încălzirii globale, despre reducerea inegalităților sociale și compasiunea pentru imigranți.

La Națiunile Unite vor mai vorbi cancelarul Germaniei Angela Merkel, președintele Rusiei Vladimir Putin, președintele Iranului Hassan Rohani și Xi Jingping, președintele Chinei, pentru prima dată la ONU în această calitate.

Președinții Statelor Unite și Rusiei se vor întâlni luni în marginea Adunării Generale ONU. Întrevederea dintre Barack Obama și Vladimir Putin va fi prima după tensionarea relațiilor americano-ruse din cauza politicilor Moscovei față de Ucraina.

Organizațiile umanitare internaționale au declarat că decizia autorităților separatiste din estul Ucrainei de a le expulza este una iresponsabilă, care ignoră nevoile populației locale. Declareția a fost făcută vineri de directorul executiv al organizației Medici fără Frontiere, care a vorbit în numele a peste 10 organizații umanitare expulzate. Decizia controversată a autorităților autoproclamate din Luhansk și Donețk a fost făcută publică joi de Stephen O’Brien, sub-secretar ONU pentru Afaceri Umanitare.

Aflat joi seară la Paris, pentru discuții cu omologii din Franța și Germania, ministrul britanic de externe Philip Hammond a avertizat că prezența militară din ce în ce mai masivă a Rusiei în Siria legitimează regimul președintelui Bașar al-Assad. În opinia lui Hammond, în Siria nu există o soluție de tranziție din care să facă parte și actualul președinte.

Coaliția condusă de Statele Unite care luptă cu extremiștii islamici din Siria și Irak a făcut peste 22 de misiuni de bombardament în ultimele 24 de ore. Majoritatea au avut ține în Irak, inlusiv în apropiere de bazele grupării Statul Islamic de la Mosul și Ramadi. Între timp, tot mai multe țări occidentale, începând cu Statele Unite, Franța și Germania, se declară dispuse să discute cu guvernul președintelui sirian Bașar al-Assad pentru a combate mai eficient gruparea Statul Islamic și pentru a pune capăt războiului civil din Siria, care durează de mai bine de 4 ani, a făcut sute de mii de victime și a obșigat peste patru milioane de oameni să se refugieze. În aceste discuții va fi implicată din nou și Rusia, exclusă anul trecut din grupul principalelor state dezvoltate, G8, după anexarea abuzivă a Crimeei. Începutul va fi făcut luni la Națiunile Unite, unde președintele american Barack Obama se a întâlni separat cu președintele rus Vladiir Putin.

Premierul croat Zoran Milanovic a anunțat că restricțiile la granița cu Serbia vor fi ridicate în 24 de ore. Ele fuseseră impuse pe fundalul crizei refugiaților, și au generat o dispută sârbo-croată care a dus la blocarea traficului camioanelor și a circulației oamenilor și bunurilor. Totul a pornit de la decizia Ungariei de a închide la mijlocul acestei luni granița cu Serbia, blocînd mii de refugiați în această țară. Croația a acceptat inițial să lase refugiații să treacă spre Slovenia și țările din spațiul Schengen, dar după trei zile și după ce aproape 15.000 de refugiați trecuseră prin Croația, Zagrebul a închis din nou granița, ceea ce a făcut ca alte zeci de mii de refugiați să rămână blocați în Serbia.

În jur de 50 de organizații neguvernamentale au adresat un protest premierului Valeriu Streleț pentru faptul că scade numărul femeilor în diplomație: din lista 19 propuneri pentru funcția de ambasador, întocmită de guvern și aprobată recent de Parlament, numai două candidate sunt femei: Gabriela Moraru, ambsador în Israel, și Corina Călugăru, ambasadoare pe lângă Consiliul Europei. „Guvernul contribuie la perpetuarea unei societăţi patriarhale şi la excluderea femeilor din procesele decizionale. Cerem să echilibraţi numărul de femei şi bărbaţi pentru funcţia de ambasador/ambasadoare, astfel încât pe listă să se regăsească cel puţin șapte femei”, se subliniază în apelul semnat de circa 50 de organizaţii şi reprezentanţi ai societăţii civile, citat de IPN.

Pensionarii simpatizanți ai Platformei „DA” organizează un protest vineri, în fața Parlamentului, acolo unde sunt deja instalate corturile partidelor Socialiștilor și al lui Renato Usatîi. Liderii Platformei DA i-au îndemnat pe protestatari, în cadrul unei conferinţe de presă, să nu se lase provocaţi şi să desfăşoare protestul în mod paşnic, relatează IPN.
„Dacă doresc să se alăture demersurilor noastre, pot s-o facă, dar s-o facă sincer”, a declarat unul din liderii protestelor din PMAN, Andrei Năstase, referitor la cele două partide. Socialiștii și partidul lui Renato Usaîi au instalat corturi în centrul capitalei, în cadrul protestelor pentru demiterea actualei guvernări.

