Aproape 1,5 milioane de musulmani încep sâmbătă pelerinajul anual la Mecca, în Arabia Saudită, în condiții de securitate sporită. Pelerinii înveliți în pânze fără cusături au început să se miște de la Mecca spre Mina – loc aflat la 5 km spre est – pe urmele profetului Mahomed, care ar fi absolvit aceleași ritualuri în urmă cu 1400 de ani. La răsăritul soarelui, duminică, pelerinii se vor îndrepta spre Muntele Arafat, la 20 km est de Mecca, în vederea unei adunări care marchează apogeul pelerinajului „haji”. Autoritățile saudite au luat măsuri sporite de securitate pentru pelerinajul de cinci zile ca să evite repetarea tragediei de anul trecut, când au murit călcate în picioare sute de persoane. Zeci de mii de iranieni lipsesc de la pelerinajul de anul acesta, neprimind permisiune de participare de la autoritățile de la Teheran, care consideră că saudiții nu au luat măsurile organizatorice necesare pentru siguranța mulțimii.

Uniunea Europeană a anunțat sâmbătă fonduri suplimentare de 115 de milioane de euro pentru a ajuta Grecia să găzduiască migranți, la o zi după publicarea unui raport negativ despre condițiile lor de viață, informează AFP. Comisarul european pentru asistență și crize Christos Stylianides a spus că noile fonduri vor fi folosite pentru construirea de noi refugii și îmbunătățirea celor deja existente, dar și pentru a-i ajuta pe copiii refugiați să meargă la școală. Anunțul UE vine după ce Human Rights Watch a publicat vineri un raport în care critică „detenția arbitrară prelungită” a copiilor căutători de azil în Grecia. „În unele cazuri, copiii au spus că au fost obligați să trăiască în celule mizere, supra-aglomerate, fără instalații sanitare, igienă și viață privată”, se arată în raport. Anul trecut în insulele grecești au ajuns peste 850.000 de oameni, majoritatea după ce-și riscaseră viețile în bărci nesigure pentru a traversa marea dinspre Turcia.

Comisia Electorală Centrală a respins criticile la adresa înscrierii în cursa electorală pentru alegerile prezidențiale a lui Marian Lupu într-o zi de sâmbătă. Președinta CEC, Alina Russu, este citată de Unimedia cu declarația că ea a decis ca autoritatea electorală să aibă program și azi, ca să poată Lupu să depună semnăturile în ziua când a încheiat colectarea lor. „Le-am permis să vină să depună actele”, a spus Russu. Presa scrie că Lupu, înscris primul în cursă, va avea numărul 1 în buletinul de vot. Mai devreme, Platforma DA spusese că înscrierea lui Lupu a fost ilegală, căci CEC are program de lucru de luni până vineri. CEC a anunțat astăzi că Marian Lupu a depus peste 16.000 de semnături, dintre care peste 15.000 au fost considerate valabile. Pentru înregistrarea în cursa electorală un candidat are nevoie de 15.000 de semnături, câte cel puțin 600 din jumătate din unitățile teritorial-administrative.

Termoelectrica vrea să scumpească tarifele cu până la 30%, a anunțat vineri Agenția Națională de Reglementare în Energetică. Principalul furnizor de electricitate și agent termic în capitală și suburbii invocă în sprijinul cererii depuse la ANRE faptul că i-au crescut cheltuielile de producție, iar tarifele sunt neschimbate din 2011. Potrivit ANRE, Termoelectrica dorește scumpirea curentului electric cu 12,3%, iar a energiei termice cu 27,4%. ANRE spune că marți, 13 septembrie, va face o ședință publică pentru analizarea cererii companiei. S.A. „Termoelectrica” a fost creată în luna iunie 2015 ca rezultat al procesului de reorganizare a trei entităţi existente anterior – S.A. „Termocom”, S.A. „CET-1” și S.A. „CET-2”.

În ajunul celei de-a 15-a aniversări a atacurilor teroriste de la 11 septembrie, de la New York și Washington, președintele Statelor Unite, Barack Obama, le-a cerut compatrioților săi să rămână uniți, într-o aluzie transparentă la controversatul candidat republican la președinție, Donald Trump. „Nu putem ceda celor care vor să ne divizeze. Nu putem reacționa (la amenințări) în feluri care erodează societatea noastră”, a spus Obama în alocuțiunea sa radiodifuzată de sâmbătă. Obama a criticat și în trecut afirmațiile cu substrat etnic și religios ale lui Trump, care a cerut impunerea unei interdicții temporare de intrare în țară a musulmanilor, pentru reducerea amenințării teroriste. În atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 au fost uciși aproape 3000 de oameni. Ele au fost puse pe seama rețelei teroriste islamiste Al-Qaida. Șeful ei, Osama bin Laden, a fost ucis de forțele speciale americane după aproape zece ani, în Pakistan.

