Senatul Braziliei a demis-o pe președinta țării, Dilma Rousseff, acuzată de manipularea bugetului. 61 de senatori au sprijinit înlăturarea lui Rousseff, prima femeie care a deținut funcția de șefă a statului în țara sud-americană. Într-o primă reacție, ea a scris pe Twitter că a fost demisă de „61 de bărbați, mulți dintre care sunt inculpați sau corupți”, în timp ce alte 54 de milioane de brazilieni au fost „aruncați la gunoi”. Votul din Senat la sfârșitul unui proces de impeachment care a durat mai multe luni a pus capăt și unei perioade de 13 ani în care Partidul Muncii al lui Rousseff s-a aflat la putere. Președintele interimar, Michel Temer, care reprezintă un partid de centru-dreapta, va asigura interimatul până în 2018 când ar fi trebuit să se încheie în mod normal mandatul lui Rousseff.

Partidul Democrat de guvernământ l-a desemnat pe liderul său Marian Lupu să candideze la alegerile prezidențiale din 30 octombrie. Anunțul a fost făcut după o ședință de partid de președintele de onoare al democraților, Dumitru Diacov, a spus că a fost o decizie unanimă și singura pe care o putea lua PD. Fost președinte al Parlamentului în perioada guvernării comuniste, Marian Lupu a părăsit Partidul Comuniștilor în vara lui 2009 în urma refuzului de atunci al PCRM să-l nominalizeze candidat la președinție. A devenit în scurt timp lider al PD și a intrat în coaliție cu adversarii comuniștilor. În 2010, a fost ales din nou președinte Parlamentului, devenind automat șef al statului interimar, în lipsa unui șef al statului ales de deputați. PD a devenit astăzi al șaptelea partid care și-a anunțat candidatul la alegerile prezidențiale directe din octombrie, la care s-a revenit printr-o decizie a Curții Constituționale.

Cel puțin șase potențiali candidați la alegerile prezidențiale din 30 octombrie au depus astăzi cerere de înregistrare a grupurilor lor de inițiativă la Comisia Electorală Centrală, în prima zi prevăzută de lege în acest scop. Partidul Nostru l-a propus candidat pe jurnalistul Dmitri Ciubașenco, pentru că liderul formațiunii, Renato Usatîi, nu a împlinit încă 40 de ani pentru a putea candida. A mai depus cerere liderul socialist Igor Dodon creditat de sondaje cu cele mai mare șanse la prezidențiale. Maia Sandu, lidera PAS, și Andrei Năstase, liderul Platformei DA, au făcut ambii demersuri de înregistrare, dar anterior au spus că unul din ei se va retrage în timpul campaniei pentru a spori șansele celuilalt. Alți candidați potențiali care au depus astăzi cereri la CEC sunt liderul liberal Mihai Ghimpu și liderul PPEM, Iurie Leancă. Partidul Democrat, care conduce coaliția de guvernare, urmează să își anunțe candidatul în cursul serii.

Președintele român Klaus Iohannis a spus că Ziua Limbii Române sărbătorită astăzi în România pentru al patrulea an consecutiv reprezintă un „liant” între toți cei care „simt și vorbesc românește”, inclusiv cetățenii Republicii Moldova. Într-un discurs la decorarea câtorva profesori de limbă și literatură română la București, Iohannis a mai spus că astăzi este sărbătorită „esenţa spiritului şi a identităţii româneşti”. Sărbătoarea a fost instituită în România în 2013 după exemplul Republicii Moldova, care marchează „Limba Noastră” pe 31 august încă din 1990. Cu un an mai devreme, parlamentul moldovean de atunci a adoptat revenirea la alfabetul latin, invocând „identitatea lingvistică moldo-română”, după decenii de folosire a alfabetului chirilic în perioada URSS.

Prințesa Anne a Marii Britanii a adus un omagiu „istoriei comune” a țării sale și Rusiei la Arhanghelsk, unde, cu 75 de ani în urmă, sosea primul convoi arctic cu ajutoare britanice în timpul Celui de-al Doilea Război Mondial. Prințesa purtând uniforma flotei britanice le-a vorbit astăzi veteranilor la o ceremonie în orașul rus în apropiere de Marea Albă, spunând că au jucat un rol crucial în victoria supra nazismului. La ceremonie au mai vorbit oficiali ruși și diplomați ai țărilor aliate în timpul războiului. Între 1941 și 1945, în URSS au sosit aproape 80 de convoaie arctice, aducând patru milioane de tone de produse și muniții pentru URSS.

