NATO și Rusia au discutat joi modalități de a reduce tensiunile din relațiile bilaterale, provocate de criza din estul Ucrainei și anexarea abuzivă a peninsulei Crimeea. Potrivit unei comunicat NATO, Alexander Vershbow, adjunctul secretarului-general NATO s-a întâlnit cu ambasadorul Federației Ruse (la NATO) Alexander Grușko. Cei doi au discutat si posibilitatea unei întâlniri, în viitorul apropiat, între secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, și ministrul de externe rus Serghei Lavrov. La începutul lunii august, oficialități NATO declaraseră că urmăresc „îndeaproape și cu îngrijorare” o nouă escaladare a tensiunilor dintre Rusia și Ucraina, după ce serviciile de informații ruse au acuzat Kievul că ar fi pregătit „atentate” în Crimeea.

Procurorul șef care va investiga presupuse crime comise în anii 1990 în Kosovo a declarat joi la Haga că va conduce ancheta „fără frică și fără a face cuiva favoruri”. Americanul David Schwendiman a fost numit luna aceasta să conducă Tribunalul special pentru Kosovo, creat la Haga, care investigează acuzațiile că lideri ai Armatei de Eliberare din Kosovo, inclusiv actualul președinte Hașim Thaci, ar fi creat centre de detenție unde prizonerii erau uciși după care li se prevalau organe pentru a fi vândute pe piața neagră. Tribunalul va funcționa după legislația din Kosovo dar judecătorii vor fi internaționali.

Biroul ONU pentru Drepturile Omului a informat că numărul victimelor din conflictul separatist din estul Ucrainei a trecut de 9.600 și că situația se înrăutățește. Numărul răniților în acest conflict este estimate la peste 22 de mii. Raportul ONU, care acoperă lunile mai-august, arată și că numărul victimelor civile a crescut cu 66%, în comparație cu primele trei luni ale anului.

Președintele României, Klaus Iohannis, a avertizat în ajunul summitului european de la Bratislava, că „lumea” începe să-și pună întrebări despre relevanța Uniunii Europene pe viitor, subliniind că este importantă evitarea fragmentării UE”, relatează Agerpres. El a precizat că România dorește aprofundarea integrării europene.

Cancelara Germaniei, Angela Merkel, a afirmat joi la Paris că este important ca la summitul de vineri de la Bratislava, Uniunea Europeanpă să demonstreze că își recunoaște punctele slabe și este dispusă să se confrunte cu aceste probleme. Summitul de la Bratislava este primul de la votul britaniclor din iunie de a ieși din Uniunea Europeană. Cancelara Merkel s-a aflat la Paris pentru discuții cu președintele francez, François Hollande, pentru a pregăti reuniunea UE de la Bratislava.

După decizia Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană, țările membre ar trebui să de gândească la crearea unei zone de apărare comună, proiect respins până acum consecvent de Londra. Ideea a fost lansată de ministrul italian de externe, Paolo Gentiloni, într-un articol pentru „politicon.eu”, publicat înainte de summitul de vineri de la Bratislava. Gentiloni a scris că „Uniunea Europeană trebuie să găsească răspunsuri eficiente la îngrijorările cetățenilor noștri legate de securitate.”

Fostul președinte israelian Shimon Peres se află într-o stare gravă, dar mai bună decât miercuri când a fost internat într-un spital din Tel-Aviv, în urma unui atac masiv cerebral. Peres, în vârstă de 93 de ani, este laureat al Premiului Nobel pentru Pace și singurul supraviețuitor al generației de lideri care au fondat statul Israel.

Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a salutat joi decizia Fondului Monetar Internațional de a aproba un ajutor suplimentar de un miliard de dolari pentru Ucraina. Ajutorul suplimentar deschide calea unor garanții ale Statelor Unite pentru un alt împrumut de un miliard de dolari și pentru un credit de 600 de milioane de euro de la Uniunea Europeană, a mai spus președintele Poroșenko.

Rusia va prelua în 2017 președinția prin rotație a Comunității Statelor Independente după refuzul Republicii Moldova de a lua conducerea CSI, a declarat Iuri Ușakov, consilier prezidențial citat de agenția Interfax. La o conferință de presă dedicată summitului CSI care începe pe 16 septembrie la Bișkek, Ușakov a precizat că după „ce Moldova a refuzat președinția, este rândul nostru, în ordine alfabetică”.

