Folosirea gazelor lacrimogene de către poliţia moldoveană de Ziua Independenţei a fost criticată de Amnesty International Moldova ca fiind abuzivă și neîntemeiată, îndreptată împotriva unor manifestanţi paşnici. Într-o declaraţie pentru postul de radio Europa Liberă, şeful Inspectoratului general de poliţie de la Chișinău Alexandru Pânzari a spus că forţele de ordine ar fi acţionat „gradual” pentru descurajarea manifestanţilor, deși legile în vigoare nu prevăd aplicarea forţei în timpul unor astfel de demonstraţii.

Procurorii germani l-au pus sub acuzare pe un fost membru al serviciilor secrete irakiene pentru crime de război. Bărbatul, identificat drept Rami K, in virsta de 27 de ani, a postat pe reţelele de socializare fotografii ale sale tinind in mînă capetele a doi militanti ai grupării Statul Islamic ucişi în luptă. Potrivit procuraturii germane incidentul s-a petrecut in 2015, cind tinarul isi facea serviciul militar. Nu este limpede daca el a intrat in Germania căutînd azil, și nici când a venit în această țară Germania.

Gruparea Statul Islamic şi-a asumat responsabilitatea pentru atacul asupra unei nunţi şiite în apropiere de localitatea irakiană Karbala, în care 15 persoane au fost ucise şi alte citeva zeci rănite. Serviciilor de securitate irakiene spun că atacul a fost opera a cinci militanti ISIS, dintre care patru au fost anihiați de către forţele de securitate iraniene.

Presedintele Uzbekistanului Islam Karimov este internat la terapie intensivă pentru că a suferit un accident vascular cerebral, potrivit informatiei difuzate pe reteaua Instagram de catre fiica sa mai mică, Lola Tillyeva Karimova. In declaratie se face si un apel catre uzbeci să nu speculeze despre acest subiect şi sa respecte viaţa privata a familei Karimov. Karimov, fost secretar general al partidului comunist uzbek, este liderul Uzbekistanului din 1989 și are 78 de ani.

Pentagonul califică drept inacceptabile luptele din nordul Siriei între armata turcă și kurzii sirieni, susţinuți de Statele Unite. Potrivit comunicatului Pentagonului, aceste lupte nu fac decit să ajute gruparea Statul Islamic să încerce noi atacuri împotriva Turciei, Statelor Unite si a altor ţări. Și turcii și kurzii sirieni luptă impotriva ISIS. Declaraţia Pentagonului vine dupa relatarile de luni dimineaţă că armata turcă si o grupare rebelă numită Sultanul Murad, susținută de turci lupta impotriva kurzilor sirieni susţinuti de Statele Unite in apropiere de localitatea Manbij, controlata de kurzi. Duminică, un comandant al acestei grupari afirmase că au preluat controlul asupra localitatii de la kurzi. Pentagonul afirmă şi că forţele americane nu s-au implicat în nici un fel în luptele între aceste doua facţiuni. Statele Unite îi considera pe kurzii sirieni un aliat strategic important in coaliţia împotriva grupării Statul Islamic.

Oficialităţi iraniene au anunţat că au desfăşurat noile rachete ruseşti cu raza lunga de acţiune S 300 pentru a apăra combinatul nuclear de la Fordo. Comandantul forţelor militare iraniene, generalul Farzad Esmaili a declarat ieri canalului televiziunii de stat Iraniene ca apărarea instalatiilor nucleare ale Iranului este o prioritate a armatei iraniene, si ca acum „ cerul de deasupra Iranului este mai sigur decit oricind”. Declaratia generalului a avut loc cu putin timp inainte de un discurs al liderului spiritual suprem Yazatolahul Ali Khamenei adresat conducatorilor armatei, spunind sistemul S 300 este un sistem strict defensiv „ dar Statele Unite au facut tot ce au putut pentru ca Iranul sa nu il deţină”

Halterofilul român Gabriel Sincrăian, medaliat cu bronz la Jocurile Olimpice de la Rio, a fost găsit dopat și i se va retrage medalia obtinuta la categoria 85 de kilograme, anunta TVR, citata de Hotnews.ro. Comitetul Olimpic si Sportiv Roman a convocat o reuniune de de urgenta pentru luni, pentru că riscă o amenda de 100.000 de euro din partea Comitetului International Olimpic.

Organizatiile internaţionale Human Rights Watch si Amnesty International au trimis o scrisoare procurorului general al Ucrainei in care susţin că 12 barbati si o femeie – eliberaţi recent - au fost interogaţi și torturaţi. şi nu li s-a permis nici un fel de comunicare într-o închisoare secretă a serviciul de securitate al Ucrainei aflată în apropiere de Harkiv. Potrivit celor două organizatii în acest loc de detenţie s-ar mai afla încă 5 civili care ar fi fost reţinuti „în operaţiuni de răpire”. Serviciile de securitate ucrainene susţin ca nu au în subordine inchisori secrete pe care le-ar controla, iar un cercetator Amnesty International de la Kiev a declarat postului de radio Europa Liberă că serviciul de securitate al Ucrainei a negat, public şi în particular, existenta vreunei închisori secrete in Ucraina, și folosirea torturii.