Un avion al companiei Air Moldova a revenit de urgență pe Aeroportul Internațional Chișinău în această după-amiază, la scurt timp după ce decolase cu destinația Moscova. Surse citate de presa moldoveană spun că pilotul avionului Airbus A 321 a luat decizia de întoarcere după ce a depistat defecțiuni tehnice în timpul zborului, când survola orașul Râbnița. Nimeni nu a avut de suferit, dar pasagerii au trecut prin minute de spaimă, în vreme ce aeronava a făcut câteva cercuri deasupra Chișinăului, înainte de aterizare. Televiziunile Publika și Prime relatează că ar fi cedat unul dintre motoare, dar directorul comercial al Air Moldova, Vasile Hâncu, a confirmat numai existența unor defecțiuni, fără să le numească.

Ambasada americană la București a dat clarificări presei române în privința politicii față de Republica Moldova, spunând că Statele Unite sprijină suveranitatea acesteia și salută rolul de frunte al României pentru apropierea Moldovei de Uniunea Europeană. Ambasada a dat aceste clarificări portalului hotnews.ro după valul de critici ale unioniștilor de pe ambele părți ale Prutului împotriva ambasadorului american la Chișinău, James Pettit, care a spus că unirea Moldovei cu România nu i se pare o alegere practică. Ambasadorul Pettit care a mai vorbit despre specificul Moldovei ca stat care o diferențiază de România și-a atras o serie de critici din partea politicienilor cu vederi unioniste de ambele părți ale Prutului. Dar în clarificările date de ambasada americană la București se spune că Statele Unite nu au altă politică față de Moldova decât să sprijine dezvoltarea ei democratică și economică, sugerând că nu trebuie căutate alte interpretări.

Uzbekistanul a început în premieră sărbătorirea celor 25 de ani de independență fără președintele Islam Karimov, care a condus țara central-asiatică în toată această perioadă și despre care nu se știe dacă mai este în viață. În lipsa președintelui internat la spital cu hemoragie cerebrală de câteva zile, startul festivităților de ziua independenței marcată pe 1 septembrie a fost dat astăzi, la Tașkent,de premierul uzbec Shavkat Mirziaiev. Programul festiv a fost însă redus, fiind eliminat între altele concertul de Ziua independenței. În mijlocul incertitudinii despre soarta președintelui în vârstă de 78 de ani, fiica cea mică a acestuia, Lola Karimova-Tilliaeva, a sugerat într-un mesaj pe rețelele de socializare online că tatăl său mai trăiește. Internarea lui Karimov a fost anunțată oficial pe 28 august, dar de atunci nu au mai existat alte comunicate oficiale despre starea sa.

Ministerul rus al Apărării spune că aviația rusă a ucis un comandant de frunte al grupării Statul islamic în Siria în timpul unor atacuri aeriene în provincia Alep. Abu Muhammad al-Adnani ar fi fost ucis împreună cu alți 40 de militanți, a spus ministerul. Cu o zi mai devreme, și Statele Unite au spus că au executat un atac avându-l ca țintă pe Adnani, dar Pentagonul nu a confirmat uciderea acestuia, spunând că experții militari mai analizează rezultatele atacului. În aceeași zi, agenția Statului Islamic, Amaq, a scris că Adnani a fost ucis în provincia Alep. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Peter Cook, l-a descris pe Adnani drept „arhitectul principal” al operațiunilor externe ale Statului Islamic și purtător de cuvânt ale acesteia.

Ambasadorii Uniunii Europene urmează să se pronunțe săptămâna viitoare pentru prelungirea sancțiunilor impuse Rusiei din cauza anexării Crimeii. Surse diplomatice europene au spus corespondenților Europei Libere că decizia de prelungire a sancțiunilor cu jumătate de an va fi luată aproape automat înainte de expirarea lor, pe 15 septembrie. Sancțiunile includ înghețarea conturilor și interdicții de călătorie pentru 146 de indivizi și 37 de entități juridice. Între cei vizați se numără firme din Crimeea și oficiali ruși ca vicepremierul Dmitri Rogozin. Un alt pachet de sancțiuni economice introdus de Uniunea Europeană împotriva sectoarelor energetic, militar și financiar ale Rusiei pentru sprijinirea separatiștilor din estul Ucrainei a fost prelungit în luna iulie și este în vigoare până la 31 ianuarie 2017.

