Căile ferate daneze au anuntat ca au anulat pe o perioada nelimitata toate trenurile care merg inspre si din Germania, in timp ce sute de migranti cauta sa traverseze aceasta tara pentru a ajunge in Suedia. Decizia a fost luata dupa ce în aceasta dimineata sute de refugiati sirieni au refuzat sa coopereze cu autorităţile si sa paraseasca trenurile pentru a putea fi inregistrati. Refugiatii se tem ca daca vor fi inregistrati in Danemarca nu vor mai putea ajunge in Suedia, tara care are o politica sociala mult mai generoasa fata de refugiati. Saptamina trecuta parlamentul danez a votat schimbarea politicii de ajutoare sociale pentru imigrantii nou veniti, astfel încît să devina o ţară mai puțin atractivă pentru refugiati.

Liderii celor trei partide din Alianța pentru Integrare Europeană, Vlad Filat, Marian Lupu şi Mihai Ghimpu, nu au venit la întâlnirea cu reprezentanții manifestanților din Piața Marii Adunări Naționale, care urma să aibe loc la sediul guvernului. A fost prezent numai secretarul general al guvernului, Sergiu Palihovici.
Duminică, reprezentanții manifestanților nu s-au întâlnit cu premierul Valeriu Streleț, care i-a așteptat în Ministerul Agriculturii, ulterior, a refuzat să vină la discuții, în Piață, la fel ca și președintele țării și liderul Parlamentului.
Manifestația de protest a început duminică, 6 septembrie, odată cu mitingul organizat de platforma civică „Demnitate și Adevăr”, care rămâne în fruntea protestelor.

Guvernul a aprobat o cerere mai veche a producătorilor agricoli și anume să importe direct motorină pentru consum propriu. Inițiativa mai trebuie să treacă prin Parlament, informează IPN. Taxa pentru eliberarea autorizaţiilor va fi stabilită anual de Parlament. Agricultorii au cerut de mai multe ori să li se permită să importe motorină pentru consum propriu pentru a evita cheltuielile suplimentare pe care le au atunci când cumpără motorina de la importatori.

România nu vrea cote obligatorii, ci voluntare, pentru refugiații pe care țările din Uniunea Europeană ar urma să-I primească. Este ceea ce a declarat ministrul de externe Bogdan Aurescu, care a precizat însă că orice propunere ar veni de la Comisia Europeană va fi negociată; „Poziţia pe care atât primul ministru, cât şi preşedintele României, au exprimat-o este aceea de a prefera un sistem de cote voluntare şi nu cote obligatorii, prin urmare orice fel de propunere a Comisiei, orice fel de cifră care ar putea fi avansată este supusă în primul rând procesului analizei interne inter-instituţională şi, în al doilea rând, urmează să fie supusă negocierii între statele membre”, a spus ministrul de externe Bogdan Aurescu, citat de Mediafax.

Banca Comercială „Moldova-Agroindbank” preia conturile trezoreriale ale statului de la Banca de Economii care este în curs de lichidare, alături de Banca Socială și Unibank.

„Moldova-Agroindbank” a fost aleasă în urma unei licitații publice organizată de MInisterul de Finanțe, relatează IPN. În august, Poșta Moldovei și-a ales un partener bancar, „Victoriabank”, pentru a gestiona zecile de mii de conturi ale celor ce primesc plăți sociale, în primul rând pensii, conturi care veneau tot de la Banca de Economii. „Victoriabank” nu a fost aleasă prin licitație, motiv pentru care premierul Valeriu Streleț a promis că circumstanțele selecției vor fi analizate. Ulterior, Ministerul Telecomunicațiilor declara că selecția, fără licitație, ar fi fost corectă.

Protestatarii din Piaţa Marii Adunări Naţionale au cerut în această după amiază o întâlnire cu liderii celor trei partide din Alianța pentru Integrare Europeană, Vlad Filat, Marian Lupu şi Mihai Ghimpu, întrevedere care urma să aibe loc în piață. Totodată insistă să discute cu conducerea țării, cu președintele și premierul, informează IPN.

Manifestația de protest a început duminică, 6 septembrie, odată cu mitingul organizat de platforma civică „Demnitate și Adevăr”, care rămâne în fruntea protestelor.

