Judecarea apelului lui Vlad Filat împotriva condamnării lui la închisoare în primă instanță va începe la 20 septembrie la Curtea de Apel Chișinău, a anunțat avocatul fostului premier, Igor Popa, adăugând că crede că clientul său va fi eliberat. Popa și-a exprimat speranța că judecata va fi dreaptă și publică. La 27 iunie Judecătoria Buiucani l-a condamnat pe Filat la 9 ani de închisoare pentru trafic de influență și corupere pasivă, într-un proces pe care fostul premier îl consideră motivat politic. După pronunțarea sentinței în vară, Procuratura a anunțat și ea că o va contesta în instanță, pentru că ar fi prea blândă. La începutul procesului procurorii ceruseră 19 ani de închisoare.

Ambasada Statelor Unite la București a răspuns criticilor la adresa unei fotografii în care ambasadorul american Hans Klemm apare cu steagul Ținutului Secuiesc, considerat de unii un simbol separatist. Într-o declarație a Ambasadei se spune că ambasadorul este în contact cu „segmente dintre cele mai diverse” ale societății românești. Fotografia cu steagul albastru-auriu a fost făcută de ambasador într-o recentă vizită în județul Covasna, din centrul României, locuit majoritar de secui. Steagul, ca și dorința unor secui ca regiunea lor să fie numită Ținutul Secuiesc, provoacă periodic critici din partea unor politicieni români, care văd în spatele acestor cereri tendințe separatiste. Secuii, o veche populație vorbitoare de limbă maghiară, consideră că leagănul culturii lor acoperă zona actualelor județe românești Covasna, Harghita și Mureș.

Rusia a spus că încă speră să deschidă secții de votare la Kiev, Odessa, Lvov și Harkov, în vederea alegerilor pentru Duma de Stat de la 18 septembrie, chiar dacă Ucraina este împotrivă. Vice-ministrul de externe rus Grigori Karasin a spus potrivit presei ruse că speră ca „bunul-simț să învingă”, iar cei aproximativ 80.000 de ruși cu drept de vot din Ucraina să poată vota. Kievul a spus recent că nu va permite deschiderea de secții de votare rusești decât dacă Moscova promite să nu deschidă secții de votare în Crimeea anexată și să nu includă pe liste politicieni din acea regiune, dar rușii au refuzat aceste condiții. Ținerea de alegeri parlamentare rusești în Crimeea a fost condamnată și de Uniunea Europeană, care a spus că nu va trimite observatori electorali în regiunea anexată de Rusia în 2014.

Liderul regimului separatist de la Tiraspol Evgheni Șevciuk și-a depus candidatura pentru alegerile prezidențiale care vor avea loc în regiunea transnistreană la 11 decembrie, a informat portalul de știri transnistrean Novostipmr. Perioada electorală pentru alegerile nerecunoscute pe plan internațional a început în stânga Nistrului la 11 septembrie, iar candidații se pot înscrie până la 10 noiembrie. Potrivit sondajelor de opinie, prima șansă de a fi ales o are președintele Sovietului Suprem, Vadim Krasnoselski, urmat în topul preferințelor de Evgheni Șevciuk.

Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului a spus că nu are informații despre nici un deces cauzat de lupte în rândul militarilor sau civililor în primele 48 de ore ale armistițiului intrat în vigoare luni, la apusul soarelui. Organizația cu sediul în Marea Britanie a spus însă că a înregistrat o serie de incidente, mai ales bombardamente, în toată țara. Asemenea incidente au provocat daune materiale și unele răniri, dar nu decese, a mai spus organizația miercuri seară. Acordul de încetare a focului a fost mediat de Statele Unite și Rusia, fiind a doua lor încercare de anul acesta de a pune capăt războiului care durează de cinci ani.