Partidul Nostru a anunțat că jurnalistul Dmitri Ciubașenco va fi candidatul său la alegerile prezidențiale moldovenești din 30 noiembrie, la care nu poate candida liderul formațiunii, Renato Usatîi, pentru că nu a împlinit vârsta minimă de 40 de ani. Partidul Nostru a devenit și prima formațiune care a depus astăzi, în prima zi prevăzută de lege, cerere de înregistrare la Comisia Electorală Centrală a grupului de inițiativă pentru colectarea de semnături în sprijinul candidatului său. Tot astăzi, urmează să depună asemenea cereri la CEC candidatul socialiștilor Igor Dodon, candidatul Platformei DA, Andrei Năstate, candidata partidului PAS, Maia Sandu și candidatul Partidului Popular European Iurie Leancă. Partidul Liberal de guvernământ a anunțat că îl va propune candidat pe liderul său Mihai Ghimpu, iar Partidul Democrat care conduce coaliția de guvernare urmează să își anunțe candidatul în cursul serii. CEC are la dispoziție trei zile de la primirea cererilor pentru a decide asupra înregistrării grupurilor de inițiativă, care vor avea timp până la sfârșitul lunii septembrie pentru a colecta cele 15 mii de semnături necesare în sprijinul fiecărui candidat.

Premierul turc Binali Yidirim a afirmat că Turcia își va continua incursiunile militare în Siria pînă la înlăturarea tuturor amenințărilor. Agentia Reuter il citeaza si pe ministrul turc de interne care a declarat ca numai in acest an autoritățile turce a arestat 815 persoane suspectate de legaturi cu gruparea Statul Islamic, si ca peste o jumătate dintre cei arestati sunt straini. Turcia a retinut aproape 6000 de persoane in lupta impotriva terorismului dintre care peste 2000 sunt străini, a mai spus ministrul turc de interne si ministerul pe care il conduce a interzis intrarea in Turcia unui numar de 52.075 de oameni, ca parte din politica anti-terorista a Ankarei.

Pe fundalul informaţiilor contradictorii despre statrea sanatatii presedintelui Uzbekistanului, fiica sa Lola Karimova Tillieva a postat pe Instagram un mesaj care sugereaza ca tatal ei ar mai fi in viata. Karimov, care a condus Uzbekistanul si in perioada sovietică şi dupa independenţă cu o mina de fier, este internat in spital si autorităţile spun că ar fi avut o hemoragie cerebrala. În 29 august agentia de ştiri Fergana, citind surse anonime, a relatat ca liderul de la Taşkent a murit. In perioada sovietica informatiile despre starea sanatatii liderilor comunisti erau considerate secrete de stat.

Omul de afaceri rus Serghei Mironov, dat în căutare de către Statele Unite pentru presupuse infracţiuni financiare – spălare de bani si trafic de arme – a plecat din Armenia în Rusia, unde a fost retinut pentru scurt timp. Anuntul a fost facut de avocatul sau. Statele Unite au emis un mandat international de arestare in mai 2016 pe numele lui Serghei Mironov acuzat de spalare de bani si de transfer ilegal de tehnologie militara din Statele Unite catre o alta ţara – nenumită. Mironov lucrează la biroul din Moscova al companiei Synesis, specializata în tehnologie de supraveghere video avansata şi de cibernetica sofisticata.

Autorităţile din Kazahstan au anunțat că au reţinut mai mult presupuși membri ai unor grupări teroriste. Comitetul pentru Securitate Nationala a anuntat ca 10 suspecti au fost arestati in vestul Kazahstanului si 11 in regiunea nordica Aqtobe. Potrivit autorităţilor, la locuințele sucpecților au fost gasite arme, explozibili si munitii. In luna iunie a acestui an un grup de 25 de oameni, suspectati ca fiind militanţi islamici au organizat o serie de atacuri in localitatea Aqtobe, soldate cu moartea a cinci civili si trei membri ai serviiciilor de securitate.

Președintele Moldovei Nicolae Timofti a rostit în această dimineață un discurs la Academiei de Științe dedicat Zilei Limbii Române, în care a vorbit despre problemele pe care le crează cele două denumiri ale aceleiași limbi care, în opinia sa, "înseamnă scindarea continuă a societății moldave, iar modificarea articolului 13 din Constituția Republicii Moldova ar reprezenta un gest de corectitudine politică și juridică din partea Parlamentului", se spue într-un comunicat al președinției, citat de site.urile de stiri moldovenesti. „Dacă ne identificăm ca moldoveni, suntem în chip firesc români. Aceasta este identitatea noastră etnică, istorică, culturală și lingvistică”, a mai spus presedintele Nicolae Timofti în alocuţiunea sa la Academia de Stiinte cu ocazia sărbătoririi Zilei Limbii Române.

