Activistul civic Oleg Brega s-a retras din cursa pentru președinția țării, declarându-se „învins de sistem”. Într-un mesaj pe Facebook, Brega și-a cerut scuze de la cei care l-au susținut, dar a spus că nu mai poate concura cu „mafioții”. Brega s-a declarat mai ales indignat de faptul că Marian Lupu, liderul PD, a fost înscris drept candidat de către CEC sâmbătă, în afara orelor normale de program, devenind candidatul cu numărul unu pe buletinul de vot. Înscrierea lui Lupu într-o zi în mod obișnuit nelucrătoare a fost criticată și de Platforma DA. Președinta CEC, Alina Russu, și-a asumat decizia de a face instituția să lucreze sâmbătă, sugerând că nu a făcut decât să vină în întâmpinarea unui candidat care tocmai terminase de strâns semnăturile de sprijin necesare.

Scriitorul turc Orhan Pamuk, laureatul premiului Nobel pentru literatură din 2006, a avertizat că Turcia se îndreaptă spre un „regim de teroare”. „În Turcia sunt puși după gratii rând pe rând toți cei care își permit să formuleze până și cea mai măruntă critică la adresa guvernării”, a spus Pamuk într-un articol apărut în presa italiană. Comentariul scriitorului, publicat de ziarul „La Repubblica” și preluat de AFP, apare după ce autoritățile turce i-au reținut săptămâna aceasta pe cunoscutul jurnalist Ahmet Altan și pe fratele lui, Mehmet Altan, un renumit profesor universitar și economist. Pamuk, cunoscut pentru criticile sale la adresa președintelui Recep Tayyip Erdogan încă înainte de masivele epurări de după puciul eșuat din iulie, a cerut în articol eliberarea tuturor intelectualilor arestați și o judecată dreaptă pentru toți acuzații.

Bilanțul cutremurului cu magnitudinea 5,7 produs sâmbătă Tanzania, în apropierea Lacului Victoria și a graniței cu Uganda, a ajuns la 14 morți și 200 de răniți. Printre victime se numără elevii unei școli secundare din orașul Bukoba, cel mai grav afectat de seism. Premierul Tanzaniei, Kassim Masjaliwa, urma să participe duminică la o ceremonie în memoria victimelor pe un stadion din Bukoba. În oraș s-au prăbușit 270 de case și nu funcționează curentul electric. Crucea Roșie a spus că spitalul orașului este suprasolicitat și are stocuri limitate de medicamente. Sunt întrerupte de asemenea telecomunicațiile. Cutremurul a fost resimțit și în țările vecine: Uganda, Kenya și Rwanda, dar acolo nu s-au înregistrat victime sau pagube semnificative.

Un cutremur cu magnitudinea 5,3 s-a produs duminică în apropierea capitalei Macedoniei, Skopje, dar nu sunt informații despre victime sau pagube însemnate. Martori oculari au spus că s-au spart geamuri și au apărut fisuri în unele clădiri ale orașului aflat într-o zonă seismică, iar oamenii au intrat în panică, ieșind în fugă pe străzi. Seismul s-a produs la adâncimea de 10 km, având epicentrul la 2 km nord-est de oraș. Reuters relatează că cutremurul a fost resimțit și în Kosovo. Skopje a fost aproape complet distrus de un cutremur în 1963, când au murit peste 1000 de oameni într-unul din cele mai grave dezastre naturale din istoria Europei.

Ministrul britanic de interne spune că britanicii ar putea fi nevoiți să plătească pentru vize de intrare în Uniunea Europeană după ieșirea din organizație. Vorbind la BBC, Amber Rudd a spus că un asemenea scenariu nu este de dorit, dar „nu este exclus”. AP scrie că zona Schengen are în vedere un sistem de autorizare electronică de intrare similar cu cel folosit de Statele Unite pentru țările ai căror cetățeni nu au nevoie de viză americană propriu-zisă. Dacă sistemul european va deveni realitate, vizitatorii din afara UE vor trebui să ceară autorizație de intrare online și să plătească o anume taxă. Tot la BBC, ministrul britanic Amber Rudd a mai spus că Londra ar putea introduce după „Brexit” obligația procurării permisului de muncă pentru lucrătorii din țările UE, care în prezent pot trăi și munci liber în Marea Britanie.