În primul discurs ținut în Parlamentul European, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a prezentat un plan de împărțire a 160 de mii de refugiați între țările UE, în bază de cote obligatorii. Este vorba de refugiați care se află acum în Grecia, Italia și Ungaria, iar planul are la bază o propunere din mai a Comisiei, când însă era vorba de numai 40 de mii derefugiați. Totodată, Juncker a declarat că trebuie creat un mecanism permanent de relocare și integrare a refugiaților în cadrul Uniunii Europene, care să permită și o reacție mai rapidă la crize similare.

Germania, țara care a preluat până acum cei mai mulți imigranți și refugiați, vrea un sistem de cote, la fel Franța și Italia, dar multe țări din UE se opun, în primul rând noile țări membre din est. Ele cer în schimb întărirea controlului la granița spațiului Schengen.

Juncker a propus, de asemenea, crearea unei liste comune de așa-numite state „sigure”, ale căror cetățeni, în principiu, nu primesc azil. Președintele Comisiei Europene a atras atenția că este vorba de măsuri care vor asigura nu numai absorbția mai ușoară a refugiaților, dar și menținerea spațiului Schengen așa cum funcționează acum.

Vicepreședintele Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, declarat că alegerile anticipate ar putea fi „o opțiune” pentru Republica Moldova, „dacă aceasta este dorința reală a societății și nu a unui grup de interese”.

Vlad Plahotniuc și-a făcut cunoscută poziția referitoare la una din revendicările protestatarilor din Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău într-o postare pe Facebook. „Pentru Republica Moldova ar putea fi catastrofală orice destabilizare politică acum, DAR nu trebuie uitat faptul că alegerile anticipate poate fi oricând o opțiune (…) care trebuie analizată serios” și care ar putea „să nu fie cea mai rea”, scrie liderul democrat. „După eventualele alegeri anticipate vom avea cu toții posibilitatea să vedem cine și ce a avut de câștigat (…). Iar dacă lucrurile ies prost, știm și cine poartă răspunderea”, se mai spune în mesajul lui Vlad Plahotniuc.

Conducerea de vârf de la Chișinău deocamdată nu a discutat cu protestatarii. Președintele Nicolae Timofti și premierul Valeriu Streleț au declarat că nu-și vor da demisia, așa cum le cer protestatarii de la Platforma Civică „DA”, spunând că aceasta ar putea aduce instabilitate Republicii Moldova.

Președintele Nicolae Timofti spune că împărtășește „multe din îngrijorările exprimate de cetățeni” la amplul protest de duminică la Chișinău, dar că nu va demisiona, „fiind convins că o asemenea decizie ar aduce instabilitate Republicii Moldova”. Declarația difuzată de Președinție este prima reacție a șefului statului la protestul organizat de platforma civică DA din cauza furturilor din bănci și eșecurile în combaterea corupției. Dar Timofti, căruia protestatarii i-au cerut demisia, și-a trimis numai reprezentanții la o întrevedere, marți, cu liderii protestelor care vor continua și astăzi pentru a patra zi consecutiv. În declarație, șeful statului dă asigurări că a făcut tot ce-i permit atribuțiile pentru a „preveni derapaje” ca devalizarea băncilor. Dar atenționează că protestele pot cauza „haos” de care, citez, „vor profita neîntârziat acele forțe interne și externe care au acționat permanent în toată istoria recentă pentru destabilizarea țării noastre și pentru transformarea ei într-o gubernie”, citat închis.

Turcia a desfășurat forțe terestre peste graniță, în nordul Irakului, marți, 8 septembrie, pentru prima dată din 2011, pentru a-i urmări pe militanții kurzi implicați în atacul recent în care au fost uciși 31 de polițiști turci. Agenția oficială de știri Anatolia relatează că 150 de soldați turci au intrat în nordul Irakului pentru „a distruge” două duzini de militanți ai Partidului Muncitoresc Kurd, evadați din Turcia după ultimul atac.

Măsura contravine eforturilor Statelor Unite de a stimula regiunea în lupta împotriva grupării teroriste Statul Islamic, întrucât Turcia îi vânează acum pe unii luptători care încearcă să întoarcă teritoriile capturate de grupul militant de musulmani suniți în Siria și Irak.

Autoritățile turce nu și-au asumat un termen concret pentru operațiunea din nordul Irakului, deși un oficial turc a spus că a fost o ofensivă „de scurtă durată” pentru eradicarea rebelilor. Avioanele turcești au efectuat, de asemenea, mai multe atacuri asupra taberelor rebelilor din regiune.