În Moldova este marcată miercuri Ziua Limbii Române. Presedintele Nicolae Timofti ține la Academia de Știinte de la Chișinău o prelegere intitulată „Limba română, politica şi statul de drept”. Preşedintele Parlamentului Andrian Candu depune flori la monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt și la busturile scriitorilor români de pe aleea clasicilor din Gradina Publică. Seara, în Piata Marii Adunari Nationale, va avea loc un mare concert. Acţiuni culturale sunt anunţate în mai multe localităţi din Moldova, unde ziua este libera pentru bugetari.

Rusia pune sub semnul întrebarii un recent raport al ONU care acuză fortele guvernamentale siriene că ar fi folost în doua atacuri gazul clorin, iar Consiliul de Securitate ONU nu poate folosi acest raport pentru a impune sancţiuni. Ambasadorul Rusiei la ONU Vitalie Ciurkin a facut aceasta declaratie presei dupa reunuiunea Consiliului de Securitate ONU de noaptea trecuta, care s-a desfaşurat in spatele uşilor închise. Ciurkin a mai spus presei şi că Rusia, care are drept de veto in Consiliul de Securiate, nu va vota in favoarea extinderii mandatului misiunii ONU din Siria care investigheaza folosirea armelor chimice în conflictul din aceasta ţara. Mandatul inspectorilor ONU expira la 24 septembrie. Reprezentatul Siriei la ONU a criticat si el raportul expertilor ONU spunind că el ar fi menit să tensioneze relaţiile dintre Rusia si puterile occidentale care au cerut Consiliului de securitae ONU sa ia măsuri imediate impotriva celor vinovati de folosirea armelor chimice.

Liderul democratilor din Senatul american Harry Reid şi alti membri ai Partidului Democrat din Congres au cerut Agentiei Federale de Investigatii - FBI să ancheteze informațiile privind posibilitatea ca Rusia să dorească influenţarea alegerilor prezidenţiale americane din luna noiembrie prin atacuri cibernetice. „Posibilitatea ca un guvern ostil sa încerce să pună în pericol alegerile noastre libere şi corecte reprezintă una din cele mai mari ameninţări la adresa democraţiei noastre de la Războiul Rece încoace”, scrie Harry Reid intr-o scrisoare deschisă adresata directorului FBI James Comey şi publicata in editia din 30 august a cotidianului „The New York Times”. FBI a descoperit că hackeri au atacat sistemul electronic de vot din doua state americane, iar atacurile ar putea să fi venit dinspre Rusia. Harry Reid şi-a exprimat şi îngrijorarea legată de posibilitatea ca guvernul rus să încerce manipularea campaniei candidatului republican la alegerile din 8 noiembrie, Donald Trump, pentru a avansa interesele preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin. Rusia a negat orice implicare in campania electrorala americana. Alti patru congresmani democrati ii cer directorului FBI sa investigheze si dacă persoane implicate in conducerea campaniei electorale a lui Donald Trump nu au conspirat impreuna cu Rusia pentru a ataca cibernetic Comitetul National democrat si comitetul congresional democrat de campanie şi de a se „amesteca” în alegerile prezidenţiale americane. Scrisoarea vorbeste de legaturile dintre fostul şef al campaniei electoarale al lui Donald Trump Paul Manafort cu Rusia. Scrisoarea e semnata de Elijah Cummings, John Conyers, Elliot Engel si Bennie Thompson. Fiecare din acesti patru politicieni democraţi detin pozitii de conducere in comitete ale Camerei Reprezentantilor. Republicanii controleaza atit Senatul cit si Camera Reprezentantilor.

Kremlinul a anunțat că președintele rus Vladimir Putin va avea o serie de întrevederi bilaterale și trilaterale la summitul G20 din China. Putin are pe agenda pe 3 septembrie o intilnire cu omologul sau turc Recep Tayyip Erdogan. Pe 4 septembrie are pe agenda convirbiri cu noul premier de la Londra, doamna Theresa May, cu care ca discuta, spune Kremlinul, „noul impuls al relatiilor bilaterale”. Putin are pe agenda si o intrevedere cu omologul sau francez Francois Hollande si pe 5 septembrie cu cancelara Germaniei Angela Merkel. O intilnire trilaterala Franta-Rusia- Germania pe tema situatiei din Ucraina a fost anulata. Kievul şi-a exprimat îngrijorarea în legatura cu o intrevedere in acest format – fara participarea Ucrainei – la care sa fie discutate chestiuni legate de evolutiile ucrainene.