Republica Moldova a omagiat cele aproape 3000 de victime ale atacurilor teroriste de la New York și Washington, de la care se împlinesc duminică 15 ani. Într-un mesaj trimis vice-președintelui Statelor Unite, Joseph Biden, premierul Pavel Filip a spus că „poporul Republicii Moldova este alături de cei care au avut de suferit de pe urma acelor acte violente”, adăugând: „Trebuie să fim uniți în lupta cu terorismul, care este o amenințare globală și care nu recunoaște frontiere naționale”. Tot astăzi, o delegație a Partidului Democrat, de guvernământ, a depus flori la ambasada Statelor Unite din Chișinău. În Statele Unite sunt programate astăzi numeroase manifestări comemorative, cu participarea rudelor victimelor, a președintelui Barack Obama, a altor lideri politici și personalități publice americane.

Poliția din Kenya a spus că trei femei au fost ucise sâmbătă după ce au atacat o secție de poliție la Mombasa, pe litoralul țării est-africane. Șeful poliției din Mombasa, Parterson Maelo, spune că femeile au rănit cu cuțitele doi polițiști și au dat foc clădirii aruncând o sticlă incendiară. Agresoarele îmbrăcate în burqa – acoperământul musulman complet – au fost apoi împușcate mortal de poliție. Nici o grupare nu și-a revendicat atacul. Orașul Mombasa, cu o numeroasă populație musulmană, a fost ținta islamiștilor radicali din gruparea al Shabaab în ultimii ani, deși frecvența atacurilor a scăzut, informează Reuters. Femeile au intrat în secția de poliție printr-un șiretlic, pretinzând că vin să reclame furtul unui telefon mobil.

Autoritățile Turciei au numit noi administrații publice în 24 de localități, majoritatea din sud-estul predominant kurd al țării, după ce au suspendat din funcții primarii bănuiți de legături cu militanții. Municipalitățile afectate aveau primari din partea Partidului Democratic al Poporului (HDP), formațiune pro-kurdă care reprezintă a treia forță parlamentară. HDP a negat acuzațiile la adresa primarilor, spunând că suspendarea lor a fost „un puci administrativ”. Evenimentul vine după ce săptămâna aceasta președintele turc Recep Tayyip Erdogan spusese că ofensiva împotriva formațiunii kurde interzise PKK, care luptă de trei decenii pentru autonomie, ar fi intrat într-o etapă nouă, decisivă. Liderul turc mai spusese că suspendarea funcționarilor publici care ar simpatiza cu militanții este un element-cheie în lupta împotriva PKK.

Croații participă duminică la alegeri parlamentare pentru a doua oară în mai puțin de un an, iar sondajele de opinie prevăd o cursă strânsă și încă o coaliție incapabilă de a aplica ferm reformele cerute de Uniunea Europeană celei mai noi membre ale sale. Social-democrații au șanse să câștige 60 din cele 151 de locuri în legislativ, iar conservatorii Uniunii Democratice Croate (HDZ) ar putea ieși pe locul al doilea, la mică distanță. Oricare va fi învingătorul, va trebui să ceară sprijinul formațiunii de centru-dreapta Most („Podul”), partid înființat relativ recent, care pretinde că aduce un nou stil de politică, fără corupție. Uniunea Europeană, la care Croația a aderat în 2013, vrea ca Zagrebul să reducă datoria publică ridicată și deficitul bugetar și să îmbunătățească mediul de afaceri pentru a stimula creșterea economică.

Autoritățile din Bangladesh spun că bilanțul incendiului de sâmbătă dintr-o fabrică de ambalaje, urmat de prăbușirea clădirii, a ajuns la 25 de morți. Duminică pompierii încă încercau să stingă focul care împiedică efortul echipelor de salvare de a căuta supraviețuitori sub moloz. 50 de persoane au fost rănite. Poliția spune că incendiul a fost provocat de explozia unui boiler. În fabrică se aflau în momentul accidentului cam 100 de oameni. Compania Tampaco Foils Limited produce ambalaje pentru filialele locale ale unor firme internaționale ca Nestle sau British-American Tobacco. Accidentele industriale sunt frecvente în Bangladesh, țară aflată pe locul al doilea în lume după China în clasamentul exporturilor de textile și alte produse bazate pe mâna de lucru ieftină și necalificată. Cel mai tragic accident din ultimii ani s-a produs în 2013, când peste 1100 de oameni au murit în urma prăbușirii unei fabrici de confecții.

