Summitul informal al Uniunii Europene de la Bratislava, din 16 septembrie, s-a încheiat cu decizia de a lucra asupra uneoi foi de parcurs cu mai multe teme ce vor fi examinate în lunile următoare. Rezultatul final va fi prezentat în martie 2017, la summitul de la Roma care va marca și 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma, documentul fondator al actualei Uniuni Europene. Cum reuniunea de la Bratislava a fost prima de acest gen fără participarea Marii Britanii, care în iunie a votat să părăsească Uniunea Europeană, deciziile finale au fost prezentate într-un format atipic, gândit să sublinieze spiritul de cooperare internă: într-o conferință de presă comună a cancelarei germane Angela Merkel cu președintele francez Francois Hollande.

Liderul Partidului Popular European, Iurie Leancă, este al treilea candidat la funcţia de preşedinte înscris oficial de CEC în cursa electorală. Votul va avea pe 30 octombrie. Leancă a predate peste 20 de mii de semnături, iar CEC a validat 18 mii. Minimul necesar pentru înscrierea candidaturii este de 15 mii de semnături de sprijin. Până în prezent, în cursa electorală mai sunt înscriși oficial liderul democrat Marian Lupu şi liderul liberal Mihai Ghimpu.

Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a cerut vineri Occidentului să extindă sancțiunile economice împotriva Rusiei, pentru că duminică Moscova deschide centre de votare și în peninsula Crimeea, pentru alegerile parlamentare, Crimeea a fost anexată abuziv de Rusia în martie 2014.

Poroșenko a făcut declarația la forumul „Strategia Europeană de la Yalta”. După anexarea Crimeii, acest forum nu se mai desfășoară la Yalta, însă i-a fost păstrat numele.

Pe de altă parte, Poroșenko a insistat că nu va convoca alegeri locale și nici nu va da pro-rușilor dreptul la autoguvernare în Donbas fără ca Moscova să garanteze securitatea în zona de conflict din estul separatist al Ucrainei. Organizarea de alegeri locale în regiunile separatiste este înscrisă în acordurile de pace de la Minsk, negociate în 2015.

Poziția oficială a Kievului este că înainte de a aplica componenta politică a acordurilor de la Minsk trebuie să treacă câteva luni fără să se tragă un singur foc de armă în estul separatist al Ucrainei. Poziție care contravine poziției Franței și Germaniei, țările care au mediat acordurile de la Minsk. Miniștrii de externe francez și german au vizitat joi împreună zone din estul separatist al Ucrainei și au cerut Kievului să acorde un statut special acestei regiuni, să accepte desfășurarea de alegeri acolo și să declare o amnistie pentru toți combatanții.

Casa Albă pare decisă să caute căile juridice posibile pentru a-i judeca pe hackerii ruși, bănuiți că încearcă să compromită campania electorală și alegerile prezidențiale americane din noiembrie. Totodată, relatează agenția Reuters, Congresul ar vrea să impună sancțiuni, ca reacție la activitatea hackerilor ruși.

Biroul Federal de Investigație, FBI, încearcă să strângă dovezi suficiente pentru un dosar penal, dar se pare că este o cale complicate pentru că multe dintre acestea sunt documente secrete. Potrivit agenției Reuters, Departamentul de Stat ar opta pentru alte căi juridice, pentru a nu provoca o confruntare directă cu președintele rus Vladimir Putin. În tot cazul, membri ai administrației americane, relatează Reuters, cred că în spatele hackerilor s-ar afla serviciile se spionaj militar și civil, intersate nu atât să sprijine un candidat anume în cursa electorală, cât să discrediteze întreg procesul electoral și implicit democrația americană.

Președintele Parlamentului European, Martin Schultz, a declarat că speră ca parlamentul să voteze în octombrie regimul liberalizat de vize pentru Ucraina. Vorbind la summitul UE de la Bratislava, Schultz a mai declarat că decizia trebuie aprobată înainte de comisia parlamentară pentru libetăți civice, care se reuneșe pe 29 septembrie.

Georgia, Kosovo și Turcia așteaptă de asemeni ridicarea obligativității vizelor pentru cetățenii lor care călătoresc în spațiul Schengen. Comisia de libertăți civice a aprobat deja regimul liberalizat pentru Georgia și Kosovo.