Miniștrii de externe german, francez și polonez spun că e nevoie de mai multe eforturi internaţionale pentru reducerea tensiunilor din estul Ucrainei. Declaratia a fost facuta duminică la Weimer de ministrul german de externe Frank Walter Steimeier dupa convorbirile pe care le-a avut cu omologii sai de la Paris si Varşovia. Peste 9500 de oameni au fost uciși in Ucraina după anexarea Crimeii de catre Rusia si declanşarea luptelor din estul Ucrainei, acum 2 ani.

Ministrul francez de interne Bernard Cazeneuve a spus că ar fi neconstituţional ca Franta sa aprobe legislația împotriva costumelor de baie musulmane, burkini. Într-un interviu publicat ieri de ziarul „La Croix”, ministrul francez spune că dacă aceasta lege ar fi aprobată ar provoca „tensiuni ireparabile” in Franţa. Dezbaterea este foarte fierbinte această țară, dupa ce în jur de 30 de primarii din localitati de pe litoral au anuţat ca interzic portul burkini-urilor pe plajele lor, invocind principiul secularităţii Franţei. Curtea Constitutionala a respins vinerea trecuta egislaţia de la Nisa si decizia Curtii va avea efect si asupra celorlalte statiuni maritime. Fostul preşedinte Nicolas Sarkozy este adeptul interziceriiburkini-urilor în întreaga Franta. Sarcozi a anunțat că intenţionează să candideze anul viitor la alegereile prezidențiale.

Secretarul general adjunct al NATO Alexander Vershbow a declarat luni la București că exercițiile neanuntate pe care le face Rusia in Marea Neagra ingrijoreaza Alianta si pot creea neintelegeri, relatează Mediafax. „Nu cred ca [aceste exercitii din Marea Neagra] contribuie la stabilitate sau la incredere comuna. Creeaza premisele unor neintelegeri si calcule gresite si este parerea noastra ca ar trebui sa lucram sa inchidem aceasta portita si sa dezvoltam un regim mai stringent si la cresterea transparentei si a predictibilitatii ca o cale de a stabiliza mai bine relatia nesatisfacatoare cu Rusia", a spus el, la Reuniunea Anuala a Diplomatiei Romane. Vershbow a mai spus ca militarizarea Crimeii este o alta sursa de ingrjorare pentru ca se creeaza riscuri noi pentru aliati.

Ministrul francez al Apărării Jean-Yves Le Drian face o vizită luni și marți în România. Luni seara oficialitatea franceză avea programată o întîlnire premierul român Dacian Cioloș, iar marti dimineata cu omologul său de la București Mihnea Motoc. Marți va avea loc şi o ceremonie la Monumentul soldaților francezi din Parcul Cișmigiu, informeaza site-urile de ştiri romanesti.

Folosirea gazelor lacrimogene de către poliţia moldoveană de Ziua Independenţei a fost criticată, luni, de organizaţia Amnesty International Moldova ca fiind o acţiune „abuzivă” și „neîntemeiată”, îndreptată împotriva unor manifestanţi paşnici.

Forţele de ordine moldovene se justifică pentru folosirea gazelor lacrimogene, sâmbătă, de Ziua Independenţei, împotriva demonstranţilor anti-guvernamentali. Într-o declaraţie la Europa Liberă, Alexandru Pânzari, şeful Inspectoratului General de Poliţie, a spus că „Mulţimea a încercat să perecliteze desfăşurarea paradei prin pătrunderea forţată în zona restricţionată, a încercat să penetreze cordoanele poliţieneşti şi, în ciuda faptului că au fost preîntâmpinaţi că poliţia va aplica forţa, au încercat să deposedeze poliţiştii de bastoane, au aruncat cu ouă”. El mai spune că forţele de ordine au acţionat „gradual” şi au preîntâmpinat manifestanţii, desi nu ar fi fost obligate conform legilor ce reglementează aplicarea forţei în timpul unor demonstraţii.

Un grup de sportivi olimpici ruși a vizitat o bază militară din Siria care este folosită de aviația rusă de aproape un an pentru lansarea atacurilor aeriene în țara măcinată de război civil. Televiziunea rusă de stat a relatat că olimpicii au vizitat la sfârșitul săptămânii trecute baza aeriană Hmeimim din apropierea orașului Latakia de pe țărmul Mării Mediterane. În imaginile difuzate de televiziunea rusă pot fi văzuți șapte sportivi și sportive care iau parte la exerciții cu militarii ruși, inclusiv scrimerii medaliați cu aur la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro, Sofia Velikaia, Timur Safin, Artur Ahmatkuzin și Aleksei Ceremisinov.