În Republica Belarus au loc duminică alegeri parlamentare de la care toată lumea se așteaptă să fie câștigate de suporterii președintelui Aliaksandr Lukașenka, în vreme ce opoziția le-a denunțat ca pe o farsă. La scrutinul pentru cele 110 locuri ale Parlamentului de la Minsk participă și aproximativ 200 de reprezentanți ai opoziției, dar mulți dintre ei au spus dinainte că procesul electoral este așa de incorect încât nu au nici o șansă. „Vom avea numai deputați aprobați de autorități”, a spus în ajunul alegerilor Alaksiej Janukievic, președintele partidului de opoziție Frontul Popular Belarus (BPF), citat de AFP. „Sunt convins că în legislativ nu va intra nici un candidat al opoziției”.

Statele Unite marchează a 15-a aniversare a atacurilor teroriste de la 11 septembrie 2001, care au ucis aproape 3000 de oameni. Militanții rețelei islamiste Al-Qaeda au deturnat atunci patru avioane de pasageri. Două au lovit turnurile gemene de la World Trade Center, la New York, distrugându-le. Al treilea avion a lovit clădirea Pentagonului la Washington, iar al patrulea s-a prăbușit în statul Pennsylvania după ce pasagerii i-au atacat pe teroriști. La New York a avut loc sâmbătă o ceremonie în memoria celor 343 de pompieri care au murit când s-au prăbușit turnurile gemene de la WTC. Președintele Barack Obama va conduce ceremoniile de astăzi, începând cu un moment de reculegere la Casa Albă la 8.46 dimineața, ora locală, adică în momentul când primul avion a lovit unul din turnurile gemene, la New York. Candidații la alegerile prezidențiale de la toamnă, Hillary Clinton și Donald Trump, vor vizita azi locul atacului de la New York. Ambii s-au angajat să renunțe azi la orice activitate de campanie.

Agențiile de presă relatează că fostul ministru de externe moldovean Natalia Gherman a ieșit pe ultimul loc din cei zece candidați la postul de secretar-general ONU la o nouă votare informală în Consiliul de Securitate. Potrivit Associated Press, care citează surse de la ONU sub condiția anonimatului, la a patra votare de acest fel cele mai multe voturi le-a primit fostul premier portughez Antonio Guterres, urmat de ministrul de externe slovac Miroslav Lajcak. Al doilea mandat pe cinci ani al secretarului general ONU Ban Ki-moon se încheie la 31 decembrie. Alegerea definitivă a succesorului lui o va face Adunarea Generală ONU pe baza recomandărilor Consiliului de Securitate. Peste 50 de țări membre ONU și-au exprimat dorința ca în locul lui Ban să fie aleasă o femeie, dar la ultima votare informală cea mai bine clasată dintre candidate, șefa UNESCO, bulgăroaica Irina Bokova, a ieșit numai pe locul al cincilea.

În regiunea separatistă transnistreană începe astăzi campania electorală pentru alegerile „prezidențiale” de la 11 decembrie. Candidații se pot înscrie în cursă până la 10 noiembrie. Deocamdată, favoritul este Vadim Krasnoselski, președintele Sovietului suprem de la Tiraspol. Peste 25% dintre respondenții unui sondaj realizat recent de o companie sociologică de la Moscova au declarat că și-ar da votul pentru ca el să devină șef al administrației de la Tiraspol. Actualul lider transnistrean, Evgheni Șevciuk, ar fi susținut de doar 14% dintre respondenți.

Coreea de Nord a cerut astăzi Statelor Unite s-o recunoască drept „putere nucleară legitimă” după ce a efectuat săptămâna aceasta al cincilea și cel mai mare test nuclear din istoria sa. Într-o declarație citată de agenția oficială de știri a Fenianului, un oficial de la Ministerul de externe nord-coreean a spus că refuzul președintelui Barack Obama de a recunoaște capacitatea nucleară nord-coreeană este „la fel de naiv ca și încercarea de a provoca o eclipsă de soare cu palma”. Declarația vine după ce Statele Unite și Japonia au condamnat din nou testul nuclear nord-coreean. La o reuniune avută la Tokio, doi diplomați de rang înalt au spus că cele două țări aliate vor face eforturi pentru ca împotriva Coreii de Nord să fie impuse „cele mai dure sancțiuni posibile”.