Consiliul de Administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat o scumpire cu 8,2% a tarifului pentru căldura livrată de societatea „Termoelectrica”. În ședința de vineri, ANRE a stabilit noul tarif la 1.068,22 lei pentru o gigacalorie (Gcal), în creștere cu 81,22 lei față de tariful în vigoare din anul 2011.

ANRE a precizat că noul tarif este unic pentru toate categoriile de consumatori și va intra în vigoare la data publicării hotărârii în Monitorul Oficial. Societatea „Termoelectrica” ceruse majorarea tarifului pentru energia termică livrată consumatorilor cu 27,4 %, până la 1.257,38 lei/Gcal. Ultima ajustare a tarifului a avut loc în octombrie 2011.

La Bratislava are loc primul summit informal al Uniunii Europene, fără Marea Britanie care în iunie a votat să iasă din UE. Viitorul Uniunii cu 27 de membri, o nouă arhitectură de apărare dar și securitatea internă vor fi principalele teme de discuție.

"La sfârșitul zilei, sper că vom avea o foaie de parcurs privind subiectele cele mai importante pe care dorim să le tratăm în următoarele șase luni", a declarat premierul țării gazdă Robert Fico.

Primul primar musulman al Londrei, Sadiq Khan, și-a exprimat susținerea pentru democrata Hillary Clinton în cursa pentru alegerile prezidențiale din Statele Unite. Vorbind la o conferință la Chicago, Khan, care este de origine pakistaneză, a spus că declarațiile anti-musulmane ale candidatului american republican Donald Trump „dau apă la moară” Statului Islamic. În timpul campaniei, Trump a spus că ar interzice temporar intrarea în țară a musulmanilor, ca să reducă riscul terorist. „A sugera că musulmanii n-au ce căuta în Statele Unite, că a fi musulman este incompatibil cu a fi occidental - asemenea afirmații, în mod neintenționat, dau apă la moară ISIS”, a spus Khan. Vorbind despre Clinton, primarul Londrei s-a declarat „un mare fan”, inclusiv ca tată de două fete, care vor avea un exemplu că președintele celei mai puternice țări din lume poate fi femeie.

Aspirantul la președinție Iurie Leancă a respins suspiciunile formulate la Chișinău în legătură cu o întâlnire pe care a avut-o cu cancelarul german Angela Merkel, care i-ar fi exprimat sprijin electoral. Pe pagina sa de Facebook, fostul premier îl critică pe liderul PLDM Victor Cibotaru, care opinase că fotografia lui Leancă cu Merkel ar putea fi trucată sau mai veche. Într-o postare pe Facebook, Leancă a adăugat ieri încă o fotografie de la întâlnirea sa cu Merkel, ca dovadă. Leancă nu a dat până acum detalii despre circumstanțele întâlnirii sale cu Merkel. Potrivit paginii de net a guvernului german, în ziua când Leancă s-a întâlnit cu Merkel, ea a participat în Parlamentul de la Berlin (Bundestag) la o reuniune internațională de parlamentari de centru-dreapta pe tema libertății religioase.

Ministrul de Externe Andrei Galbur s-a întâlnit la Bișkek, în marginea unui summit CSI, cu omologul său din Federația Rusă, Serghei Lavrov. Potrivit agențiilor rusești, prima temă pe agendă a fost „cooperarea dintre cele două ministere”. Galbur reprezintă Moldova la summit împreună cu premierul Pavel Filip. Săptămâna trecută președintele Nicolae Timofti a anunțat că pentru al doilea an la rând nu va merge la summit-ul CSI. Timofti a fost ultima dată la summit-ul anual CSI în 2014, când s-a certat în văzul reporterilor cu omologul său rus, Vladimir Putin. Organizatorii summit-ului de anul acesta spun că va fi special, dedicat împlinirii a 25 de ani de la constituirea CSI.

Rusia a anunțat va prelua în 2017 președinția rotativă a Comunității Statelor Independente în locul Moldovei, care a refuzat-o, deși ar fi fost la rând în ordinea alfabetică. Potrivit Interfax, anunțul a fost făcut joi de consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov. El nu dat alte detalii despre refuzul moldovean. Știrea vine după ce președintele Nicolae Timofti anunța că pentru al doilea an la rând nu va merge la summit-ul CSI, care se ține astăzi în capitala Kirghistanului, Bișkek. Într-un comunicat de presă la 8 septembrie Timofti spunea că reuniunea este „axată pe tematica economică”, ceea ce face mai potrivită participarea premierului Pavel Filip. Timofti a fost ultima dată la summit-ul anual CSI în 2014, când s-a certat în văzul reporterilor cu omologul său rus, Vladimir Putin. Organizatorii summit-ului de anul acesta spun că va fi special, dedicat împlinirii a 25 de ani de la constituirea CSI.