Petiţia on-line adresată preşedintelui Ucrainei cu cererea de a-l numi pe fostul preşedinte georgian, guvernatorul regiunii Odesa, Mihail Saakaşvili, în fruntea guvernului de la Kiev a depăşit cu mult cele 25 de mii de semnături necesare pentru a fi examinată.

Documentul a fost publicat pe pagina de internet a preşedintelui Ucrainei şi sub el şi-au pus semnătura aproape 30 de mii de oameni. Petiţia, înaintată pe 1 septembrie, conţine doar trei propoziţii: „Cerere privind numirea lui M.Saakaşvili în funcţia de prim-ministru al Ucrainei. Lăsaţi omul, în sfârşit, să facă în Ucraina reforme. Destul cât am răbdat corupţia şi tergiversarea reformelor”.

Preşedintele Ucrainei este obligat să examineze petiţia în decurs de 10 zile lucrătoare.

Anterior, guvernatorul regiunii Odesa Mihail Saakaşvili a publicat în Internet un apel video în care îndeamnă guvernul de la Kiev să lupte la modul real cu corupţia, să elimine barierele birocratice şi să nu împiedice reformele necesare Ucrainei. Saakaşvili afirmă că acţiunile guvernului Ucrainei sunt influenţate de oligarhi. El a mai spus că întreprinderile de stat îi îmbogăţesc pe oligarhi şi nu poporul ucrainean. Totodată, Mihail Saakaşvili a menţionat că nu doreşte să devină prim-ministrul Ucrainei.

Bulgaria a refuzat să-i acorde Rusiei coridor aerian pentru transporturile sale către Siria. Reprezentanta ministerului de externe bulgar Betina Joteva a declarat pentru agenţia Tass că decizia de a nu permite tranzitul avioanelor militare de transport ruseşti spre Siria a fost adoptată la sfârşitul săptămânii trecute. Partea rusă deocamdată nu a comentat aceste declaraţii. Anterior, tot marţi, un reprezentant al guvernului Greciei a anunţat, citat de Reuters, că deschiderea spaţiului aerian pentru avioanele de transport ruseşti care se îndreaptă spre Siria nu mai figurează pe agenda zilei. În ajun, Statale Unite au cerut Greciei să nu ofere Rusiei această posibilitate.

Germania ar putea primi câte o jumătate de milion de refugiaţi pe an, în următorii câţiva ani, a declarat, marţi, vice-cancelarul german Sigmar Gabriel. Potrivit lui, stabilitatea economică îi permite Germaniei să primească un asemenea număr de imigranţi din ţările Orientului Apropiat şi ale Africii de Nord. Alte ţări membre ale Uniunii Europene ar trebui şi ele să participe la rezolvarea crizei imigranţilor, a adăugat Gabriel. Sâmbătă, Austria şi Germania au primit mii de imigranţi şi refugiaţi, în special din Siria, care au venit prin Ungaria din Balcani. În total, anul acesta, Germania ar putea să accepte peste 800 de mii de refugiaţi – de patru ori mai mult decât în anul trecut.

Autoritățile turce spun că cel puțin 14 polițiști au fost uciși într-un atac cu bombă la granița Turciei cu Azerbaidjanul, pe fundalul violențelor tot mai intense între guvern și militanții kurzi. Atacul a avut loc după ce Turcia a trimis în cursul nopții 50 de avioane de luptă și forțe terestre într-o operațiune împotriva taberelor din nordul Irakului ale Partidului Muncitoresc din Kurdistan, spunând că a ucis între 35 și 40 de militanți.

Judecătoria Râșcani de la Chișinău a emis mandat de arest pe 30 de zile pe numele fostului deputat comunist Grigore Petrenco, unul din liderii mișcării Antifa, reținut duminică la protestul violent din fața Procuraturii Generale. Ministerul de Interne spune că a reținut opt oameni, inclusiv un minor, în timpul altercațiilor de duminică la Procuratura Generală. Plasarea celorlalți suspecți în arest preventiv sau eliberarea lor urmează să se decidă în cursul serii, tot la Judecătoria Râșcani. Incidentul de duminică la Procuratura Generală a coincis cu ampla demonstrație organizată de platforma DA.