Miniștrii de externe din Germania și Franța au vizitat Ucraina în efortul de a consolida acordul de pace din 2015 pe fondul continuării ostilităților din forțele guvernamentale și separatiștii pro-ruși din estul țării. Frank-Walter Steinmeier și Jean-Marc Ayrault au avut convorbiri cu președintele Petro Poroșenko la Kiev miercuri. Cu o zi înainte, liderii regiunilor separatiste estice sprijinite de Moscova declaraseră armistițiu cu începere de la 14 septembrie la miezul nopții, iar Steinmeier a spus că și Kievul a promis să respecte încetarea focului. Ayrault a spus că săptămâna viitoare ar putea fi semnată o înțelegere dintre Kiev și separatiști de a-și retrage forțele din trei zone din estul Ucrainei.

Cel mai mare grup politic din Parlamentul European spune că îl va nominaliza pe politicianul tătar din Crimeea Mustafa Gemilev la Premiul Saharov pe 2016. Anunțul Partidului Popular European vine la o zi după un al grup, conservator, îl nominalizase tot pe Dzhemilev. Este de așteptat ca el să fie pe o listă de trei candidați în vederea votului de la 11 octombrie. Dzhemilev este deputat ucrainean și bine-cunoscut activist pentru drepturile omului din epoca sovietică. Fost președinte al forului legislativ al tătarilor din Crimeea, Mejlis, care s-a opus ferm anexării peninsulei de către rusi în 2014, Dzhemilev are 72 de ani și trăiește în prezent la Kiev. Premiul Saharov, care este însoțit de o recompensă bănească de 50.000 de euro, a fost decernat începând din 1988 pentru a onora persoanele sau organizațiile care apără drepturile omului și libertățile fundamentale.

Fostul președinte israelian Shimon Peres, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, se află în continuare în stare critică la spital după un grav atac cerebral, dar sunt unele semne de progres, a spus miercuri directorul Centrului Medical Sheba din Tel Aviv, Itsak Kreiss. Peres, care are 93 de ani, a fost dus la spital marți, după accidentul cerebral vascular în timpul căruia a suferit și o hemoragie. Dr. Kreiss a spus că Peres rămâne conectat și astăzi la aparatul de respirație artificială, și este în comă indusă, dar a adăugat ca evoluție pozitivă că după ce i s-a redus doza de sedative, fostul președinte a părut să înțeleagă ce i se spune. Peres a suferit un infarct moderat în ianuarie, iar săptămâna trecută i s-a montat un stimulator cardiac.

Rusia a cerut miercuri prelungirea cu 48 de ore a armistițiului din Siria, mediat împreună cu Statele Unite săptămâna trecută. Propunerea a fost formulată de ofițerul rus Viktor Poznihir, la o conferință de presă transmisă de televiziunea rusă de stat. El a mai spus că de la intrarea în vigoare a armistițiului luni, unele grupări rebele sprijinite de Statele Unite, dar și altele, l-ar fi încălcat în multe rânduri. Moscova a informat tot astăzi că într-o convorbire telefonică ministrul rus de externe Serghei Lavrov a cerut Washingtonului să asigure separarea rebelilor moderați de grupările jihadiste. Neînțelegerile dintre Rusia și Statele Unite asupra a cine este extremist și cine este moderat în opoziția siriană constituie potrivit experților unul din principalele obstacole în calea procesului de pace.

Ziarul american „Wall Street Journal” avertizează că Rusia ar putea provoca o criză artificială în Republica Moldova, folosindu-se de regiunea separatistă transnistreană. În comentariul nesemnat, intitulat „Următoarea țintă a lui Putin”, se amintește că Moscova „și-a arătat mușchii” organizând exerciții militare în stânga Nistrului, iar liderul de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk, a semnat un decret cerând „anexarea deplină” a regiunii la Federația Rusă cu ocazia împlinirii unui deceniu de la referendumul la care aproape toți alegătorii au votat în favoarea apropierii de Moscova. „Exercițiile și anexarea propusă de Șevciuk, sugerează că (președintele rus) Vladimir Putin testează climatul în occident pentru o potențială nouă mutare”, se spune în comentariul din „Wall Street Journal”, care îndeamnă liderii occidentali să fie fermi cu Kremlinul, avertizându-l că o eventuală campanie transnistreană ar duce la impunerea de sancțiuni internaționale.

Premierul Pavel Filip a spus că vicepreședintele Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, este o „forță a binelui pentru Moldova”. Remarca apare într-un interviu făcut prin e-mail cu Filip și publicat în engleză pe pagina de net institutului de studii politice de la Washington „Atlantic Council”. Premierul Filip mai spune în interviu că Vlad Plahotniuc „este devotat țării sale, prosperității și progresului ei” și „caută consens pentru reforme prin rolul său în Partidul Democrat”. În opinia lui Filip, oamenii de afaceri ca Plahotniuc „ajută Moldova să construiască un sector privat, creând locuri de muncă, încurajând investițiile și dezvoltând noi industrii”.

Președintele Comisiei Europene a făcut apel la unitate în Uniunea Europeană după plecarea Marii Britanii. Într-un discurs anual despre „starea Uniunii” rostit în Parlamentul European, Jean-Claude Juncker a spus că UE trebuie revigorată prin întărirea instituțiilor comunitare, nu prin diluarea lor, cum cer unii, și că următoarele 12 luni vor fi decisive pentru viitorul Uniunii. El a avertizat Marea Britanie că nu va avea acces liber la piața europeană dacă nu permite libera circulație a forței de muncă europene și a vorbit despre nevoia unor eforturi de apărare europene sporite. În privința Turciei, Juncker a spus că nu va primi regim liberalizat de viză dacă nu va aplica reformele cerute, inclusiv renunțarea la unele legi „anti-teroriste” folosite de Ankara împotriva presei libere și a opoziției.

Papa Francisc a spus miercuri că preotul francez ucis de militanți islamiști în altar în iulie este un martir și a indicat că părintele Jacques Hamel deja se află pe calea sanctificării. Francisc a făcut remarca la un serviciu divin special pentru pelerini francezi din zona unde doi atacatori au intrat în vară într-o biserică, l-au forțat pe preotul de 85 de ani să îngenuncheze și i-au tăiat gâtul strigând în arabă. Papa a mai cerut tuturor religiilor să proclame că „a ucide în numele lui Dumnezeu este satanic”. Reuters scrie că Papa folosit cuvântul „martiriu” de zece ori în predica rostită la capela casei de oaspeți unde locuiește, la Vatican, spunând printre altele că preotul francez ucis „este un martir, iar martirii se beatifică”. Beatificarea este unul din primii pași în procesul complex care duce la sanctificare în Biserica Catolică.

Comisia Electorală Centrală din Moldova precizează că numărul total de alegători înscriși în Registrul de Stat al Alegătorilor (RSA) la data de 13 septembrie 2016 este de 3.237.072. Totodată, Comisia atenționează asupra faptului că din numărul total de alegători incluși în RSA, doar 2 854 557 de cetățeni cu drept de vot sunt atribuiți pe circumscripțiile respective. Diferența cuprinde persoanele fără reședință și cetățenii cu drept de vot domiciliați în unităţile administrativ-teritoriale din stînga Nistrului, in regiunea transnistreana.

Liderii separatişti din regiunile Doneţk si Luhansk din Ucraina au anuntat o încetare unilaterală a focului, care va începe la miezul noptii. Intr-o inregistrare video difuzata de televiziunea publica din Rusia, liderul pro-rus Oleksandr Zaharcenko a declarat ca forţele pe care le controleaza sunt „angajate pe deplin” în respectarea acordurilor de la Minsk, pe care le vad ca „unica soluţie”. Zaharcenko a cerut si Kievului sa adopte aceeași atitudine. Liderul regiunii Luhansk, Ihor Plotniţki, a lansat un mesaj similar. Acum doua saptamini părţile în conflict in Ucraina convenisera asupra unei intelegeri de încetare a focului. Mesajul separatistilor pro-rusi din Ucraina vine la citeva ore după ce presedintele Petro Poroşenko a declarat că aşteaptă ca Parlamentul să voteze în curind amendamentele care vor da autonomie mai larga regiunilor din estul Ucrainei.

Un purtator de cuvint al armatei ucrainene a anunţat că cel putin trei militari au fost omoriţi si alti 15 răniti in ciocnirile cu separatistii pro-rusi din estul Ucrainei in ultimele 24 de ore. Ministrii de externe ai Germaniei si Franţei se vor afla astazi la Kiev intr-o încercare de a intari armistitiul încheiat între parţi la 1 septembrie, cu ocazia începerii anului scolar. Peste 9500 de oameni au murit in conflictul din Ucraina in ultimii 2 ani.

Emisarul Natiunilor Unite pentru Siria, Staffan de Misura, a declarat că acordul de încetare a focului negociat de Statele Unite si Rusia este respectat si că „situatia s-a imbunătăţit dramatic”. Ajutoarele umanitare ONU pentru oraşele care s-au aflat sub asediu, precum Alep, ar urma sa ajungă să fie împărţite „foarte curind” a spus emisarul ONU. Dacă acordul va putea fi respectat timp de o săptămînă, atunci Statele Unite şi Rusia îsi vor coordona atacurile de aviaţie împotriva militantilor Statului Islamic şi frontului Al Nustra - care are legaturi cu reţeaua Al Qaida. Cele două grupări nu sunt parte a armistiţiului convenit. Rusia, pe de alta parte, acuză forţele rebele moderate din Siria, susţinute de Statele Unite, că nu ar respecta acordul de încetare a focului. In cinci ani de razboi peste un sfert de million de oameni au murit si cel putin 11 milioane s-au refugiat.

Pentagonul a anuntat că avioane de razboi americane au „eliminat o ameninţare chimică importanta” împotriva civililor irakieni prin bombardarea unui complex de clădiri ale militanţilor Statului Islamic din apropiere de Mosul. Iniţial, fabrica distrusă era de medicamente, dar odată cu preluarea localităţii Mosul de către militanţii Statului Islamic, ea a fost transformată în centru de producție de armele chimice. O investigaţie recentă a Naţiunilor Unite a ajuns la concluzia că miltanţii ISIS au folosit arme chimice în Siria. La această misiune au participat 12 avioane militare americane.

Presedintele Statelor Unite, Barack Obama, i-a răspuns lui Donald Trump, candidatul republican pentru alegerile prezidenţiale din 8 noiembrie, care a spus că liderul de la Casa Alba este mai „slab” decit omologul său de la Kremlin, Vladimir Putin. Obama a criticat Partidul Republican pentru că a adus un astfel de candidat în cursa prezidenţială întrebind ce ar fi gîndit Ronald Reagan despre astfel de declaraţii de admiraţie pentru un lider care „invadează tari mai mici, îşi bagă în puşcărie oponenţii, controleaza presa si politica sa economica duce ţara într-o recesiune pe termen lung”.

Agenţia mondială anti-dopping a anunţat că una din principalele sale baze de date a fost atacată de un grup de hackeri ruşi intitulat „Fancy Bear”, care a atacat si computerele partidului democrat din Statele Unite. Informaţii private aflate in baza de date a agentiei despre sportivii americani care au concurat la Olimpiada de la Rio au fost deja răspindite pe internet. „Atacurile cibernetice au avut ca scop să submineze sistemul anti-dopping mondial” a spus directorul agentiei Olivier Niggli. Kremlinul a negat orice posibilă participare a guvernului rus sau a agentiilor sale de informaţii în acest atac cybernetic.