Organizația pentru drepturile omului Promo-Lex s-a alăturat criticilor înscrierii în cursa electorală a liderului democraților, Marian Lupu, într-o zi de sâmbătă, când Comisia Electorală Centrală nu avea în mod obișnuit program de lucru. Joi la o conferință de presă la Chișinău, experții juridici de la Promo-Lex au spus că înregistrarea lui Lupu în ziua de 3 septembrie nu a fost o încălcare a legislației electorale, ci doar a regulilor CEC, dar tot reprezintă o favorizare a candidatului Partidului Democrat, de guvernământ. Alina Russu, președinta CEC, și-a asumat modificarea programului instituției pe care o conduce, spunând că n-a făcut decât să vină în întâmpinarea unui candidat care tocmai terminase de strâns semnăturile. Incidentul a fost criticat de Partidul DA și de candidatul independent Oleg Brega, între timp retras din cursă.

Ministrul Mediului, Valeriu Munteanu, a spus că a semnat joi un proiect de lege pentru a interzice delfinariile care nu folosesc apa de mare naturală. Inițiativa survine la aproape patru luni de la deschiderea unui delfinariu la Chișinău, unde patru delfini și două foci sunt ținuți potrivit ministrului Munteanu în apă „de la robinet” care le reduce viața. Într-un interviu cu Europa Liberă, ministrul a recunoscut că un adjunct al său a eliberat în luna mai certificate pentru importul celor șase animale, chiar în lipsa legislației care le-ar proteja. Dar Munteanu a insistat că certificatul a fost eliberat fără știrea sa și dă asigurări că a inițiat o anchetă internă.

Ministrul Mediului, Valeriu Munteanu, a spus că a semnat joi un proiect de lege pentru a interzice delfinariile care nu folosesc apa de mare naturală. Inițiativa survine la aproape patru luni de la deschiderea unui delfinariu la Chișinău, unde patru delfini și două foci sunt ținuți potrivit ministrului Munteanu în apă „de la robinet” care le reduce viața. Într-un interviu cu Europa Liberă, ministrul a recunoscut că un adjunct al său a eliberat în luna mai certificate pentru importul celor șase animale, chiar în lipsa legislației care le-ar proteja. Dar Munteanu a insistat că certificatul a fost eliberat fără știrea sa și dă asigurări că a inițiat o anchetă internă.

La Chișinău a fost amânată ieri ședința de judecată la care urma să se decidă dacă Veaceslav Platon va fi ținut mai departe în arest preventiv. Potrivit presei de la Chișinău, motivul amânării judecății până la 20 septembrie a fost că avocații omului de afaceri au cerut recuzarea judecătorului. Luna aceasta Veaceslav Platon, extrădat din Ucraina la 29 august, s-a plâns de condițiile mizere, degradante, în care ar fi ținut la Penitenciarul nr. 13 din capitală. Într-o vizită făcută după aceste plângeri, organizația pentru drepturile omului Amnesty International Moldova, fără să se refere specific la situația lui Platon, a spus că a văzut multe celule mizere, și a repetat cererea mai veche către autorități de a închide Penitenciarul nr. 13.

Liderii din UE se adună în capitala Slovaciei, Bratislava, unde vor avea primul lor summit după votul prin care britanicii au decis să părăsească organizația cu 28 de membri . În declarații făcute în ajun la Paris, președintele francez Francois Hollande și cancelarul german Angela Merkel au spus că „securitatea și prosperitatea” europenilor trebuie să se afle în centrul discuțiilor de astăzi. Hollande a mai spus că summit-ul de la Bratislava va aproba o așa-numită „foaie de parcurs post-Brexit”, cum i se spun prescurtat plecării Marii Britanii. În premieră, Londra nu va fi reprezentată la summit-ul european. O temă de discuție anunțată ca importantă va fi aprofundarea apărării comune europene, o idee respinsă mereu în trecut de britanici.

Oficiali din NATO și Rusia au discutat despre căi de sporire a transparenței și reducerea riscurilor, a informat alianța militară. În declarație se mai spune că problemele au fost discutat la 15 septembrie de secretarul general adjunct NATO Alexander Vershbow și ambasadorul Rusiei la NATO, Aleksandr Grușko. În document se mai arată că Vershbow i-a spus interlocutorului rus că NATO este gata să continue dialogul cu Moscova, dar nu există „nici o schimbare” în politica alianței față de Rusia. „Cooperarea noastră practică rămâne suspendată din cauza acțiunilor agresive ale Rusiei față de Ucraina”, a spus oficialul NATO, adăugând că alianța a decis totuși să păstreze „canalele de comunicare” deschise.

NATO și Rusia au discutat joi modalități de a reduce tensiunile din relațiile bilaterale, provocate de criza din estul Ucrainei și anexarea abuzivă a peninsulei Crimeea. Potrivit unei comunicat NATO, Alexander Vershbow, adjunctul secretarului-general NATO s-a întâlnit cu ambasadorul Federației Ruse (la NATO) Alexander Grușko. Cei doi au discutat si posibilitatea unei întâlniri, în viitorul apropiat, între secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, și ministrul de externe rus Serghei Lavrov. La începutul lunii august, oficialități NATO declaraseră că urmăresc „îndeaproape și cu îngrijorare” o nouă escaladare a tensiunilor dintre Rusia și Ucraina, după ce serviciile de informații ruse au acuzat Kievul că ar fi pregătit „atentate” în Crimeea.

Procurorul șef care va investiga presupuse crime comise în anii 1990 în Kosovo a declarat joi la Haga că va conduce ancheta „fără frică și fără a face cuiva favoruri”. Americanul David Schwendiman a fost numit luna aceasta să conducă Tribunalul special pentru Kosovo, creat la Haga, care investigează acuzațiile că lideri ai Armatei de Eliberare din Kosovo, inclusiv actualul președinte Hașim Thaci, ar fi creat centre de detenție unde prizonerii erau uciși după care li se prevalau organe pentru a fi vândute pe piața neagră. Tribunalul va funcționa după legislația din Kosovo dar judecătorii vor fi internaționali.

Biroul ONU pentru Drepturile Omului a informat că numărul victimelor din conflictul separatist din estul Ucrainei a trecut de 9.600 și că situația se înrăutățește. Numărul răniților în acest conflict este estimate la peste 22 de mii. Raportul ONU, care acoperă lunile mai-august, arată și că numărul victimelor civile a crescut cu 66%, în comparație cu primele trei luni ale anului.

Președintele României, Klaus Iohannis, a avertizat în ajunul summitului european de la Bratislava, că „lumea” începe să-și pună întrebări despre relevanța Uniunii Europene pe viitor, subliniind că este importantă evitarea fragmentării UE”, relatează Agerpres. El a precizat că România dorește aprofundarea integrării europene.

Cancelara Germaniei, Angela Merkel, a afirmat joi la Paris că este important ca la summitul de vineri de la Bratislava, Uniunea Europeanpă să demonstreze că își recunoaște punctele slabe și este dispusă să se confrunte cu aceste probleme. Summitul de la Bratislava este primul de la votul britaniclor din iunie de a ieși din Uniunea Europeană. Cancelara Merkel s-a aflat la Paris pentru discuții cu președintele francez, François Hollande, pentru a pregăti reuniunea UE de la Bratislava.

După decizia Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană, țările membre ar trebui să de gândească la crearea unei zone de apărare comună, proiect respins până acum consecvent de Londra. Ideea a fost lansată de ministrul italian de externe, Paolo Gentiloni, într-un articol pentru „politicon.eu”, publicat înainte de summitul de vineri de la Bratislava. Gentiloni a scris că „Uniunea Europeană trebuie să găsească răspunsuri eficiente la îngrijorările cetățenilor noștri legate de securitate.”

Fostul președinte israelian Shimon Peres se află într-o stare gravă, dar mai bună decât miercuri când a fost internat într-un spital din Tel-Aviv, în urma unui atac masiv cerebral. Peres, în vârstă de 93 de ani, este laureat al Premiului Nobel pentru Pace și singurul supraviețuitor al generației de lideri care au fondat statul Israel.

Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a salutat joi decizia Fondului Monetar Internațional de a aproba un ajutor suplimentar de un miliard de dolari pentru Ucraina. Ajutorul suplimentar deschide calea unor garanții ale Statelor Unite pentru un alt împrumut de un miliard de dolari și pentru un credit de 600 de milioane de euro de la Uniunea Europeană, a mai spus președintele Poroșenko.