Rusia a criticat autoritățile moldovene că au întors îndărăt de la aeroport trei angajați ai mediilor rusești, care încercau să ajungă la Chișinău pentru reflectarea „acțiunilor de masă fără precedent” din centrul capitalei. Într-o declarație difuzată de ministerul rus de externe se spune că a fost expulzat un producător al televiziunii „Russia Today” și membrii echipei de filmare a televiziunii „Lifenews”. În declarație se mai spune că asemenea acțiuni contravin asigurărilor date de noul guvern moldovean despre dorința de a avea relații constructive cu Moscova și dreptului la informare. Autoritățile moldovene citate de presa locală au spus că cei trei au fost expulzați pentru că ar fi încercat să ascundă scopul vizitei, prezentându-se drept turiști. Nu este primul caz în care autoritățile moldovene au interzis accesul unor jurnaliști ruși, după izbucnirea crizei ucrainene.

Ministrul Apărării, Anatol Șalaru, este citat cu declarația că ministerul condus de el a suspendat orice relație cu ataşatul militar al Rusiei în Republica Moldova în semn de protest față de participarea acestuia la parada militară de la Tiraspol, pe 2 septembrie. „Eu aştept ori ataşatul militar şă-şi ceară scuze oficial, ori să fie schimbat din funcţie şi să fie adus alt ataşat militar", a spus Șalaru la televiziunea Canal 2, la 6 septembrie, potrivit portalului Deschide.md. Ministrul apărării a făcut anunțul după ce solicitase, săptămâna trecută, și Ministerului moldovean de Externe să-l convoace pentru explicații pe ambasadorul rus la Chișinău. Ministerul de externe a spus că va acționa „în limitele strict reglementate de cadrul diplomatic”.

Președintele Nicolae Timofti spune că împărtășește „multe din îngrijorările exprimate de cetățeni” la amplul protest de duminică la Chișinău, dar că nu va demisiona, „fiind convins că o asemenea decizie ar aduce instabilitate Republicii Moldova”. Declarația difuzată de Președinție este prima reacție al șefului statului la protestul organizat de platforma civică DA din cauza furturilor din bănci și eșecurile în combaterea corupției. Dar Timofti, căruia protestatarii i-au cerut demisia, și-a trimis astăzi numai reprezentanții la o întrevedere cu liderii protestelor, care au continuat astăzi pentru a treia zi consecutiv. În declarație, șeful statului dă asigurări că a făcut tot ce-i permit atribuțiile pentru a „preveni derapaje” ca devalizarea băncilor. Dar atenționează că protestele pot cauza „haos” de care „vor profita neîntârziat acele forțe interne și externe care au acționat permanent în toată istoria recentă pentru destabilizarea țării noastre și pentru transformarea ei într-o gubernie”.

Liderii protestatarilor din centrul Chișinăului spun că au primit asigurările delegației Uniunii Europene că reprezentanța diplomatică va depune eforturi pentru a încuraja dialogul între autorități și Platforma DA. Declarația a fost făcută jurnaliștilor de Andrei Năstase, un membru al platformei DA, după convorbiri cu șeful Delegației UE la Chișinău, Pirkka Tapiola. Liderii manifestanților care au rămas în Piața Marii Adunări Naționale după ampla demonstrație de duminică au mai anunțat că merg la o întrevedere la ambasada Statelor Unite. Luni, ei au cerut întrevederi în piață cu președintele Nicolae Timofti, premierul Valeriu Streleț și spicherul Andrian Candu, dar autoritățile și protestatarii nu au ajuns deocamdată la o înțelegere despre locul, timpul și agenda întâlnirii. Organizatorii protestelor declanșate de furturile din bănci cer alegeri anticipate și mai multe demisii la vârf.

Națiunile Unite estimează într-un nou bilanț că 7962 de oameni au fost uciși și 17 811 au fost răniți în estul Ucrainei, de la izbucnirea luptelor între forțele guvernamentale și separatiștii pro-ruși în aprilie 2014. Oficiul ONU pentru drepturile omului a precizat la difuzarea noului bilanț că este o estimare moderată și că numărul real al victimelor „poate fi considerabil mai mare”.

Ministerul de Externe de la Moscova condamnă expulzarea din Republica Moldova a trei jurnaliști ruși. „Astfel de acțiuni nu corespund declarațiilor noilor autorități de la Chișinău care au spus că doresc relații constructive cu Rusia”, a declarat astăzi reprezentantul oficial al MAE de la Moscova, Maria Zaharova, citată de agențiile ruse de știri.

„Pe fundalul acțiunilor de protest fără precedent de la Chișinău atrag atenția interdicțiile impuse de autoritățile moldovene jurnaliștilor ruși. Se creează impresia că cineva se opune reflectării obiective a exploziei de revoltă populară” , a spus Zaharova.

Presa de la Chișinău a scris că trei jurnaliști ruși – producătorul agenției „Ruptly” a postului TV Russia Today și echipa de filmare a postului LifeNews – au fost reținuți și întorși de pe aeroportul Chișinău duminică pentru că nu aveau acreditare și ar fi vrut să intre în Republica Moldova ca turiști. Cei trei ar fi declarat ulterior, în timp ce erau interogați de poliția de frontieră, că veniseră să relateze despre protestul din Piața Marii Adunări Naționale.

Consiliul Alianței pentru Integrare Europeană 3 a luat în discuție protestul din centrul Chișinăului fără să facă publică poziția față de ampla demonstrație de duminică urmată de instalarea corturilor în Piața Marii Adunări Naționale. Portalul realitatea.md îl citează pe președintele de onoare al Partidului Democrat, Dumitru Diacov, spunând numai că poziția guvernării va fi expusă în această seară la televiziunea publică Moldova 1 de premierul liberal-democrat, Valeriu Streleț. Diacov a mai spus că spicherul democrat Andrian Candu ar putea avea și el o reacție „peste vreo 2-3 zile”. Demonstrația de duminică a fost cea mai amplă din cele organizate începând din primăvara acestui an de platforma civică „Demnitate și Adevăr” în semn de protest față de furturile din bănci și corupție. Liderii protestatarilor au instalat zeci de corturi în centrul Chișinăului, spunând că vor rămâne acolo până când le vor fi satisfăcute revendicările, între care numeroase demisii la vârf și organizarea unor alegeri anticipate la primăvară.

Presa germană relatează că agenția de informații externe BND a adunat dovezi ale folosirii gazului muștar de către gruparea Statul Islamic în nordul Irakului. Cotidianul Bild îl citează pe șeful BND, Gerhard Schindler, spunând că această concluzie se bazează pe probe de sânge prelevate de la kurzii răniți în ciocniri cu militanții Statului Islamic. Schindler a spus că iperita provine fie din vechile stocuri ale lui Saddam Hussein, fie a fost fabricată de militanți după ocuparea Universității Mosul. Declarațiile șefului BND au fost confirmate agenției Associated Press de un alt oficial german de securitate. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului american al Apărării, Elissa Smith, a spus că, deși nu comentează aceste relatări, „orice folosire de către oricine a chimicalelor ca arme reprezintă un act oribil”.

Din Turcia se relatează despre moartea a zece polițiști într-un atac cu bombă în estul țării, pe fundalul violențelor în creștere între forțele guvernamentale și militanții Partidului Muncitoresc din Kurdistan. Potrivit presei locale, explozia de astăzi a avut loc în apropierea graniței cu Azerbaidjanul. Mai devreme, agenția oficială Anatolia relatase că peste 50 de avioane de luptă au luat parte la atacuri în cursul nopții împotriva taberelor PKK din nordul Irakului, ucigând „potrivit estimărilor preliminare, între 34 și 40 de teroriști”. Operațiunea din cursul nopții a avut loc după moartea a 16 militari turci în sud-estul Turciei, în explozia unei mine pusă pe seama PKK. Armata turcă a lansat operațiuni aeriene împotriva PKK în sud-estul Turciei și nordul Irakului în luna iulie, militanții răspunzând prin atacuri asupra poliției și forțelor de securitate.

Președinția spune că președintele Nicolae Timofti nu își va da demisia pentru că aceasta nu este nici în interesul populației, nici în interesul țării. Declarația a fost făcută de secretarul-general al Aparatului Președinției, Ion Păduraru, citat de Ziarul Național, la două zile de la ampla demonstrație de duminică la Chișinău a platformei civice „Demnitate și Adevăr” la care s-a cerut între altele demisia șefului statului. Oficialul de la președinție a mai spus că Nicolae Timofti va da un răspuns „mai târziu” cererii de a se întâlni, lansată de liderii protestatarilor rămași în Piața Marii Adunări Naționale, într-un orășel de corturi. Până acum, numai premierul Valeriu Streleț a spus că se va întâlni cu liderii protestului, care a fost provocat de furturile din bănci și lipsa rezultatelor anchetei. Dar Streleț a spus că nu acceptă să se întâlnească în piață.