Delegația R.Moldov la summit va fi condusă de premierul Pavel Filip. Președintele Nicolae Timofti i-a cedat premierului conducerea delegație motivând că discuțiile de la Bișkek vor mai ales de natură economică.

Ministrul de externe Andrei Galbur se va întâlni cu omologul său rus Serghei Lavrov în marginea summitului CSI pentru a discuta o serie de probleme legate de relațiile bilaterale, informează Moldpres. Galbur va participa vineri la reuniunea Consiliului Miniştrilor Afacerilor Externe ai statelor CSI.

Premierul Pavel Filip a promis că banii veniți din „asistența externă ” vor fi cheltuiți „cu maximă eficiență și în mod transparent”. În cadrul întrevederii de astăzi cu şeful Delegaţiei UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, s-a discutat din nou despre reformele necesare pentru a asigura reluarea finanțării externe pentru Republica Moldova, relatează IPN citând un comunicat al guvernului. „Îmi doresc ca banii să fie folosiţi exact unde este necesar, asigurând o gestionare eficientă a acestora. Suntem deschişi şi aşteptăm să ne ajutaţi să realizăm împreună acest lucru”, a declarat premierul Filip. La întâlnire au mai participat reprezentanţi ai Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare şi ai Băncii Europene de Investiţii.

Asociația Promo-Lex a constatat că unele grupuri de iniţiativă utilizează resurse administrative pentru a strânge semnăturile de susținere a candidaților la alegerile prezidențiale din 30 octombrie. S-au constatat, deasemeni, cazuri de colectare a semnăturilor de către persoane neautorizate, şi cazuri în care nu sunt precizate cheltuielilor reale făcute pentru colectarea semnăturilor, se arată în raportul dat publicității astăzi de Misiunea Promo-LEX de Observare, citat de IPN.

Liderul regimului separatist de la Tiraspol Evgheni Șevciuk a anunțat că va candida la alegerile prezidențiale care vor avea loc în regiunea transnistreană la 11 decembrie. Alegerile din regiunea transnistreana nu sunt recunoscute internaţional. Potrivit sondajelor de opinie, prima șansă de a fi ales o are președintele Sovietului Suprem, Vadim Krasnoselski, urmat în topul preferințelor de Evgheni Șevciuk.

Ministrul german de externe Frank Walter Steinmeier a anunțat ca guvernul de la Kiev e de acord să respecte noua înţelegere de încetare a focului în estul Ucrainei. Steinmeier a anunțat miercuri în capitala ucraineană la o conferință de presă comună cu omologii săi francez și ucrainean, după convorbirile cu președintele Petro Poroşenko. Înţelegerea a intrat în vigoare miercuri și va dura cel puțin o săptămână. Marț.i liderii separatiștilor pro-ruşi din Luhansk și Doneţk declaraseră un armistiţiu unilateral. Ministrul francez de externe Jean Marc Ayrault a cerut liderilor de la Kiev să respecte întocmai acordul de încetare a focului convenit la Minsk în februarie 2015, adăugînd că nu există nici un plan alternativ pentru a pune capat conflictului armat din estul Ucrainei. Acordul de la Minsk prevede ca guvernul ucrainean să acorde o autonomie parţială regiunilor separatiste, şi să organizeze alegeri în aceste regiuni. Ministrul ucrainean de externe Pavlo Kimkin a afirmat că e nevoie de și de o înțelegere asupra pașilor necesari pentru a se ajunge la pace, și asupra garanțiilor care trebuie obținute în aceste sens.

Procurorul şef al Ucrainei Iuri Luţenko a anunţat că ministrul de interne Arsen Avakov este anchetat penal de procuratura generală. Luţenko a spus ca ancheta a fost deschisă ca urmare a unei scrisori de la șeful biroului Național Anticorupţie Vitali Şabunin. Şabunin a declarat însă de mai multe ori postului de radio Europa Liberă că a orice investigaţie care implica minitri este responsabilitatea biroului naţional anticorupţie şi nu a procuraturii generale, şi ca el nu i-ar fi trimis nici un fel de scrisoare despre ministrul Avakov procurorului-şef. Actualul conflict între cele doua instituții de stat ucrainiene trezeste îngrijorari în legatura cu soliditatea coaliției de guvernare de la Kiev.