În Bangladesh cel puțin 25 de oameni au fost uciși, iar 70 au fost răniți într-un mare incendiu provocat de explozia unui boiler într-o fabrică de ambalaje, la nord de capitala Dhaka. În momentul tragediei în clădirea cu patru etaje se aflau cam 100 de muncitori. Tampaco Foils Limited produce ambalaje pentru filialele locale ale unor firme internaționale ca Nestle sau British-American Tobacco. Accidentele industriale sunt frecvente în Bangladesh, țară care se compară numai cu China în privința exporturilor de textile și alte produse bazate pe mâna de lucru ieftină și necalificată. Cel mai tragic accident din ultimii ani s-a produs în 2013, când peste 1100 de oameni au murit când o fabrică de textile s-a prăbușit.

Tot mai multe companii aeriene solicită pasagerilor să nu folosească la bordul avioanelor noile telefoane Samsung Galaxy Note 7, care riscă să ia foc. Liniile aeriene scandinave (SAS) au făcut un apel în acest sens, ca și autoritățile aviatice din Statele Unite, după ce compania Singapore Airlines emisese o interdicție. Experții spun că noile telefoane Samsung Galaxy Note 7 au o problemă cu bateriile, care au tendința să ia foc în timpul încărcării și al folosirii normale. Compania sud-coreeană Samsung a anunțat săptămâna trecută că recheamă milioane de telefoane pe cel puțin zece piețe și a estimat pierderile la cinci miliarde de dolari.

Președintele Nicolae Timofti a mulțumit instituțiilor de securitate națională pentru reținerea moldovenilor care au luptat ca mercenari în estul Ucrainei și a persoanelor instruite în străinătate ca să destabilizeze Moldova. Timofti nu dat detalii. Remarca este cuprinsă într-un discurs rostit de șeful statului vineri, cu ocazia unei manifestări dedicate aniversării a 25-a de la crearea organelor securității statului, organizate de către Serviciul de Informații și Securitate (SIS). În ultimele luni, organele de securitate moldovene au spus de mai multe ori că au reținut persoane care ar fi luptat în regiunile separatiste Luhansk și Donețk împotriva forțelor guvernamentale ucrainene, în conflictul vechi de peste doi ani. De asemenea, structurile de securitate au anunțat în câteva rânduri descoperirea de tentative de răsturnare a ordinii în stat. În toamna anului trecut, o asemenea grupare, care ar fi urmărit să destabilizeze nordul țării și autonomia găgăuză, ar fi fost dezmembrată în urma unor raiduri la Bălți.

„Este greu de crezut că zăngănitul de arme poate contribui la întărirea încrederii între cele două maluri ale Nistrului şi la crearea unei atmosfere propice pentru desfăşurarea negocierilor”, se spune într-un comunicat de presă al Ministerului de Externe, care critică ceea ce consideră a fi intensificarea activităților trupelor rusești din regiunea transnistreană. Noul protest al Chișinăului vine după ce s-a anunțat că Grupul operativ de trupe ruse (GOTR) a exersat „respingerea atacului teroriștilor asupra unui post de pacificatori”. Serviciul de presă al districtului militar vestic al armatei ruse a anunțat că la aplicații au participat 150 de militari, 10 unități de tehnică, și au fost consumate 3500 de obuze. După alte asemenea aplicații din ultima vreme, autoritățile moldovene au cerut ambasadorului rus ca aceste acțiuni să înceteze, reiterând dorința retragerii trupelor ruse din Republica Moldova și transformarea formatului de pacificare în unul civil cu mandat internațional.

Liderul Partidului Democrat, Marian Lupu, a fost înregistrat drept candidat la alegerile prezidențiale de la 30 octombrie. Anunțul a fost făcut sâmbătă de Comisia Electorală Centrală, care a spus că Lupu a depus 16.000 de semnături, dintre care peste 15.000 au fost considerate valabile. Pentru înregistrarea în cursa electorală un candidat are nevoie de 15.000 de semnături, câte cel puțin 600 din jumătate din unitățile teritorial administrative. Democrații au anunțat candidatura lui Lupu pe 31 august. Chiar dacă nu există deocamdată sondaje privind șansele lui electorale, mulți observatori anticipează că Lupu, fost spicher parlamentar și fost președinte interimar, s-ar putea confrunta în turul al doilea cu liderul socialiștilor, Igor Dodon.

Agențiile de presă relatează că guvernul sirian și opoziția moderată din Siria au salutat un plan americano-rus pentru oprirea violențelor din Siria, care prevede un armistițiu la scară națională începând de luni, 12 septembrie. Planul a fost dezvăluit în noaptea de vineri spre sâmbătă la Geneva după negocieri-maraton conduse de secretarul de stat american John Kerry și ministrul de externe rus Serghei Lavrov. Șeful diplomației ruse a spus imediat după negocieri că regimul de la Damasc, sprijinit de Moscova, este gata să aplice planul, iar opoziția moderată siriană, sprijinită de Washington, a spus sâmbătă dimineață că planul ar putea semnala „sfârșitul calvarului civililor”, dacă va fi respectat. Secretarul de stat John Kerry a spus după anunțarea planului, care prevede și cooperarea americano-rusă în combaterea jihadiștilor, că el „are capacitatea de a da rezultate, dar depinde de alegerile pe care le vor face (cei implicați)”.

Iranul a început astăzi construcția celei de-a doua centrale nucleare cu ajutor rusesc, primul asemenea proiect după acordul nuclear cu puterile globale, a informat televiziunea iraniană de stat citată de Associated Press. Proiectul, în valoare de 8,5 miliarde de dolari, prevede să fie construite în zece ani două centrale, construcția celei de-a doua urmând să înceapă în 2018. „Acesta este simbolul fructificării de către Iran a rezultatelor acordului nuclear”, a spus vice-președintele iranian Ishaq Jahangiri la ceremonia începerii construcției centralei, adăugând: „Vom continua să cooperăm cu Rusia ca partener strategic și ca prieten”. Ceremonia a avut loc în portul Bushehr din sudul țării, unde se află singurul reactor nuclear funcțional iranian, și el construit cu asistență rusească.

Candidatul democrat la președinția Statelor Unite, Hillary Clinton, și-a criticat aspru rivalul, pe Donald Trump, pentru că a apărut la o televiziune rusă de stat lăudându-l pe președintele rus Vladimir Putin. Aflată în campanie la New York vineri, 9 septembrie, Clinton a spus că apariția candidatului republican la postul RT-America, joi 8 septembrie, la o zi după ce spusese că Putin este un lider mai bun decât Obama, demonstrează că el, Trump, nu este potrivit pentru a ocupa șefia statului. „Cu fiecare zi care trece, (campania lui Trump) seamănă tot mai mult cu un reality show”, a spus Clinton. „Nu este o campanie prezidențială serioasă și este de neimaginat să avem un candidat la președinție care laudă un autocrat cum este Vladimir Putin”.
Anterior, Trump acordase un interviu unui post de televiziune finanțat de Kremlin, spunând că „este improbabil” ca Rusia să încerce să influențeze scrutinul american.

Ministerul de Externe de la Chişinău a condamnat comportamentul trupelor ruse din regiunea transnistreană, aflate ilegal pe teritoriul Republicii Moldova, pe care l-a calificat ca fiind unul sfidător. MAEIE afirmă într-un comunicat că acțiunile militare pe care le desfășoară Grupul operativ de trupe ruse (GOTR), în pofida demersurilor insistente ale autorităţilor moldoveneşti, generează noi tensiuni în relaţiile moldo-ruse.

Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama a condamnat ultimul test nuclear al Coreii de Nord şi a promis sa ia în considerare impunerea de noi sancţiuni împotriva regimului de la Fenian. Preşedintele american a spus că a discutat chestiunea cu liderii Japoniei si Coreii de Sud, dupa ce a fost informat despre aceste teste, care au fost depistate de serviciile de monitorizare a mişcarilor seismice. Este al cincelea test nuclear al Coreii de Nord in ultimele opt luni. „Sa fie limpede, Statele Unite nu acceptă și nici nu vor accepta vreodată o Coree de Nord nucleara”, a spus liderul de la Casa Albă. Subiectul, inclusiv posibile noi sancţiuni, va fi discutat la urmatoarea şedință a Consiliului de Securitate ONU, a mai spus Barack Obama. Rusia si Franta, ambele tari cu drept de veto in Consiliul de securitate ONU, au criticat testele nucleare nord coreene.

Un procuror francez a spus ca trei femei musulmane au fost implicate in atacul eşuat care a avut ca tintă Catedrala Notre Dame din Paris. Procurorul François Molins a spus că cele trei femei au fost radicalizate si conduse în acţiunile lor de lideri ai grupării Statul Islamic. Printre cele trei femei arestate se afla si o adolescenta de 19 ani, al carui tata era proprietarul masinii în care poliţia a descoperit la 4 septembrie cilidri de gaz compresat in apropierea Catedralei, unul dintre cele mai frecventate locuri de turisti la Paris. In legatura cu acest atac care a fost preîntimpinat de poliția franceză au fost retinute pina acum cinci femei si trei barbati.

Presedintele României, Klaus Iohannis, a declarat vineri, dupa intalnirea de la Berlin cu Angela Merkel, cancelara Germaniei, că a propus crearea unei agentii europene de combatere a terorismului, fără să dea detalii despre propunere si cum ar trebui sa fie pusa in practica, informeaza site-ul Hotnews.ro. România a mai inaintat in ultima perioada o propunere legata de terorism: infiintarea unui tribunal international impotriva terorismului. Initiativa, lansata de fostul ministru de Externe, Bogdan Aurescu, acum consilier prezidential, este in negociere la nivel international.
Iohannis a spus ca „o UE puternica si o integrare mai profunda a României in UE rămân obiectiv strategic national pentru România", adaugand ca „avem nevoie de o Uniune Europeana mai puternica, mai flexibila”.

Fostul premier portughez Antonio Guterres se afla în continuare pe prima pozitie pentru a dobindi pozitia de secretar general ONU, dupa al patrulea vot neoficial din Consiliul de Securitate ONU. Potrivit diplomatilor, care au vorbit cu agentia Associated Press sub condiţia anonimatului, pe pozitia a doua s-ar afla ministrul slovac de externe Miroslav Lajcak, urmat de fostul ministru sirb de externe Vuk Jeremic. Mandatul actualului secretar general la ONU, Ban Ki Moon se încheie pe 31 decembrie. Prin traditie, aceasta pozitie revine prin rotatie unor regiuni ale lumii. Europa de Est si Rusia nu au detinut aceasta pozitie şi sustin ca este rindul lor. De asemenea, niciodata funcţia nu a fost detinuta de o femeie. Secretarul general al ONU se alege de catre Adunarea Generala ONU – formata din 193 de membri – la recomandarea celor 15 membri ai Consiliului de Securitate al ONU, unde cinci tari membre permanente – Statele Unite, Rusia, China, Marea Britanie si Franta - au drept de veto. In competitie se afla si fosta sefa a diplomatiei Moldovei, Natalia Gherman, care, potrivit sursei citate, s-ar afla pe pozitia a 10 in rindul candidatilor pentru aceasta functie.

Proiectul Strategiei Naţionale de Apărare (SNA) a fost aprobat cu unanimitate de voturi de către Comisia de Stat pentru elaborarea documentului, transmite agentia IPN. Ministrul apărării, Anatol Şalaru, preşedintele Comisiei, a spus că acest document este un ghid pentru reprezentanţii instituţiilor direct implicate în asigurarea apărării, dar şi un manual pentru cetăţenii Republicii Moldova. Expertul Nato, Keith A. Dunn, a declarat că elaborarea documentului este un prim pas în reforma sectorului de apărare.

Ambasada Statelor Unite la Chisinau anunţă că între 11 si 24 septembrie va avea loc la poligonul de la Bulboaca exercițiul „Fire Shield 2016”. Acest exercițiu este un program multinațional combinat de instrucție de artilerie pentru unitățile mici, cu participarea militarilor din Moldova, România și SUA, se arata in comunicatul ambasadei. Scopul exercițiului este de a îmbunătăți interoperabilitatea, de a explora oportunitățile de instrucție existente, precum și instruirile ce țin de măsurile de siguranță. „Fire Shield” este parte a cooperării militare în desfășurare dintre forțele armate ale SUA și Moldovei, se mai precizeaza in comunicatul citat