Ministerul apărării din Ucraina a rupt legăturile cu un fotograf după ce a fost pusă la îndoială autenticitatea fotografiilor acestuia care ar fi înfățișat scene de luptă în estul Ucrainei. Ministrul Stepan Poltorak a spus că, din cauza controversei, a luat decizia să-l concedieze pe Dmitro Muravski, care lucra la minister în calitate de consilier. Ministrul Poltorak a mai spus că toate fotografiile controversate fuseseră făcute de Muravski înainte de angajare, iar ministerul nu le-a folosit vreodată pentru a ilustra operațiuni militare reale. Luna aceasta, un grup de fotoreporteri ucraineni a spus că Muravski a înscenat cel puțin o fotografie. Ei au acuzat Ministerul Apărării de recurgerea la imagini false într-o campanie informațională împotriva Kremlinului. Muravski a insistat că fotografia criticată, care înfățișează trei militari ucraineni pe fundalul unei explozii lângă o casă avariată și un cărucior pentru copii abandonat, este autentică.

O procuroară de la Bruxelles a spus că explozia de noaptea trecută la Institutul Național de Criminologie din capitala belgiană a fost cauzată de un incendiu premeditat, dar nimeni nu a avut de suferit. Ine Van Wymersch a mai spus că nu există deocamdată indicii ale faptului că incendiul produs la institut în momentul în care acolo nu se afla nimeni ar fi un atentat al militanților, dar nici o versiune nu este exclusă. „S-a dat foc premeditat laboratorului poliției federale. Când e foc, au loc și explozii, dar nu a fost vorba de explozibil aruncat sau instalat înăuntru”, a mai spus procuroara, citată de Reuters. Belgia se află în stare de alertă după atacurile din primăvară organizate de Statul Islamic. Laboratorul incendiat efectua analize medico-legale în cazuri penale.

Negociatorul șef al Uniunii Europene asupra unui acord de liberalizare a comerțului cu Statele Unite a minimalizat afirmațiile ministrului german al economiei că negocierile ar fi eșuat. Duminică, Sigmar Gabriel, care este și vicecancelar german a spus că, în 14 runde de negocieri asupra Parteneriatului Transatlantic de Comerț și Investiții, părțile nu s-au pus de acord nici măcar asupra unuia din cele 27 de capitole discutate. „În opinia mea, negocierile cu Statele Unite au eșuat de fapt, chiar dacă nimeni nu recunoaște deschis acest lucru”, a spus Gabriel. Astăzi negociatorul european Ignacio Garcia Bercero a spus însă că aceste afirmații ar fi exagerate.

Guvernul din Uzbekistan spune că președintelui Islam Karimov internat la spital la Tașkent trebuie să i se facă un examen medical complet. Anunțul internării lui Karimov a fost făcut duminică, autoritățile uzbece spunând că președintele în vârstă de 78 de ani va rămâne la spital mai multă vreme „pentru examinare și tratament”. Guvernul nu a dat detalii despre cauzele internării sau maladia de care ar suferi Karimov. Acesta conduce republica central asiatică de peste 25 de ani. S-a relatat că a avut probleme de sănătate și în trecut, inclusiv probleme cu inima și aparatul respirator.

Politicieni de pe ambele maluri ale Prutului comentează o declarație a ambasadorului Statelor Unite la Chișinău, care a spus că unirea cu România ca o scurtătură spre Uniunea Europeană nu ar fi „o alegere practică” și nu ar îmbunătăți situația în Republicii Moldova. Într-un interviu cu televiziunea publică de la Chișinău, ambasadorul James D. Pettit a mai spus că „Moldova are propria sa istorie distinctă și propriile sale provocări distincte”, ca Transnistria și minoritățile etnice, iar cetățenii moldoveni ar trebuie să se identifice ca „o naționalitate specifică”, pentru a putea îmbunătăți lucrurile în propria țară. Într-o reacție, liderul liberal, Mihai Ghimpu a cărui partid face parte din coaliția de guvernare a declarat portalului Agora că aceste declarații sunt „profund regretabile” și că ar reaminti de „strategia diplomației imperiale ruse”. Fostul premier Ion Sturza s-a declarat „șocat” de declarațiile ambasadorului american. La București, fostul președinte Traian Băsescu a scris pe Facebook că declarațiile ambasadorului Pettit ar fi „un afront grosolan adus Istoriei României”, iar autoritățile române ar trebuie să ceară Statelor Unite „o reacție oficială și clarificatoare”.