Unul din comandanții grupării Statul Islamic, care a fost și purtătorul ei de cuvînt, Abu Muhamed al-Adnani, a fost ucis în nordul Siriei, a anunţat o agenţie de ştiri apropiata acestei organizații extremiste. Coaliţia internaţionala condusa de Statele Unite a avut ca ţinta a atacurilor sale aviatice din provincia Alep din Siria „un important lider al ISIS”, a confirmat şi o oficialitate americană din domeniul apărarii, sub condiţia anonimatului. Gruparea ISIS a suferit pierderi importante în ultimele săptămâni, mai ales in provincia Alep, unde trupele turce si rebeli sirieni au cucerit localitatea Jarablus de la militanţii ISIS. Oficialităţi americane spun ca al-Adnani ar fi unul dintre cei mai importanti lideri ai ISIS şi unul dintre primii luptatori stăini care au luptat impotriva fortelor internaţionale conduse de Statele Unite in Irak in 2003. Statele Unite pusesera o recompensa de 5 milioane de dolari pentru capturarea lui

Organizația Human Rights Watch acuză autorităţile din Cecenia că aplică un sistem tiranic, folosind criminali plătiţi pentru a-i intimida pe potenţialii rivali ai liderului pro-Kremlin Ramzan Kadîrov înainte de alegerile de luna viitoare in care Kadîrov încearcă să obţină un nou mandat. Potrivit raportului HRW, „persoanele care se arata nemultumite sau şovaiesc să îi aplaude pe liderii Ceceniei şi politicile lor sunt principalele ţinte ale represiunii”. Putin l-a numit acum 9 ani pe Kadîrov lider al Ceceniei dupa cele doua razboaie ruso cecene iar acesta şi-a exercitat puterea cu a mîna de fier. Nu sunt semne că relaţia dintre Putin si Kadîrov s-ar fi deteriorat, liderul de la Kremlin discutînd în 25 august cu liderul de la Groznîi despre evolutiile economice si de securitate din regiune, ca si despre organizarea în curind a unui campionat de judo. Pe 18 septembrie Kadirov încearca sa obţină un mandat popular de înca 7 ani, in fruntea micii republici Caucaziene care are o populatie de 1 milion 300 de mii de oamen

Premierul României Dacian Cioloş, care a participat în Italia la funeraliile de stat ale victimelor cutremurului din 24 august, a declarat că nici un român nu mai este dat dispărut în urma cutremurului din aceasta tara şi că va propune în şedinţa de guvern de de miercuri ca ziua de joi să fie declarată zi de doliu naţional în memoria cetăţenilor români decedaţi în catastrofa din Italia. In cutremurul din Italia au murit 11 cetăteni romani şi peste 10 au fost raniţi. Guvernul de la Bucuresti a aprobat acordarea a 6.000 euro pentru copiii rămaşi orfani în urma cutremurului din Italia, 1.000 euro pentru fiecare persoană decedată şi 10.000 euro pentru familiile sau persoanele ale căror locuinţe au fost distruse în proporţie de peste 50% şi decid să se întoarcă în România. În cutremur au murit aproape 300 de oameni.

Autorităţile din Uzbekistan continuă să nu dea informaţii despre starea sănătatii președintelui Islam Karimov, despre care agentia de stiri Fergana News a informat, citind surse nenumite, ca ar fi decedat. Agentiile oficiale de stiri ale Rusiei, precum Interfax, relateaza că liderul de la Taşkent ar fi încă în viaţă. Purtatorul de cuvînt al presedintelui Rusiei, Dmitri Peskov, afirmase recent ca Moscova nu are informatii „noi” despre starea sanatatii lui Karimov si că ar fi nepotrivit să comenteze pe marginea acestui subiect. Comunicatul guvernului uzbek din 28 august informa că va fi nevoie „de ceva timp pentru ca medicii să se pronunte în legatura cu starea sanatatii sale si să găsească tratamentul”. Fost secretar general al Partidului Comunist, Karimov a condus cu o mână de fier Uzbekistanul de la prabușirea Uniunii Sovietice, din 1991.

Omul de afaceri Veaceslav Platon, extrădat marți din Ucraina, a fost încarcerat la Chișinău. Şeful procuraturii anticorupţie Viorel Morari a declarat pentru Jurnal.md că Platon a fost închis în penitenciarul nr.13 din motive de securitate, dar şi pentru că în izolatorul Centrului Naţional Anticorupţie nu mai sunt locuri libere. Marți, procurorii au solicitat judecătoriei Buiucani prelungirea mandatului de arestare pe numele platon, dar audierile au fost amânate. Reprezentanţii Procuraturii Generale spun că Platon este cercetat penal pentru escrocherie şi spălare de bani în proporţii deosebit de mari, fapt care a prejudiciat Banca de Economii cu peste 800 de milioane de lei. Platon a respins acuzaţiile şi a declarat că dosarul penal a fost deschis la comanda vicepresedintelui Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc.