Ministrul ungar al apărării a demisionat pentru că armata nu a reușit să termine, cum era prevăzut, până la sfârșitul lunii august, gardul de sârmă ghimpată, ridicat de-a lungul graniței cu Serbia. Scopul gardului era de a zădărnici intrarea în Ungaria a refugiaților și imigranților care vor să ajungă în Germania și alte țări din vestul Europei, pe așa numita „cale balcanică” (Grecia, Macedonia, Serbia, Ungaria și Austria).

În Piața Marii Adunării Naționale din Chișinău sunt în jur de 300-350 de persoane, informează poliția, iar organizatorii protestului, relatează corespondentul Europei Libere, susțin că numărul corturilor ar fi crescut la 100. Se amplasează și corturi militare suplimentare.

Protestatarii din fața guvernului cer în primul rând alegeri anticipate. Duminică, în timpul mitingului de protest organizat de platforma civică „Demnitate și Adevăr”, s-a adoptat o listă mai lungă de revendicări, care urma să fie discutată cu guvernanții. Până acum, acest dialog nu a avut loc, iar manifestanții avertizează că de marți vor apela la ambasadele altor state pentru a le cere să medieze un dialog.

La ședința de luni a Comitetului Național pentru Stabilitate Financiară urma să se decidă daca ancheta privind devalizarea a trei bănci va fi continuată de compania americană Kroll, cea care a efectua și faza inițială a anchetei.

Premierul Valeriu Streleț a anunțat însă că suma cerută de „Kroll” este foarte mare, motiv pentru care discuțiile vor continua.

„Problema este și în bani. Se solicită o sumă exagerat de mare pentru faza recuperării. Nu pot să vă spun suma. Și contractul va fi confidențial”, a declarat Streleț, citat de Unimedia.

Trei jurnaliști ruși au fost reținuți și întorși de pe aeroportul Chișinău pentru că nu aveau acreditare și ar fi vrut să intre în Republica Moldova ca turiști, relatează presa locală. Cei trei ar fi declarat ulterior, în timp ce erau interogați de poliția de frontieră, că veniseră să relateze despre protestul din Piața Marii Adunări Naționale.

Kremlinul urmărește cu atenție evoluția situației din Republica Moldova, unde au loc acțiuni de protest, a declarat, la Moscova, Dmitri Peskov, secretarul de presă al președintelui Vladimir Putin.

„Bineînțeles, cu toții urmărim cu multă atenție ceea ce se întâmplă în Moldova și cum evoluează situația”, a spus Peskov jurnaliștilor, răspunzând la întrebarea dacă Vladimir Putin este la curent cu evenimentele din Republica Moldova. Agenția de știri RIA Novosti mai scrie că Peskov nu a putut preciza dacă președintele Putin va face careva declarații pe marginea protestelor de la Chișinău.

Cancelarul Germaniei Angela Merkel a declarat că „valul de imigranți” sosit recent în țară va „schimba și preocupa” Germania în anii care vin. La sfârșitul săptămânii, circa 20 de mii de refugiați și imigranți au venit în Germania, din Ungaria, prin Austria.

Totodată, guvernul de coaliție al d-nei Merkel a aprobat un buget suplimentar de 6 miliarde de euro pentru a face față valului de imigranți.

La Paris, președintele Francois Holland a declarat că în scurt timp, Comisia Europeană va veni cu o propunere privind admiterea în UE și distribuirea obligatorie a 120 de mii de refugiați între țările membre. Premierul Ungariei, Victor Orban a reacționat imediat, susținând că nici un sistem de cote nu-și are rostul, atâta timp cât Uniunea Europeană nu-și poate „apăra” granițele.

Premierul Turciei, Ahmet Davutoglu, a criticat țările din Uniunea Europeană pentru numărul „ridicol” de mic de refugiați pe care îl acceptă și a reamintit că Turcia a primit deja peste 2 milioane de refugiați din Siria și Irak.

Pe de altă parte, președintele Iranului, Hassan Rohani, a declarat că „lumea întreagă și în special Europa” au o datorie umanitară și istorică să facă mai mult pentru imigranți. Declarația a fost făcută duminică, când l-a primit în audiență pe noul ambasador al Ungariei la Teheran. Iranul, a mai declarat Rohani, a primit numărul cel mai mare de refugiați, între țările din regiune.

În cursul lunii septembrie, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, va face prima sa vizită în Ucraina, s-a anunțat la Kiev. Ministrul de externe Pavlo Klimkin a declarat după o întrevedere cu Stoltenberg că Ucraina se va folosi de această vizită „simbolică” pentru a-și întări și extinde relațiile cu Alianța Nord-Atlantică. Mai mult, Klimkin a declarat că se vor aproba o serie de documente strategice, inclusiv noua doctrină militară, ceea ce va permite deschiderea unei reprezentanțe NATO la Kiev.

Președintele Franței, Francois Hollande, a propus o reuniune cvadripartită cu liderii din Germania, Rusia și Ucraina pentru a discuta modul cum este respectat acordul de încetare a luptelor în estul Ucrainei. În ultima săptămână se pare că luptele au încetat, iar Hollande ar dori ca reuniunea să aibă loc înainte de deschiderea noii sesiuni a Adunării Generale ONU, pe 28 septembrie.

În Piața Marii Adunări Naționale continua protestul lansat duminică la mitingul organizat de platforma civică „Demnitate și Adevăr”. În Piață s-au ridicat zeci de corturi în care manifestanții intenționează să rămână până la satisfacerea listei de revendicări adoptată la mitingul de duminică. Principalele revendicări sunt demisia actualei conduceri, alegeri anticipate și alegerea președintelui țării prin vot direct.

Pentru moment, între guvern și protestatari nu a avut loc un dialog direct, deși ambele părți declară să vor să discute.

Liderii protestului au dat până în această seară timp conducerii țării, președintelui, premierului și președintelui Parlamentului să vină în piață, să discute cu manifestanții.

„Noi vrem să respectăm constituția, noi vrem să respectăm toate legile (…) noi spunem: alegeri anticipate în luna martie (…) ca să respectăm norma constituțională”, a declarat analistul Igor Boțan, unul din inițiatorii platformei civice „Demnitate și Adevăr”, într-un interviu cu Europa Liberă. Boțan a mai arătat că platforma vrea să-și mențină caracterul de structura civică, dar că alte grupări asociate s-ar putea organiza politic în perspectiva unei schimbări de putere.

„Platforma, eu personal, suntem pentru caracterul civic, pentru consolidarea politicii moldovenești pe criterii cetățenești, iar cei care sunt în Grupul de Contact, - pentru că sunt un șir de organizații cum sunt fermierii, pensionarii, veteranii, tinerii ș.a.m.d., - acest Grup de Contact se poate, eventual, gândi la constituirea unei platforme care va răspunde la întrebările (…) cu caracter politic”, a declarat analistul Igor Boțan, unul din inițiatorii platformei civice „Demnitate și Adevăr”, într-un interviu cu Europa Liberă.

Manifestanții din Piața Marii Adunări Naționale încep să se organizeze: încă de duminică a fost ales Consiliul Marii Adunări Naționale, condus de Andrei Năstase. Luni, la ședința Consiliului au fost numiți Valentin Dolganiuc în funcția de vicepreședinte, iar Chiril Moțpan în cea de secretar general. Totodată, pentru un eventual dialog cu guvernarea, s-a creat un Grup de Intermediere și Reprezentare.

„Orice demonstrație, orice expresie liberă a opiniilor, orice încercare de a cere socoteală celor de la putere printr-un dialog direct, este un exercițiu sănătos pentru democrație”, a declarat Stefan Füle, fostul comisar european pentru extindere și politica vecinătății, comentând protestele de la Chișinău, care au izbucnit pe 6 septembrie.

Într-un interviu cu Europa Liberă, Füle a mai atras atenția că este greșit din partea oricărui politician să creadă că „nu va mai fi bănuit de corupție” numai pentru că se declară pro-european. În acest moment, crede însă Füle, lucrul „cel mai important este ca lumea să se exprime liber, iar autoritățile să examineze cu seriozitate acuzațiile și, la nevoie, să le ancheteze cu seriozitate”.

Liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon a postat un mesaj pe Facebook prin care își exprimă sprijinul pentru revendicările Platformei „Demnitate şi Adevăr”, mai ales pentru cea care vizează demiterea actualei guvernări și organizarea de alegeri anticipate.

Un reprezentant al Platformei Civice „Demnitate și Adevăr” este citat cu invitația ca preşedintele Nicolae Timofti, premierul Valeriu Streleţ şi preşedintele Parlamentului, Andrian Candu să vină la discuții cu protestatarii instalați în centrul Chișinăului. Portalul jurnal.md relatează că invitația a fost lansată de Andrei Năstase la o conferință de presă în Piața Marii Adunări Naționale. Mai mulți protestatari au petrecut noaptea în câteva zeci de corturi instalate în piață, în urma demonstrației de duminică la care zeci de mii de oameni au cerut alegeri parlamentare anticipate și demisii la vârf, din cauza furtului din bănci. Duminică, premierul Valeriu Streleț a invitat liderii protestatarilor la convorbiri, dar aceștia nu s-au prezentat.