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a spus că armata turcă va lupta contra milițiilor kurde YPG în Siria „cu aceeași determinare” cu care luptă împotriva militanților grupării Statul Islamic. Erdogan a făcut declarația în orașul Gaziantep, unde peste 50 de oameni au fost uciși săptămâna trecută într-un atac asupra unei nunți kurde. Atacul a fost urmat de lansarea de către Turcia a unei „operațiuni împotriva organizațiilor teroriste” din nordul Siriei, menită să curețe de militanți regiunea de graniță. Azi dimineață, armata turcă și o grupare aliată a rebelilor sirieni numită Sultanul Murat au anunțat că au luat poziție în apropiere de orașul sirian Manbij. Aflat multă vreme în mâinile grupării Statul Islamic, orașul a fost cucerit la începutul lunii august, într-o ofensivă sprijinită de Statele Unite de alianța Forțelor Democrate din Siria, din care fac parte milițiile kurde YPG.

Președinta Comisiei Electorale Centrale, Alina Rusu, a apărat datele despre numărul alegătorilor anunțate de CEC săptămâna trecută, care atestă o creștere a cetățenilor cu drept de vot, în ciuda împuținării populației. Alina Rusu a declarat Europei Libere luni dimineața că numărul de 3 milioane 237 de mii a fost preluat de CEC din Registrul de Stat al Alegătorului, un registru electronic centralizat ținut de guvern, care a fost folosit în premieră la alegerile parlamentare din 2014. Datele au cauzat îngrijorare în rândul opoziției și observatorilor. Fostul președinte comunist Vladimir Voronin a declarat că numărul alegătorilor i se pare exagerat și sugerează că „deja s-a început falsificarea alegerilor prezidențiale”. Dar președinta CEC a spus că are încredere în datele registrului guvernamental și că ele includ numărul total al cetățenilor cu drept de vot indiferent unde s-ar afla. Acesta număr este cu aproximativ 400 de mii mai mare decât cel al alegătorilor cu reședință înregistrată, care sunt incluși în listele de alegători de bază.

Fostul președinte comunist Vladimir Voronin a declarat că numărul exagerat al alegătorilor dat publicității recent de Comisia Electorală Centrală (CEC) sugerează că „deja s-a început falsificarea alegerilor prezidențiale”. „Nici nu avem atâția oameni, începând de la copii din maternitate care o să se nască încă mâine”, a mai spus într-un interviu cu portalul Tribuna fostul președinte, care nu are intenția să candideze la alegerile din 30 octombrie. CEC a spus săptămâna trecută că numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul de Stat este de trei milioane 237 de mii. Acesta include aproximativ 400 de mii de alegători fără reședință din stânga Nistrului, dintre care foarte puțini participă de obicei la vot.

Premierul României, Dacian Cioloș, a spus că în timpul recentei sale vizite la Chișinău a avut semnale că nici partidele moldovene numite de obicei pro-ruse nu doresc să abată țara de pe calea integrării europene. Într-un interviu la radioul public din România, Cioloș a mai spus că nu este sigur cât se sincere au fost afirmațiile pro-europene pe care le-a auzit de la liderii opoziției moldovene, dar a promis că România va continua să sprijine Moldova, indiferent de culoarea politică a viitoarelor guvernări de la Chișinău. „Cel mai bun mod al nostru de a ajuta este să arătăm că această apropiere de Uniunea Europeană este una care produce rezultate, care produce bunăstare pentru cetăţenii moldoveni”, a mai spus Cioloș.

Ministerul român de Externe spune că numărul cazurilor de cetățeni români dispăruți în urma cutremurului de săptămâna trecută din Italia era duminică seara de patru persoane, iar toți ceilalți care figurau inițial ca dispăruți au fost identificați și sunt în viață. Numărul românilor uciși de cutremur a rămas de 11. Potrivit presei, în regiunea din centrul Italiei afectată de seism locuiau cam 8000 de români. Autoritățile moldovene spun că printre victime nu se află cetățeni moldoveni. Oficialitățile italiene au spus că bilanțul total al morților este de 290. Numărul răniților este estimat la aproape 400.

Miniștrii de externe ai Germaniei, Franței și Poloniei au căzut de acord că sunt necesare eforturi internaționale mai mari pentru reducerea tensiunilor din estul Ucrainei. Cei trei s-au întâlnit duminică în orașul german Weimar. „Trebuie să muncim la de-escaladarea situației”, a declarat ministrul de externe german Frank-Walter Steinmeier. El a mai spus că oficialii occidentali insistă atât în discuțiile cu Moscova, cât și cu Kievul să fie aplicate acordurile de pace încheiate la Minsk, în 2015, inclusiv organizarea de alegeri locale în regiunile controlate de separatiștii pro-ruși. Ucraina spune că, înainte de alegeri, Rusia trebuie să oprească sprijinirea separatiștilor și să se asigure controlul la graniță.