Partidul Socialiștilor și Partidul Nostru au programat pentru duminică și un marș de protest în capitală. Între timp, a continuat și protestul din „orășelul de corturi” ridicat în PMAN de Platforma „Demnitate și Adevăr”, care are și ea programată pentru sfârșitul săptămânii un miting.

Scandalul testelor trucate pentru emisiunile de gaze ale autoturismelor diesel se extinde dincolo de toate marcile concernului german Volkswagen, inclusiv Seat si Skoda. Au apărut primele speculații că și unele motoare diesel ale firmei BMW ar fi construite in așa fel încât să se „comporte” mult mai bine la verificările tehnice decât în timpul utilizării normale. BMW a respins speculațiile, dar acțiunile concernului bavarez au pierdut deja 10% la bursă. Vineri, conducerea VW urmează să numească un nou șef al concernului după demisia forțată a lui Martin Winterkorn. Cu el au mai plecat până acum doi din inginerii șefi ai firmei.

VW a recunoscut că peste 11 milioane de autoturisme diesel sunt echipate cu un program care truchează rezultatele emisiunilor de gaze în timpul verificărilor tehnice. Scandalul a început în Statele Unite, unde Volskwagen riscă amenzi de aproape 20 miliarde de dolari.

La Berlin, atît opoziția cît și partidul social-democrat cer miniștrilor mediului și tranporturilor să investigheze speculațiile că practicile necinstite ale firmelor auto erau cunoscute de mai mulți ani. Social-democrații sunt la guvernare alături de creștin-democracții cancelarei Angela Merkel.

Mai multe mișcări și partide extraparlamentare unioniste au anunțat că se unesc pentru a milita mai eficient pentru unirea Republicii Moldova cu România. Un proces în etape, cer organizațiile respective, care ar urma să se înceapă cu conectarea la sistemul energetic românesc și trecerea băncilor moldovenești sub supravegherea Băncii Naționale din România, și ar trebui să se încheie cu unirea în 2018 (când se împlinesc 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, în secolul trecut). Organizațiile unioniste cer o întrevedere cu președintele Nicoale Timofti și avertizează împotriva manifestației de protest de duminică 27 septembrie, care ar fi organizată de „forţele ostile viitorului românesc, european al populației”.

Rusia, Ucraina și Uniunea Europeană urmează să reînceapă discuțiile pe tema reluării livrărilor de gaz rusesc către Ucraina, a anunțat la 24 septembrie ministrul rus al energiei. Aleksandr Novak le-a spus reporterilor la Moscova că discuțiile vor începe vineri, 25 septembrie la Bruxelles. „În sfârșit ne vom pune de acord asupra textului protocolului”, a spus ministrul. Disputa ruso-ucraineană privind livrările de gaz rusesc durează de la înlăturarea de la putere a președintelui ucrainean pro-rus Viktor Ianukovici, anul trecut. În iulie concernul rus Gazprom a întrerupt livrările, dar în ultimele săptămâni au avut loc noi încercări de rezolvare a conflictului înaintea sosirii iernii, când cererea de gaze rusești va crește în Ucraina și în UE.

Guvernul Ungariei a anunțat că gardul de la frontiera cu Croația, menit să oprească refugiații, este aproape gata. Potrivit AP, purtătorul de cuvânt guvernamental Zoltan Kovacs a spus vineri la radioul de stat ungar că Ungaria nu vrea să închidă granița, ci „să apere granița Uniunii Europene”. El a adăugat că posibilitatea intrării legale în țară va fi menținută. Ungaria a instalat suluri de sârmă ghimpată lângă un punct de trecere a frontierei cu Slovenia, care este, asemenea Ungariei, parte din spațiul Schengen, fără frontiere interne. Ungaria a ridicat deja un gard lung de 175 de kilometri la granița cu Serbia și a spus că ar putea ridica unul și la frontiera cu România.

Socialiștii și partidul lui Renato Usaîi au instalat corturi în centrul capitalei, în cadrul protestelor pentru demiterea actualei guvernări. Presa moldoveană a publicat fotografii cu corturile instalate de cele două formațiuni în fața clădirii Parlamentului. Liderul partidului, Igor Dodon, publicase joi seară pe rețele sociale o fotografie cu aproximativ 12 corturi în ploaie, comentând-o cu textul: „În popor se vorbește că atunci când startul este cu ploaie, totul va fi bine”. Partidul Socialiștilor și Partidul Nostru au programat pentru duminică și un marș de protest în capitală. Între timp, a continuat și protestul din „orășelul de corturi” ridicat în PMAN de Platforma „Demnitate și Adevăr”, care are și ea programată pentru sfârșitul săptămânii un miting.