Ministrul rus al sporturilor Vitalie Mutko spune că nu există nici o dovadă că atacul cibernetic asupra agenţiei mondiale antidoping ar fi venit din Rusia. Ministrul a declarat la Atena că ar fi acum „la modă” ca Rusia să fie acuzată pentru orice. Agentia mondială antidoping a anunțat că a fost ţinta unui atac cibernetic din partea unui grup de ruşi numir Fancy Bear, în urma căruia au fost făcute publice informaţii referitoare la starea sănătăţii sportivelor americane care au concurat la Olimpiada de la Rio. Informaţiile se referă la tratamentele medicale urmate de sportivele americane, dintre care unele implică folosirea de substanțe interzise. Scandalul legat de dopaj a izbucnit dupa ce echipei paralimpice a Rusiei formata din 120 de sportivi i-a fost interzisă participarea la Jocurile paralimpice de la Rio, după ce o anchetă internațională a stabilit ca Moscova are un program de stat de dopare a sportivilor ruși. Marți, purtatorul de cuvint al Kremlinului Dmitri Peskov spunea ca este exclusă orice implicare a guvernului rus sau a serviciilor sale secrete în atacul cibernetic asupra agentiei internaţionale antidoping.

Oficialităţi ale armatei ruse au anunţat că aviaţia rusă a bombardat poziții ale grupării Statul Islamic din apropiere de Palmira, în Siria. Agenţiile ruse de ştiri îl citeaza pe Viktor Poznikir, un reprezentant al armatei, cu declarația că 250 de militanţi ISIS au fost uciși, șă că bombardamentele au distrus echipamente militare. Potrivit sursei citate ISIS ar fi încălcat de 60 de ori acordul de încetare a focului din Siria, la care însă nu e părtaş.

Secretarul general al ONU Ban Ki Moon a cerut Statelor Unite și Rusiei să facă presiuni asupra părţilor combatante din Siria ca să permită urgent accesul ajutoarelor umanitare în oraşele asediate ale Siriei, mai ales la Alep. Potrivit secretarului general al ONU, 20 de camioane cu ajutoare umanitare şi hrana se afla în continuare la graniţa cu Turcia după 48 de ore de la încetarea focului.Onservatorul Sirian pentru Drepturile Omului de la Londra spune că de la întrarea în vigoare a armistițiului nu a fost înregistrată nici o victimă, deși au avut loc ciocniri sporadice între rebeli și forţele guvernamentale. 250.000 de persoane au fost ucise și alte 11 milioane de să e refugieze în cei cinci ani care au trecut de la începerea războiului civil din Siria.

Mai multe organizatii internaţionale pentru apărarea drepturilor omului, printre care Amnesty International și Human Rights Watch au anuntat că au declanşat o petiţie on line pentru a-i cere preşedintelui Statelor Unite Barack Obama, înainte de a-şi încheia mandatul la Casa Albă să îl graţieze pe fostul colaborator al serviciilor de informatii americane Edward Snowden pentru ca adivulgat secrete de stat. Snowden se afla in exil in Rusia, după ce a dat publicităţii informatii legate de un program al Agenţiei Naţionale de Securitate a Statelor Unite. Snowden a spus că el nu a cerut să fie graţiat, și că nu crede că ar avea parte de un proces echitabil în Statele Unite din cauza legislaţiei americane cu privire la spionaj, care dateaza din timpul primului război mondial.

Candidata Partidului Democrat la alegerile prezidenţiale din Statele Unite Hillary Clinton se va întîlni cu preşedintele Ucrainei Petro Poroşenko, săptămâna viitoare la New York, când începe adunarea generala ONU.

Anunțul a fost făcut miercuri de echipa sa electorală. Oficialităţile ucrainiene au spus ca au fost făcute invitatii pentru a-l întilni pe preşedintele Poroşenko ambilor candidaţi la preşedinţia Statelor Unite – și lui Clinton și lui Donald Trump, dar numai Hillary Clinton a confirmat întîlnirea.

Judecarea apelului lui Vlad Filat împotriva condamnării lui la închisoare în primă instanță va începe la 20 septembrie la Curtea de Apel Chișinău, a anunțat avocatul fostului premier, Igor Popa, adăugând că crede că clientul său va fi eliberat. Popa și-a exprimat speranța că judecata va fi dreaptă și publică. La 27 iunie Judecătoria Buiucani l-a condamnat pe Filat la 9 ani de închisoare pentru trafic de influență și corupere pasivă, într-un proces pe care fostul premier îl consideră motivat politic. După pronunțarea sentinței în vară, Procuratura a anunțat și ea că o va contesta în instanță, pentru că ar fi prea blândă. La începutul procesului procurorii ceruseră 19 ani de închisoare.

Ambasada Statelor Unite la București a răspuns criticilor la adresa unei fotografii în care ambasadorul american Hans Klemm apare cu steagul Ținutului Secuiesc, considerat de unii un simbol separatist. Într-o declarație a Ambasadei se spune că ambasadorul este în contact cu „segmente dintre cele mai diverse” ale societății românești. Fotografia cu steagul albastru-auriu a fost făcută de ambasador într-o recentă vizită în județul Covasna, din centrul României, locuit majoritar de secui. Steagul, ca și dorința unor secui ca regiunea lor să fie numită Ținutul Secuiesc, provoacă periodic critici din partea unor politicieni români, care văd în spatele acestor cereri tendințe separatiste. Secuii, o veche populație vorbitoare de limbă maghiară, consideră că leagănul culturii lor acoperă zona actualelor județe românești Covasna, Harghita și Mureș.

Rusia a spus că încă speră să deschidă secții de votare la Kiev, Odessa, Lvov și Harkov, în vederea alegerilor pentru Duma de Stat de la 18 septembrie, chiar dacă Ucraina este împotrivă. Vice-ministrul de externe rus Grigori Karasin a spus potrivit presei ruse că speră ca „bunul-simț să învingă”, iar cei aproximativ 80.000 de ruși cu drept de vot din Ucraina să poată vota. Kievul a spus recent că nu va permite deschiderea de secții de votare rusești decât dacă Moscova promite să nu deschidă secții de votare în Crimeea anexată și să nu includă pe liste politicieni din acea regiune, dar rușii au refuzat aceste condiții. Ținerea de alegeri parlamentare rusești în Crimeea a fost condamnată și de Uniunea Europeană, care a spus că nu va trimite observatori electorali în regiunea anexată de Rusia în 2014.

Liderul regimului separatist de la Tiraspol Evgheni Șevciuk și-a depus candidatura pentru alegerile prezidențiale care vor avea loc în regiunea transnistreană la 11 decembrie, a informat portalul de știri transnistrean Novostipmr. Perioada electorală pentru alegerile nerecunoscute pe plan internațional a început în stânga Nistrului la 11 septembrie, iar candidații se pot înscrie până la 10 noiembrie. Potrivit sondajelor de opinie, prima șansă de a fi ales o are președintele Sovietului Suprem, Vadim Krasnoselski, urmat în topul preferințelor de Evgheni Șevciuk.

Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului a spus că nu are informații despre nici un deces cauzat de lupte în rândul militarilor sau civililor în primele 48 de ore ale armistițiului intrat în vigoare luni, la apusul soarelui. Organizația cu sediul în Marea Britanie a spus însă că a înregistrat o serie de incidente, mai ales bombardamente, în toată țara. Asemenea incidente au provocat daune materiale și unele răniri, dar nu decese, a mai spus organizația miercuri seară. Acordul de încetare a focului a fost mediat de Statele Unite și Rusia, fiind a doua lor încercare de anul acesta de a pune capăt războiului care durează de cinci ani.

Miniștrii de externe din Germania și Franța au vizitat Ucraina în efortul de a consolida acordul de pace din 2015 pe fondul continuării ostilităților din forțele guvernamentale și separatiștii pro-ruși din estul țării. Frank-Walter Steinmeier și Jean-Marc Ayrault au avut convorbiri cu președintele Petro Poroșenko la Kiev miercuri. Cu o zi înainte, liderii regiunilor separatiste estice sprijinite de Moscova declaraseră armistițiu cu începere de la 14 septembrie la miezul nopții, iar Steinmeier a spus că și Kievul a promis să respecte încetarea focului. Ayrault a spus că săptămâna viitoare ar putea fi semnată o înțelegere dintre Kiev și separatiști de a-și retrage forțele din trei zone din estul Ucrainei.