Autoritățile turce spun că cel puțin 14 polițiști au fost uciși într-un atac cu bombă la granița Turciei cu Azerbaidjanul, pe fundalul violențelor tot mai intense între guvern și militanții kurzi. Atacul a avut loc după ce Turcia a trimis în cursul nopții 50 de avioane de luptă și forțe terestre într-o operațiune împotriva taberelor din nordul Irakului ale Partidului Muncitoresc din Kurdistan, spunând că a ucis între 35 și 40 de militanți.

Judecătoria Râșcani de la Chișinău a emis mandat de arest pe 30 de zile pe numele fostului deputat comunist Grigore Petrenco, unul din liderii mișcării Antifa, reținut duminică la protestul violent din fața Procuraturii Generale. Ministerul de Interne spune că a reținut opt oameni, inclusiv un minor, în timpul altercațiilor de duminică la Procuratura Generală. Plasarea celorlalți suspecți în arest preventiv sau eliberarea lor urmează să se decidă în cursul serii, tot la Judecătoria Râșcani. Incidentul de duminică la Procuratura Generală a coincis cu ampla demonstrație organizată de platforma DA.

Rusia a criticat autoritățile moldovene că au întors îndărăt de la aeroport trei angajați ai mediilor rusești, care încercau să ajungă la Chișinău pentru reflectarea „acțiunilor de masă fără precedent” din centrul capitalei. Într-o declarație difuzată de ministerul rus de externe se spune că a fost expulzat un producător al televiziunii „Russia Today” și membrii echipei de filmare a televiziunii „Lifenews”. În declarație se mai spune că asemenea acțiuni contravin asigurărilor date de noul guvern moldovean despre dorința de a avea relații constructive cu Moscova și dreptului la informare. Autoritățile moldovene citate de presa locală au spus că cei trei au fost expulzați pentru că ar fi încercat să ascundă scopul vizitei, prezentându-se drept turiști. Nu este primul caz în care autoritățile moldovene au interzis accesul unor jurnaliști ruși, după izbucnirea crizei ucrainene.

Ministrul Apărării, Anatol Șalaru, este citat cu declarația că ministerul condus de el a suspendat orice relație cu ataşatul militar al Rusiei în Republica Moldova în semn de protest față de participarea acestuia la parada militară de la Tiraspol, pe 2 septembrie. „Eu aştept ori ataşatul militar şă-şi ceară scuze oficial, ori să fie schimbat din funcţie şi să fie adus alt ataşat militar", a spus Șalaru la televiziunea Canal 2, la 6 septembrie, potrivit portalului Deschide.md. Ministrul apărării a făcut anunțul după ce solicitase, săptămâna trecută, și Ministerului moldovean de Externe să-l convoace pentru explicații pe ambasadorul rus la Chișinău. Ministerul de externe a spus că va acționa „în limitele strict reglementate de cadrul diplomatic”.

Președintele Nicolae Timofti spune că împărtășește „multe din îngrijorările exprimate de cetățeni” la amplul protest de duminică la Chișinău, dar că nu va demisiona, „fiind convins că o asemenea decizie ar aduce instabilitate Republicii Moldova”. Declarația difuzată de Președinție este prima reacție al șefului statului la protestul organizat de platforma civică DA din cauza furturilor din bănci și eșecurile în combaterea corupției. Dar Timofti, căruia protestatarii i-au cerut demisia, și-a trimis astăzi numai reprezentanții la o întrevedere cu liderii protestelor, care au continuat astăzi pentru a treia zi consecutiv. În declarație, șeful statului dă asigurări că a făcut tot ce-i permit atribuțiile pentru a „preveni derapaje” ca devalizarea băncilor. Dar atenționează că protestele pot cauza „haos” de care „vor profita neîntârziat acele forțe interne și externe care au acționat permanent în toată istoria recentă pentru destabilizarea țării noastre și pentru transformarea ei într-o gubernie”.

Liderii protestatarilor din centrul Chișinăului spun că au primit asigurările delegației Uniunii Europene că reprezentanța diplomatică va depune eforturi pentru a încuraja dialogul între autorități și Platforma DA. Declarația a fost făcută jurnaliștilor de Andrei Năstase, un membru al platformei DA, după convorbiri cu șeful Delegației UE la Chișinău, Pirkka Tapiola. Liderii manifestanților care au rămas în Piața Marii Adunări Naționale după ampla demonstrație de duminică au mai anunțat că merg la o întrevedere la ambasada Statelor Unite. Luni, ei au cerut întrevederi în piață cu președintele Nicolae Timofti, premierul Valeriu Streleț și spicherul Andrian Candu, dar autoritățile și protestatarii nu au ajuns deocamdată la o înțelegere despre locul, timpul și agenda întâlnirii. Organizatorii protestelor declanșate de furturile din bănci cer alegeri anticipate și mai multe demisii la vârf.

Națiunile Unite estimează într-un nou bilanț că 7962 de oameni au fost uciși și 17 811 au fost răniți în estul Ucrainei, de la izbucnirea luptelor între forțele guvernamentale și separatiștii pro-ruși în aprilie 2014. Oficiul ONU pentru drepturile omului a precizat la difuzarea noului bilanț că este o estimare moderată și că numărul real al victimelor „poate fi considerabil mai mare”.

Ministerul de Externe de la Moscova condamnă expulzarea din Republica Moldova a trei jurnaliști ruși. „Astfel de acțiuni nu corespund declarațiilor noilor autorități de la Chișinău care au spus că doresc relații constructive cu Rusia”, a declarat astăzi reprezentantul oficial al MAE de la Moscova, Maria Zaharova, citată de agențiile ruse de știri.

„Pe fundalul acțiunilor de protest fără precedent de la Chișinău atrag atenția interdicțiile impuse de autoritățile moldovene jurnaliștilor ruși. Se creează impresia că cineva se opune reflectării obiective a exploziei de revoltă populară” , a spus Zaharova.

Presa de la Chișinău a scris că trei jurnaliști ruși – producătorul agenției „Ruptly” a postului TV Russia Today și echipa de filmare a postului LifeNews – au fost reținuți și întorși de pe aeroportul Chișinău duminică pentru că nu aveau acreditare și ar fi vrut să intre în Republica Moldova ca turiști. Cei trei ar fi declarat ulterior, în timp ce erau interogați de poliția de frontieră, că veniseră să relateze despre protestul din Piața Marii Adunări Naționale.

Consiliul Alianței pentru Integrare Europeană 3 a luat în discuție protestul din centrul Chișinăului fără să facă publică poziția față de ampla demonstrație de duminică urmată de instalarea corturilor în Piața Marii Adunări Naționale. Portalul realitatea.md îl citează pe președintele de onoare al Partidului Democrat, Dumitru Diacov, spunând numai că poziția guvernării va fi expusă în această seară la televiziunea publică Moldova 1 de premierul liberal-democrat, Valeriu Streleț. Diacov a mai spus că spicherul democrat Andrian Candu ar putea avea și el o reacție „peste vreo 2-3 zile”. Demonstrația de duminică a fost cea mai amplă din cele organizate începând din primăvara acestui an de platforma civică „Demnitate și Adevăr” în semn de protest față de furturile din bănci și corupție. Liderii protestatarilor au instalat zeci de corturi în centrul Chișinăului, spunând că vor rămâne acolo până când le vor fi satisfăcute revendicările, între care numeroase demisii la vârf și organizarea unor alegeri anticipate la primăvară.

Presa germană relatează că agenția de informații externe BND a adunat dovezi ale folosirii gazului muștar de către gruparea Statul Islamic în nordul Irakului. Cotidianul Bild îl citează pe șeful BND, Gerhard Schindler, spunând că această concluzie se bazează pe probe de sânge prelevate de la kurzii răniți în ciocniri cu militanții Statului Islamic. Schindler a spus că iperita provine fie din vechile stocuri ale lui Saddam Hussein, fie a fost fabricată de militanți după ocuparea Universității Mosul. Declarațiile șefului BND au fost confirmate agenției Associated Press de un alt oficial german de securitate. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului american al Apărării, Elissa Smith, a spus că, deși nu comentează aceste relatări, „orice folosire de către oricine a chimicalelor ca arme reprezintă un act oribil”.

Din Turcia se relatează despre moartea a zece polițiști într-un atac cu bombă în estul țării, pe fundalul violențelor în creștere între forțele guvernamentale și militanții Partidului Muncitoresc din Kurdistan. Potrivit presei locale, explozia de astăzi a avut loc în apropierea graniței cu Azerbaidjanul. Mai devreme, agenția oficială Anatolia relatase că peste 50 de avioane de luptă au luat parte la atacuri în cursul nopții împotriva taberelor PKK din nordul Irakului, ucigând „potrivit estimărilor preliminare, între 34 și 40 de teroriști”. Operațiunea din cursul nopții a avut loc după moartea a 16 militari turci în sud-estul Turciei, în explozia unei mine pusă pe seama PKK. Armata turcă a lansat operațiuni aeriene împotriva PKK în sud-estul Turciei și nordul Irakului în luna iulie, militanții răspunzând prin atacuri asupra poliției și forțelor de securitate.