Trei candidați au prezentat deja dosarele cu semnăturile necesare pentru a intra in competiţia pentru functia de preşedinte al Moldovei. Este vorba despre candidatul PDM, Marian Lupu, cel al Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, și liderul PPEM, Iurie Leancă. Pentru a fi înscris in competiţia electorala de la 30 octombrie, un candidat trebuie sa adune cel putin 15.000 de semnaturi de susţinere. Comisia Electorala Centrala urmează să examineze cererea reprezentanților omului de afaceri Veaceslav Platon, aflat in arest preventiv privind prelungirea perioadei de înscriere a grupurilor de inițiativă. Reprezentanții lui Platon spun că au obținut permisiunea judecătorului de instrucție pentru ca acesta să fie escortat la CEC pentru a-și înregistra grupul de inițiativă.

Prim-ministrul Pavel Filip a publicat pe pagina sa de Facebook stenograma ședinței secrete a Guvernului Gaburici din 27 martie 2015. În acea ședință fostul guvernator cerea garanții de peste cinci miliarde de lei din rezervele valutare pentru cele trei bănci falimentare, scrie site-ul Agora.md. Filip a publicat foile după ce Maia Sandu, candidat a a partidului Actiunii si Solidaritatii la functia de preşedinte, a cerut insistent ca stenograma să fie desecretizată. Fostul Ministru al Educației, Maia Sandu, este citată tot de site-ul Agora.md amintindu-i actualului premier că şi el a votat alături de ea, și că nu a mințit niciodată în legătură cu garanția din 2015. Totodată, potrivit ei, stengrama demonstrează poziția guvernatorului, și că ea a avut o poziție categorică, în timp ce Pavel Filip, actualul prim-ministru, dar și ceilalți miniștri democrați din guvern „au tăcut chitic”.

Principele Radual Romaniei a participat vineri, la invitaţia preşedintelui Parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu, la Sesiunea Solemnă a Parlamentului organizată cu ocazia aniversării a 25 de ani de independenta a Republicii Moldova.
Principele Radul a reprezentat pe Majestatea Sa Regele Mihai I şi pe Alteţa Sa Regală Principesa Moştenitoare Margareta, Custodele Coroanei române. La ceremonii au luat parte Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, Prim-ministrul Pavel Filip, Preşedintele Curţii Constituţionale, membri ai Parlamentului şi ai Guvernului de la Chişinău. Au fost prezenţi reprezentanţi ai Parlamentelor Belgiei, Elveţiei, Turciei, Poloniei, Letoniei, Lituaniei, Bulgariei, Serbiei, Ucrainei, României şi ai Parlamentului European. Principele Radu a depus flori la statuia Domnitorului Ştefan cel Mare, în compania Preşedintelui Parlamentului Moldovei, a Preşedintei Senatului Belgiei şi a Preşedintei Consiliului Naţional al Adunării Federale a Elveţiei, scrie presa de la Chisinau.

Liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, a reacţionat şi el față de declaratiile recente ale lui Evgheni Şevciuk, liderul de la Tiraspol. „Chiar dacă e vorba de mesaje de campanie, consider că domnul Șevciuc exagerează atunci când promovează ideea de alipire a regiunii transnistrene la Rusia. Această regiune a fost, este și va fi parte componentă a Republicii Moldova. Și eu sper foarte mult că în cele din urmă vom găsi în comun cu partenerii externi o formulă optimă de reîntregire a țării, care să convină și Chișinăului, și Tiraspolului”, se arată într-un mesaj al lui Igor Dodin citat de site-ul Independent.md. Dodon a mai spus şi că înţelege îngrijorările transnistrenilor care ar fi datorate „pericolului euro-unionist” si al „aderării Moldovei la NATO”. Dodon pledeaza pentru relatii mai strinse cu Federatia Rusa in dauna relatiilor cu Uniunea Europeana si cu Alianta Nord Atlantica.

Uzbekistanul a anunţat ca va organiza alegeri prezidenţiale pe 4 decembrie, dupa moartea lui Islam Karimov, care a condus aceasta tara cu o mina de fier peste 27 de ani. Candidatul considerat cel mai probabil ca fiind favoritul cursei este actualul preşedinte interimar Şavkat Mîriazev. Acesta a declarat astazi că tara sa nu va face parte din nici o alianţa militară şi ca pe teritoriul Uzbekistanului nu vor exista baze militare străine.