Un bărbat a fost acuzat de comiterea unui act de terorism și tentativă de omor după ce ar fi înjunghiat un om la Sydney a fost inspirat de Statul Islamic, a spus duminică poliția australiană. Wayne Greenhalgh, de 59 de ani, a fost înjunghiat de mai multe ori când se plimba într-un parc dintr-o suburbie a orașului și se află în stare critică la spital, informează AP. Suspectul, Ihsas Khan, de 22 de ani, a încercat să înjunghie și un polițist înainte de a fi arestat. A fost pus sub acuzare duminică și riscă pedeapsa cu închisoarea pe viață dacă va fi găsit vinovat. Premierul australian Malcolm Turnbull a observat că atacul a avut loc în ajunul celei de-a 15-a aniversări a atacurilor teroriste de la New York și Washington. „Legătura dintre cele două evenimente este ideologia islamistă violentă”, le-a spus premierul reporterilor.

Aproape 2 milioane de musulmani au pornit pe jos duminică spre Muntele Arafat din apropierea orașului Mecca, din Arabia Saudită, în ceea ce reprezintă apogeul pelerinajului anual la locurile cele mai venerate al Islamului. Autoritățile saudite au luat măsuri de siguranță sporite după tragedia de anul trecut, când sute de oameni, sau după unii chiar 2000, au murit călcați în picioare. Ministerul de Interne saudit a spus că anul acesta nu s-au înregistrat incidente. La pelerinaj participă anul acesta 1,8 milioane de oameni, marea majoritate oaspeți din străinătate. Iranul, aflat momentan în relații proaste cu Arabia Saudită, le-a interzis cetățenilor lui să meargă la Mecca, spunând că saudiții nu au luat măsuri suficiente pentru siguranța participanților.

Aproape 1,5 milioane de musulmani încep sâmbătă pelerinajul anual la Mecca, în Arabia Saudită, în condiții de securitate sporită. Pelerinii înveliți în pânze fără cusături au început să se miște de la Mecca spre Mina – loc aflat la 5 km spre est – pe urmele profetului Mahomed, care ar fi absolvit aceleași ritualuri în urmă cu 1400 de ani. La răsăritul soarelui, duminică, pelerinii se vor îndrepta spre Muntele Arafat, la 20 km est de Mecca, în vederea unei adunări care marchează apogeul pelerinajului „haji”. Autoritățile saudite au luat măsuri sporite de securitate pentru pelerinajul de cinci zile ca să evite repetarea tragediei de anul trecut, când au murit călcate în picioare sute de persoane. Zeci de mii de iranieni lipsesc de la pelerinajul de anul acesta, neprimind permisiune de participare de la autoritățile de la Teheran, care consideră că saudiții nu au luat măsurile organizatorice necesare pentru siguranța mulțimii.

Uniunea Europeană a anunțat sâmbătă fonduri suplimentare de 115 de milioane de euro pentru a ajuta Grecia să găzduiască migranți, la o zi după publicarea unui raport negativ despre condițiile lor de viață, informează AFP. Comisarul european pentru asistență și crize Christos Stylianides a spus că noile fonduri vor fi folosite pentru construirea de noi refugii și îmbunătățirea celor deja existente, dar și pentru a-i ajuta pe copiii refugiați să meargă la școală. Anunțul UE vine după ce Human Rights Watch a publicat vineri un raport în care critică „detenția arbitrară prelungită” a copiilor căutători de azil în Grecia. „În unele cazuri, copiii au spus că au fost obligați să trăiască în celule mizere, supra-aglomerate, fără instalații sanitare, igienă și viață privată”, se arată în raport. Anul trecut în insulele grecești au ajuns peste 850.000 de oameni, majoritatea după ce-și riscaseră viețile în bărci nesigure pentru a traversa marea dinspre Turcia.

Comisia Electorală Centrală a respins criticile la adresa înscrierii în cursa electorală pentru alegerile prezidențiale a lui Marian Lupu într-o zi de sâmbătă. Președinta CEC, Alina Russu, este citată de Unimedia cu declarația că ea a decis ca autoritatea electorală să aibă program și azi, ca să poată Lupu să depună semnăturile în ziua când a încheiat colectarea lor. „Le-am permis să vină să depună actele”, a spus Russu. Presa scrie că Lupu, înscris primul în cursă, va avea numărul 1 în buletinul de vot. Mai devreme, Platforma DA spusese că înscrierea lui Lupu a fost ilegală, căci CEC are program de lucru de luni până vineri. CEC a anunțat astăzi că Marian Lupu a depus peste 16.000 de semnături, dintre care peste 15.000 au fost considerate valabile. Pentru înregistrarea în cursa electorală un candidat are nevoie de 15.000 de semnături, câte cel puțin 600 din jumătate din unitățile teritorial-administrative.