Președinția spune că președintele Nicolae Timofti nu își va da demisia pentru că aceasta nu este nici în interesul populației, nici în interesul țării. Declarația a fost făcută de secretarul-general al Aparatului Președinției, Ion Păduraru, citat de Ziarul Național, la două zile de la ampla demonstrație de duminică la Chișinău a platformei civice „Demnitate și Adevăr” la care s-a cerut între altele demisia șefului statului. Oficialul de la președinție a mai spus că Nicolae Timofti va da un răspuns „mai târziu” cererii de a se întâlni, lansată de liderii protestatarilor rămași în Piața Marii Adunări Naționale, într-un orășel de corturi. Până acum, numai premierul Valeriu Streleț a spus că se va întâlni cu liderii protestului, care a fost provocat de furturile din bănci și lipsa rezultatelor anchetei. Dar Streleț a spus că nu acceptă să se întâlnească în piață.

Premierul român Victor Ponta a declarat astăzi, citat de Hotnews.ro, că România nu este de acord cu „cotele obligatorii” de primire a refugiaților, dorite de Comis Europeană. Premierul spusese luni în Parlament că el ar dori îndeplinirea obligațiilor ce revin Bucureștiului legate de criza refugiaților din Europa, dar a condiționat gestul de acceptarea României în spațiul Schengen. „Vreau ca România să-şi asume toate obligaţiile, dar să beneficieze de toate drepturile”…, referire la faptul că România va cere din nou să fie primită în spațiul Schengen, fie și numai dacă este vorba de spațiul aerian, comentează agenția Mediafax. Premierul Victor Ponta a menţionat că a avut discuţii şi cu premierii Bulgariei, Serbiei şi Cehiei pentru că, în opinia sa, statele din regiune trebuie să aibă o poziţie coordonată.

Președintele României, Klaus Iohannis, a spus luni că a pledat de la început pentru cote voluntare în privinţa preluării de refugiaţi şi că îşi menţine poziţia, precizând că România a propus primirea a 1785 de refugiaţi, pentru că atâtea locuri de cazare sunt disponibile. Iohannis a spus că deocamdată nu a fost primit niciun proiect din partea Comisiei Europene.

Tot luni, fostul președinte Traian Băsescu a criticat declarația președintelui Iohannis, afirmând că România nu ar avea nici o „datorie” după ce nu a fost primită în spațiul Schengen și că acest spațiu „s-ar fi prăbușit din cauza corupției”.

Liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, susţine ideea alegerilor anticipate în Moldova şi a anunţat, pe Facebook, că se alătură protestului din centrul capitalei. Liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon a postat, de asemenea, un mesaj pe Facebook în care-și exprimă sprijinul pentru revendicările Platformei „Demnitate şi Adevăr”, mai ales pentru cea privind demiterea actualei guvernări și organizarea de alegeri anticipate.

Președintele României, Klaus Iohannis, a declarat luni că a pledat de la început pentru cote voluntare în privinţa preluării de refugiaţi şi îşi menţine poziţia, precizând că România a propus primirea a 1785 de refugiaţi pentru că atâtea locuri de cazare sunt disponibile. Iohannis a spus că deocamdată nu a fost primit niciun proiect din partea Comisiei Europene.
Tot luni, fostul președinte Traian Băsescu a criticat declarația președintelui Iohannis, afirmând că România nu ar avea nici o „datorie” după ce nu a fost primită în spațiul Schengen și că acest spațiu „s-ar fi prăbușit din cauza corupției”.

Camera inferioară a Parlamentului britanic a aprobat organizarea unui referendum până la sfârșitul lui 2017 privind viitorul Marii Britanii în Uniunea Europeană. Decizia a fost trimisă acum spre aprobare în Camera Lorzilor.

Armenia a obținut un credit preferențial de la Rusia de 200 de milioane de dolari și o reducere a prețului la gaze cu ocazia vizitei la Moscova a președintelui Serge Sarkisian. Nu s-a negociat însă și o reducere a prețului la electricitate. Furnizorul rus de electricitate din Armenia a majorat prețul, invocând căderea monedei armene, ceea ce a provocat în august un val de proteste la Erevan.

În Piața Marii Adunării Naționale din Chișinău continuă protestul început duminică, odată cu mitingul organizat de platforma „Demnitate și Adevăr”, la care s-a cerut între altele, demisia guvernului, a președintelui și alegeri anticipate. Luni seară, în PMAN erau peste o sută de corturi, manifestanții declarând că nu vor pleca din fața guvernului până nu le sunt îndeplinite toate revendicările.
Duminică, în timpul mitingului de protest organizat de platforma civică „Demnitate și Adevăr”, s-a adoptat o listă mai lungă de revendicări, care urma să fie discutată cu guvernanții. Până acum, acest dialog nu a avut loc iar manifestanții avertizează că de marți vor apela la ambasadele altor state, pentru a le cere să medieze un dialog.

Într-un interviu cu Europa Liberă, unul din inițiatorii Platformei civice „Demnitate și Adevăr”, analistul Igor Boțan a declarat că platforma nu se va transforma în partid politic, în vederea unor posibile alegeri anticipate.
Alte grupări associate s-ar putea însă organiza politic în perspectica unei schimbări de putere, a mai declarant Igor Boțan. Totodată el a arătat că pentru a respecta Constituția, alegerile anticipate cerute de platforma „DA” nu ar putea avea loc înainte de martie 2016.

Manifestanții din Piața Marii Adunări Naționale încep să se organizeze: duminică a fost ales Consiliul Marii Adunări Naționale, condus de Andrei Năstase. Luni, la ședina Consiliului au fost numiți Valentin Dolganiuc în funcția de vicepreședinte iar Chiril Moțpan în cea de secretar general.
Totodată, pentru un eventual dialog cu guvernarea, s-a creat un Grup de Intermediere și Reprezentare.

În sudul Ungariei, la granița cu Serbia, au avut loc ciocniri violente între poliția maghiară și mii de refugiați, care au forțat bariera poliției pentru a continua drumul, pe jos, spre Budapesta. De acolo, refugiații și imigranții, majoritatea din Siria, Irak și Afganistan, vor să ajungă în Austria și mai departe în Germania și alte țări din vestul și nordul Europei.

Ministrul ungar al apărării a demisionat pentru că armata nu a reușit să termine, cum era prevăzut, până la sfârșitul lunii august gardul de sârmă ghimpată, ridicat de-a lungul graniței cu Serbia. Scopul gardului era de a zădărnici intrarea în Ungaria a refugiaților și imigranților care vor să ajungă în Germania și alte țări din vestul Europei, pe așa numita „cale balcanică” (Grecia, Macedonia, Serbia, Ungaria și Austria). Până acum se estimează că aproape 170 de mii de imigranți au intrat ilegal din Serbia.

Rusia a avertizat că în pofida negocierilor care au loc acum, este puțin probabil să nu impună un embargo pe exporturile din Ucraina din ianuarie 2016, când intră în vigoare partea comercială a Acordului de asociere a Ucrainei la Uniunea Europeană.
La Bruxelles, unde au loc negocierile, ministrul rus al economiei Alexei Uliukaiev a declarat că sancțiunile impuse Ucrainei vor fi similare cu cele impuse acum Uniunii Europene – și anume interzicerea importurilor de alimente.

Rusia a declarat din nou că ajutorul militar pe care îl oferă în acest moment regimului sirian al președintelui Bashar al-Assad nu este cu nimic diferit de ce obișnuia să ofere și în trecut. Rusia nu a ascuns niciodată faptul că trimite echipament miliar în Siria pentru a sprijini lupta împotriva terorismului, a declarat luni purtătoarea de cuvânt a ministerului de externe.
La sfârșitul săptămânii, Secretarul de stat american John Kerry a discutat cu omologul său rus Sergei Lavrov despre relatările care indică faptul că Rusia s-ar pregăti să sprijine militar regimul lui Bashar al-Assad în Siria. Kerry a avertizat că o astfel de intervenție ar putea duce la „escaladarea conflictului și la o confruntare cu forțele care luptă împotriva milițiilor organizației extremiste a Statului Islamic”, informa Departamentul de Stat.

Ministrul ungar al apărării a demisionat pentru că armata nu a reușit să termine, cum era prevăzut, până la sfârșitul lunii august, gardul de sârmă ghimpată, ridicat de-a lungul graniței cu Serbia. Scopul gardului era de a zădărnici intrarea în Ungaria a refugiaților și imigranților care vor să ajungă în Germania și alte țări din vestul Europei, pe așa numita „cale balcanică” (Grecia, Macedonia, Serbia, Ungaria și Austria).

În Piața Marii Adunării Naționale din Chișinău sunt în jur de 300-350 de persoane, informează poliția, iar organizatorii protestului, relatează corespondentul Europei Libere, susțin că numărul corturilor ar fi crescut la 100. Se amplasează și corturi militare suplimentare.

Protestatarii din fața guvernului cer în primul rând alegeri anticipate. Duminică, în timpul mitingului de protest organizat de platforma civică „Demnitate și Adevăr”, s-a adoptat o listă mai lungă de revendicări, care urma să fie discutată cu guvernanții. Până acum, acest dialog nu a avut loc, iar manifestanții avertizează că de marți vor apela la ambasadele altor state pentru a le cere să medieze un dialog.