Organizatorii unui protest în masă în centrul Chișinăului au instalat câteva zeci de corturi în Piața Marii Adunări Naționale, spunând că vor rămâne să protesteze până când le vor fi îndeplinite revendicările. Zeci de mii de oameni care au protestat duminică la îndemnul Platformei „Demnitate și Adevăr” au cerut alegeri parlamentare anticipate, demisia președintelui Nicolae Timofti, a guvernatorului Băncii Naționale și Procurorului General în urma furtului din bănci. Într-un comunicat de presă, poliția a estimat numărul participanților la 42 de mii de oameni, mai mulți decât cei care au participat la protestele anticomuniste din 2009, dar organizatorii spun că numărul protestatarilor de duminică a fost mult mai mare. Ministerul de Interne a mai spus că șase polițiști au fost răniți în confruntări cu un grup de protestatari la Procuratura Generală și că a reținut opt suspecți, inclusiv un minor.

Mii de refugiați, preponderent din Siria, Afganistan și Irak, au continuat să sosească în Germania, prin Austria și Ungaria unde fuseseră blocați timp de mai multe zile. Autoritățile germane au estimat la aproximativ 20 de mii de oameni numărul celor sosiți sâmbătă și duminică. Un convoi austriac cu 140 de vehicule cu apă și alimente i-a întâmpinat pe migranți la granița cu Ungaria, care îi împiedicase să plece săptămâna trecută, spunând că este obligată să-i înregistreze. Germania, Austria și Ungaria spun că, pentru se a evita o criză umanitară, s-au înțeles să suspende temporar regulile europene ale azilului care obligă înregistrarea migranților în prima țară în care au sosit. Dar cele trei țări spun că măsura este temporară și nu va stabili vreun precedent.

Directoarea Fondului Monetar Internațional, Christine Lagarde, a lăudat duminică progresele economice ale Ucrainei și a solicitat creditorilor să se alătură înțelegerii de restructurare a datoriei ucrainene de 18 miliarde de dolari. Vorbind la Kiev, alături de președintele Petro Poroșenko, Lagarde a spus că Ucraina a „surprins lumea” cu realizările ei și că măsurile luate în ultima vreme au adus economia în punctul în care poate relua creșterea. Ea a mai spus că lupta contra corupției trebuie continuată. La sfârșitul lunii august, creditorii occidentali ai Ucrainei în frunte cu FMI au căzut de acord să ierte 20% din datoria ucraineană și să extindă cu patru ani maturarea bondurilor guvernamentale. Rusia a spus că nu se va alătura înțelegerii, cerând mai departe Ucrainei restituirea a trei miliarde de euro până în luna decembrie.

Forțele de securitate ale Tadjikistanului continuă căutarea unui fost ministru adjunct al apărării, la trei zile după luptele din apropierea capitalei Dushanbe în care au fost uciși 26 de oameni, dintre care 9 polițiști și 17 militanți. Abuhalim Nazarzoda și susținătorii acestuia bănuiți de organizarea atacului de la 4 septembrie la un depozit de arme și o secție de poliție sunt căutați într-o zonă muntoasă în apropierea Defileului Romit, la aproximativ 150 de kilometri de Dushanbe. Președintele Emomali Rahmon a spus că la atac ar fi luat parte militanți care vor să-i submineze regimul și care ar împărtăși viziunea grupării Statul Islamic. Nazarzoda este un fost membru al Opoziției Tadjice Unite, o alianță a forțelor democrate, naționaliste și islamiste care au luptat contra trupelor guvernamentale în războiul civil din anii 1990.

Președintele Federației de Lupte a Rusiei, Mihail Mamiașvili, care este și unul cele mai puternice figuri din lumea luptelor spune că Statele Unite i-au refuzat eliberarea vizei pentru a asista la campionat mondial care începe pe 7 septembrie în Las Vegas, Nevada. Mamiașvili, prieten al președintelui rus Vladimir Putin, a spus că oficialii americani nu i-au explicat motivul refuzului. În trecut, Mamiashvili s-a aflat în centrul unor controverse din lumea luptelor. La Jocurile Olimpice de vară din 2014, un membru a Federației Internaționale de Lupte Asociate (FILA), Pelle Svensson, l-a acuzat că i-ar fi semnalat arbitrului cum să tranșeze un duel de final, la care participa un atlet rus.

În jur de 30 de corturi au fost instalate în Piața Marii Adunări Naționale de la Chișinău, protestatarii cer alegeri anticipate, dar și recuperearea banilor din băncile devalizate și revenirea asupra deciziei de a se scumpi prețul la gaz și electricitate.

Duminică, la prânz, zeci de mii de persoane (în jur de 60 de mii, estimează poliția) s-au adunate în centrul Chișinăului, pentru mitingul împotriva „hoției” organizat de Platforma civică „Demnitate și Adevăr”.

Participanții au adoptat o rezoluție în care cer alegeri anticipate, demisia președintelui Nicolae Timofti și a tuturor celor care conduc instituțiile de drept, între care Procuratura și Centrul Național Anticorupție, relatează corespondenta Europei Libere la Chișinău. Participații au cerut, de asemenea, alegerea președintelui prin vot direct și au ales un Comitet național care să înainteze aceste revendicări conducerii țării.

Platforma Civică „Demnitate şi Adevăr” organizează duminică la prânz un miting de protest „Marea Adunare Naţională” împotriva „ilegalităților comise de guvernarea coruptă, îndeosebi în sistemul bancar”.

Concomitent, compania de telefonie mobilă Unite, aparținând de Moldtelecom, organizează un concert gratuit, în aer liber, la care au fost invitate multe nume de succes din Moldova și străinătate, eveniment criticat imediat drept o încercare de a submina mitingul de protest. De vineri, sub presiunea comentariilor de pe rețelele sociale, mulți artiști începând cu Ștefan Bănică jr , și-au declinat participarea, care ar fi putut fi intrepretata drept un gest politic.

Secretarul de stat american John Kerry a discutat cu omologul său rus Sergei Lavrov despre relatările care indică faptul că Rusia s-ar pregăti să sprijine militar regimul lui Bashar al-Assad în Siria. Kerry a avertizat că o astfel de intervenție ar putea duce la „escaladarea conflictului și la o confruntare cu forțele care luptă împotriva milițiilor organizației extremiste a Statului Islamic”, a informat Departamentul de Stat.

Cotidianul New York Times relata vineri, citând surse anonime din administrația americană, că Rusia ar fi trimis o echipă militară în Siria, care să pregătească o eventuală intervenției. Totodată ar fi trimis case prefabricate pentru sute de persoane pe o baza militara siriană, tot acolo ar fi instalat și o stație portabilă de control aerian.

Vineri, 4 septembrie, președintele Rusiei, Vladimir Putin a declarat că este necesară crearea unei „coaliții internaționale” care să lupte împotriva terorismului și extremismului, dar că este prematur să se speculeze despre o posibilă intervenție militară a Rusiei împotriva milițiilor organizației extremiste a Statul Islamic. Putin a declarat la Vladivostok că a discutat aceste planuri s cu președintele american Barack Obama și cu liderii din Turcia, Arabia Saudită, Iordania și din alte țări afectate.

În Marea Britanie, Sunday Times relatează că guvernul Cameron s-ar pregăti să organizeze primirea a încă 15 mii de refugiați sirieni și negociază acum cu opoziția laburistă eventuale raiduri de bombardament în Siria, împotriva pozițiilor milițiilor Statului Islamic.

Guvernul ungar nu mai pune la dispozția imigranților din Budapesta autobuze care să-i ducă la granița cu Austria, așa cum s-a întâmplat vineri noapte. Cu toate acestea, sute de imigranți și refugiați continuă să se îndrepte spre Austria și mai departe Germania. Poliția austriacă a declarată că se așteaptă la circa zece mii de refugiați și imigranți din Ungaria. Majoritatea vin din Siria, Afganistan, din nordul Africii dar și din țările balcanice. La München, în sudul Germaniei, autoritățile sunt, de asemenea, pregătite să primească mii de imigranți.

Pe de altă parte, la Luxembourg, reuniunea de două zile a miniștrilor de externe din țările UE s-a încheiat fără nici o decizie privind modul cum ar putea fi administrată criza imigranților. Federica Mogherini, coordonatoarea politicii externe europene a declarat sâmbătă că este vorba în primul rând de o „criză a refugiaților”, iar țările europene trebuie să-și repsecte îndatoririle legale și morale ce decurg din acest fapt.