Laureata Premiului Nobel pentru Pace, Malala Yousafzai, va deschide un summit internațional ONU vineri, 25 septembrie, cu un discurs în care va face apel la instituirea educației gratuite de 12 ani pentru toți copiii lumii. Discursul Malalei, care a fost rănită de Talibani în 2012 pentru că promova dreptul la educației al fetelor, va urma adresării inaugurale de la summit, ținută de Papa Francisc. „Dacă vreți ca viitorul să fie mai luminos, trebuie să investim în educație”, a spus Malala în ajun, într-un interviu cu agenția Reuters. Malala, care și-a sărbătorit a 18-a zi de naștere în iulie în Liban deschizând o școală pentru fete refugiate din Siria, a mai spus că în discurs are de gând să vorbească și despre suferințele refugiaților din Orientul Mijlociu aflați în Europa sau în drum spre Europa.

Premierul Valeriu Streleț a spus că demisia guvernatorului BNM prelungește demersurile de negociere a unui nou acord cu Fondul Monetar Internațional. Vorbind ieri la Chișinău după o discuție cu misiunea FMI, Streleț a spus că în urma demisiei lui Dorin Drăguțan, la 21 septembrie, creditorul extern va trebui să evalueze mai întâi politicile financiare ale guvernului și Băncii Naționale, și abia apoi să înceapă discuțiile pentru un eventual nou acord de finanțare. Drăguțan și-a dat demisia luni invocând presiunile pe care le-ar fi făcut asupra sa politicieni pe care nu i-a numit. El fusese criticat pe motiv că nu a făcut destul pentru a preveni furtul din băncile moldovene, urmat de devalorizarea leului.

Socialiștii au instalat un orășel de corturi în centrul capitalei, în cadrul protestelor pentru demiterea actualei guvernări. Liderul partidului, Igor Dodon, a publicat joi seară pe rețele sociale o fotografie cu aproximativ 12 corturi ridicate în fața Parlamentului, în ciuda interdicției primăriei de amplasare de corturi în centru. Dodon a comentat fotografia corturilor în ploaie cu textul: „În popor se vorbește că atunci când startul este cu ploaie, totul va fi bine”. Gestul socialiștilor a venit la câteva ore după ce altă forță politică de stânga, comuniștii, au depus joi în Parlament o cerere de demitere a unor înalți oficiali din structurile centrale, inclusiv procurorul-general, în legătură cu dispariția „miliardului” din bănci.

Succesorul Ninei Ștanski la șefia diplomației autoproclamatei republici nistrene vine astăzi la Chișinău. Potrivit unui comunicat al Biroului pentru reintegrare din guvern, Vitali Ignatiev se va întâlni la sediul Misiunii OSCE din capitală cu vicepremierul Victor Osipov, șeful reprezentanților politici în procesul de reglementare transnistreană. În comunicat se mai spune că agenda discuțiilor conţine mai multe subiecte de interes major pentru populaţia de pe ambele maluri ale Nistrului, dar şi pentru procesul de reglementare a problemei transnistrene. Nina Ștanski a renunțat la funcția de „ministru de externe” în regimul separatist după ce s-a căsătorit cu liderul acestuia, Evgheni Șevciuk.

Președintele de onoare al Partidului Democrat, Dumitru Diacov, a calificat drept un posibil „început de discuție” declarația liderului comuniștilor, Vladimir Voronin, privind posibilitatea ca PD să se unească cu PCRM. „Eu demult am spus că este nevoie de o coagulare a forțelor politice”, a spus Diacov, potrivit agenției IPN, adăugând că într-o eventuală mare formațiune de stânga ar putea intra și alte partide. Diacov a adăugat însă că nu au fost până acum discuții pe această temă cu comuniștii. Partidul Democrat este condus de Marian Lupu, care a părăsit Partidul Comuniștilor în 2009.

Comisarul pentru vecinătate al UE, Johannes Hahn, va merge astăzi în Serbia într-o încercare de a debloca relațiile ei cu Croația vecină, tensionate de criza migranților. Zagrebul și Belgradul și-au introdus restricții reciproce de circulație la graniță după ce croații au spus că sârbii le trimit intenționat mii de migranți, în urma unei presupuse înțelegeri secrete cu Ungaria. Tensiunile croato-sârbe au fost deplânse de șefa politicii externe europene Frederica Mogherini, care a spus că „închiderea granițelor nu este niciodată o soluție”. Croația este membră în UE, iar Serbia este țară-candidată la aderare.

Papa Francisc își continuă vizita în Statele Unite la New York, unde va face o plimbare în Parcul Central, va vizita locul atentatelor de la 11 septembrie 2001 și va rosti un discurs la sediul Națiunilor Unite. Ieri Papa a devenit primul suveran pontif care s-a adresat Congresului american, la Washington, făcând apel la abolirea pedepsei capitale în Statele Unite și la acceptarea imigranților. Este de așteptat ca în intervenția de astăzi de la ONU Papa să vorbească despre combaterea încălzirii globale, despre reducerea inegalităților sociale și compasiunea pentru imigranți. De la New York, Papa va pleca spre Philadelphia, ultimul dintre cele trei orașe ale turneului său din Statele Unite.