Turcia a făcut cerere oficială către Statele Unite pentru extrădarea clericului Fetulah Gullen pe care îl acuza că ar fi organizat lovitura de stat eşuata din Turcia din 15 iulie, soldata cu 270 de morţi. Gullen, care trăieşte în Pennsylvania din 1999 neagă orice implicare. Ca urmare a loviturii de stat eşuate, autorităţile de la Ankara au arestat, interogat si suspendat din funcţii peste 100 de mii de soldati, poliţişti si angajaţi publici considerati de catre regimul lui Recep Tayyip Erdogan cu legaturi cu reţeaua clericului Gullen. Ankara consideră mişcarea condusă de Gullen, un fost aliat al presedintelui Erdogan, drept „terorista”. Statele Unite au cerut Ankarei sa aducă dovezi pentru a lua în seama cererea de extrădare a Turciei. Subiectul a fost discutat luna trecută de vicepresedintele American Joe Biden cu preşedintele Erdogan.

La Paris, la Centrul Pompidou se deschide astazi o mare expozitie de arta rusă şi sovietică cu lucrari donate în majoritate de organizatia caritabilă a miliardarului rus Vladimir Potanin. Directoarea fundaţiei a negat ca ar fi vorba de o acţiune de PR in favoarea Rusiei, spunînd că este mai curînd „o încercare a Rusiei de a comunica cu lumea prin sufletul ei şi nu prin politica ei”. Sunt expuşi 60 de artisti rusi si sovietici, inclusiv unii care s-au opus prin creaţia lor liniei oficiale sovietice.

Un politician armean, care a făcut parte din conducerea concernului rus Gazprom, a devenit astăzi prim-ministru al Armeniei. Karen Karapetian a fost numit prin decret de președintele Serzh Sarkisian. În vârstă de 53 de ani, Karapetian a fost primar al capitalei Erevan în 2010-2011, iar apoi a plecat la Moscova unde a deținut mai multe funcții la Gazprom, inclusiv prim-vicepreședinte al Gazprombank. Ultima sa funcție a fost de director general adjunct al firmei subsidiare Gazprom Energoholding. Fostul premier armean, Hovik Abrahamian, și-a dat demisia pe 8 septembrie pe fondul încetinirii creșterii economice și escaladării situației din Nagornîi-Karabah. Gazpromul este singurul furnizor și proprietarul tuturor rețelelor de distribuție a gazelor și electricității în Armenia.

Comisia Electorală Centrală a înregistrat candidatura liderului liberal Mihai Ghimpu la alegerile prezidențiale din 30 octombrie. Ghimpu va figura pe locul doi în buletinul de vot, după candidatul celuilalt partid de guvernământ, liderul PD, Marian Lupu. Cei doi au prezentat primii semnăturile de sprijin pentru a se înregistra. Viteza adunării semnăturilor de către Lupu precum și înregistrarea candidaturii acestuia sâmbătă trecută, în afara programului de lucru al Comisiei Electorale Centrale, au trezit suspiciuni din partea opoziției. Astăzi, Partidul Platforma DA a acționat în judecată CEC, cerând anularea documentelor depuse de Lupu pentru înregistrare.

Ministrul Mediului, Valeriu Munteanu, a anunțat că a inițiat modificarea legislației pentru a interzice delfinariile care nu folosesc apa de mare. Într-un comunicat, ministrul confirmă relatările presei că delfinii de la Chișinău sunt ținuți actualmente în apă „de la robinet” și spune că legislația moldoveană trebuie armonizată cu cea a Uniunii Europene, unde animalele din captivitate sunt mai protejate. Delfinii „care sunt ținuți în delfinarii cu apă ‘de la robinet’ (precum sunt cei de la Chișinău) supraviețuiesc foarte puțin, fiind înlocuiți tehnic și fără sentimentalism, odată la doi-trei ani”, se spune în comunicat. Administrația delfinariului din Chișinău care a fost a fost deschis la sfârșitul lunii mai anul acesta nu a reacționat deocamdată.