Termoelectrica vrea să scumpească tarifele cu până la 30%, a anunțat vineri Agenția Națională de Reglementare în Energetică. Principalul furnizor de electricitate și agent termic în capitală și suburbii invocă în sprijinul cererii depuse la ANRE faptul că i-au crescut cheltuielile de producție, iar tarifele sunt neschimbate din 2011. Potrivit ANRE, Termoelectrica dorește scumpirea curentului electric cu 12,3%, iar a energiei termice cu 27,4%. ANRE spune că marți, 13 septembrie, va face o ședință publică pentru analizarea cererii companiei. S.A. „Termoelectrica” a fost creată în luna iunie 2015 ca rezultat al procesului de reorganizare a trei entităţi existente anterior – S.A. „Termocom”, S.A. „CET-1” și S.A. „CET-2”.

În ajunul celei de-a 15-a aniversări a atacurilor teroriste de la 11 septembrie, de la New York și Washington, președintele Statelor Unite, Barack Obama, le-a cerut compatrioților săi să rămână uniți, într-o aluzie transparentă la controversatul candidat republican la președinție, Donald Trump. „Nu putem ceda celor care vor să ne divizeze. Nu putem reacționa (la amenințări) în feluri care erodează societatea noastră”, a spus Obama în alocuțiunea sa radiodifuzată de sâmbătă. Obama a criticat și în trecut afirmațiile cu substrat etnic și religios ale lui Trump, care a cerut impunerea unei interdicții temporare de intrare în țară a musulmanilor, pentru reducerea amenințării teroriste. În atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 au fost uciși aproape 3000 de oameni. Ele au fost puse pe seama rețelei teroriste islamiste Al-Qaida. Șeful ei, Osama bin Laden, a fost ucis de forțele speciale americane după aproape zece ani, în Pakistan.

În Bangladesh cel puțin 25 de oameni au fost uciși, iar 70 au fost răniți într-un mare incendiu provocat de explozia unui boiler într-o fabrică de ambalaje, la nord de capitala Dhaka. În momentul tragediei în clădirea cu patru etaje se aflau cam 100 de muncitori. Tampaco Foils Limited produce ambalaje pentru filialele locale ale unor firme internaționale ca Nestle sau British-American Tobacco. Accidentele industriale sunt frecvente în Bangladesh, țară care se compară numai cu China în privința exporturilor de textile și alte produse bazate pe mâna de lucru ieftină și necalificată. Cel mai tragic accident din ultimii ani s-a produs în 2013, când peste 1100 de oameni au murit când o fabrică de textile s-a prăbușit.

Tot mai multe companii aeriene solicită pasagerilor să nu folosească la bordul avioanelor noile telefoane Samsung Galaxy Note 7, care riscă să ia foc. Liniile aeriene scandinave (SAS) au făcut un apel în acest sens, ca și autoritățile aviatice din Statele Unite, după ce compania Singapore Airlines emisese o interdicție. Experții spun că noile telefoane Samsung Galaxy Note 7 au o problemă cu bateriile, care au tendința să ia foc în timpul încărcării și al folosirii normale. Compania sud-coreeană Samsung a anunțat săptămâna trecută că recheamă milioane de telefoane pe cel puțin zece piețe și a estimat pierderile la cinci miliarde de dolari.

Președintele Nicolae Timofti a mulțumit instituțiilor de securitate națională pentru reținerea moldovenilor care au luptat ca mercenari în estul Ucrainei și a persoanelor instruite în străinătate ca să destabilizeze Moldova. Timofti nu dat detalii. Remarca este cuprinsă într-un discurs rostit de șeful statului vineri, cu ocazia unei manifestări dedicate aniversării a 25-a de la crearea organelor securității statului, organizate de către Serviciul de Informații și Securitate (SIS). În ultimele luni, organele de securitate moldovene au spus de mai multe ori că au reținut persoane care ar fi luptat în regiunile separatiste Luhansk și Donețk împotriva forțelor guvernamentale ucrainene, în conflictul vechi de peste doi ani. De asemenea, structurile de securitate au anunțat în câteva rânduri descoperirea de tentative de răsturnare a ordinii în stat. În toamna anului trecut, o asemenea grupare, care ar fi urmărit să destabilizeze nordul țării și autonomia găgăuză, ar fi fost dezmembrată în urma unor raiduri la Bălți.