După zile de speculații, televiziunea de stat uzbecă a anunțat decesul președintelui Islam Karimov, în vârstă de 78 de ani. Pe 27 august s-a anunțat spitalizarea lui Karimov după care oficial, autoritățile uzbeece nu au mai făcut nici o declarație.

Karimov va fi înmormântat sâmbătă, 3 septembrie, în orașul său natal Samarkand. Islam Karimov a condus în mod autoritar Uzbekistanul timp de 27 de ani iar problema succesiunii pare să fie deschisă.

Comitetului politic central al PCRM va decide sâmbătă strategia partidului în alegerile prezidenţiale din 30 octombrie. 13 candidati și-au anunțat deja intenția de a participa la alegerile prezidențiale, între care socialistul Igor Dodon, democratul Marian Lupu, fostul premier Iurie Leancă, fosta ministră Maia Sandu și liderul Platformei DA Andrei Năstase. Candidații se pot înscrie până la 9 septembrie.

Comisia Electorală Centrală a înregistrat vineri, 2 septembrie, nouă grupuri de iniţiativă pentru colectarea semnăturilor în vederea susţinerii candidaţilor la funcţia de preşedinte iar alte patru grupuri de inițiativă au solicitat vineri înregistrarea, informează agenția Moldpres.

Soarta președintelui uzbek Islam Karimov este în continuare incertă. Vineri, guvernul a anunțat vineri că starea sănătății lui Karimov se deteriorează. Cu toate acestea, au apărut și primele indicii că s-ar face pregătiri pentru un eveniment national la Samarkand, orașul unde s-a născut președintele uzbek, astăzi în vârsta de 78 de ani. Deasemeni, diplomați străini au declarat, sub anonimat, că liderii din Kârgâzstan și Afganistan s-ar pregăti să participe la funerariile lui Karimov pe 3 septembrie. Oficial, în Uzbekistan nu s-a făcut nici o declarație, după anunțul din 27 august că Islam Karimov a fost spitalizat până vineri, când guvernul a menționat deteriorarea stării sănătății președintelui.

Președintele rus Vladimir Putin și premierul japonez Shinzo Abe au căzut de acord că trebuie continuate discuțiile privin statutul celor patru insule Kurile, revendicate de Japonia, a declarat ministrul de externe Serghei Lavrov după întrevederea celor doi de la Vladivostok.

„Discuțiile vor fi reluate cu ocazia vizitei președintelui Putin în Japonia, programată pentru sfârșitul acestui an”a precizat Lavrov.

Pe de altă parte, întru=un interviu acordar vinery agenției Bloomberg, președintel rus a respins vineri ideea de a ceda Japoniei una dintre insulele Kurile în schimbul întăririi cooperării economice cu Tokyo. Relațiile dintre Moscova și Tokyo sunt tensionate din cauza unei dispute referitoare la patru insule din arhipelagul Kurilelor ocupate la sfârșitul celui de-al doilea război mondial de către fosta URSS și revendicare de către Japonia, ceea ce a împiedicat cele două țări să semneze un tratat de pace la încheierea războiului și până în prezent.

Premierul Pavel Filip a semnat petiția de susținere a aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană lansată în cadrul campaniei „Aderă Acum”, se spune într-un comunicat de presă al guvernului de la Chișinău. Campania „Aderă Acum” este susținută de mai multe asociații cetățenești și are ca scop informarea populației despre beneficiile integrării europene, rezultatele obținute în implementarea Acordului de Asociere și beneficiile pentru fiecare cetățean în parte. În cadrul campaniei au fost deschise zece puncte de informare în diferite localități ale Republicii Moldova, se spune în comunicatul guvernamental.

Liderul regiunii transnistrene, Evgheni Șevciuk, a anunțat că va candida pentru un al doilea mandat de președinte, la alegerile din decembrie. Anunțul a fost făcut în cadrul conferinței de presă anuale pe care liderul administrației o ține în mod tradițional în ajunul așa-numitei zile a independenței Transnistriei, marcată pe 2 septembrie. Șevciuk a mai spus că „un eventual președinte care să fie controlat de oligarhie, așa cum este controlat în prezent legislativul, ar constitui o amenințare la adresa intereselor naționale ale Transnistriei”. Remarca este o aluzie la faptul că Sovietul Suprem de la Tiraspol este controla în proporție de două treimi de holdingul Sheriff. „Sunt obligat să ofer o alternativă și avem toate șansele să învingem”, a spus Șevciuk. Campania electorală din Transnistria începe oficial pe 11 septembrie. Contracandidatul lui Șevciuk va fi, cel mai probabil, președintele Sovietului Suprem, Vadim Krasnoselski, însă candidatura acestuia nu a fost anunțată încă oficial.

Uniunea Europeană trebuie să-și redreseze relațiile cu Turcia, a declarat vineri șeful diplomației slovace Miroslav Lajcak, în marginea reuniunii miniștrilor de externe ai UE de la Bratislava pe tema situației din Turcia și a crizei ruso-ucrainene. Ankara a acuzat Uniunea Europeană că nu a avut o poziție mai fermă în a condamna lovitura de stat eșuată din 15 iulie din Turcia, și că l-a criticat dur în schimb pe președintele turc Tayyip Erdogan pentru măsurile luate împotriva a circa 80.000 de angajați care au fost demiși sau suspendați din justiție, poliție și serviciul civil, pe motiv că ar fi avut legături cu mișcarea clericului Fethullah Gulen.

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg și ministrul german de externe Frank-Walter Steinmeier au insistat ca dialogul cu Rusia să continue pentru a se asigura securitatea comună. La o conferință de presă comună la Berlin, Stoltenberg a declarat că „anexarea ilegală a Crimeii de către Rusia și sprijinul ei continuu pentru separatiștii din estul Ucrainei au zdruncinat pacea în Europa, dar în același timp nu putem să închidem pur și simplu ușa Rusiei, și a reamintit că Rusia „este cel mai mare vecin al nostru” și are un rol determinant în viitorul securității europene.

Regiunea transnistreană a marcat astăzi fără paradă militară împlinirea a 26 de ani de la proclamarea așa-numitei Republici Moldovenești Transnistrene. Potrivit Interfax, festivitățile au cuprins depuneri de flori la memorialul „Gloria” din Tiraspol și o defilare de civili și urmează să culmineze diseară cu focuri de artificii. Liderul regimului separatist, Evgheni Șevciuk, este citat cu declarația că fiecare aniversare aduce regiunea „mai aproape de recunoașterea internațională”. Tot astăzi în dreapta Nistrului se marchează Ziua Armatei R. Moldova, care împlinește 25 de ani.

Femeile care au protestat la Beslan împotriva președintelui rus Vladimir Putin au fost condamnate la muncă în folosul comunității și amenzi. Astă-noapte o judecătorie din orașul nord-osetin a condamnat trei protestatare la 20 de ore de muncă, iar alte două la plata unei amenzi de 20.000 de ruble. Când clopotele băteau la 1 septembrie în memoria celor 334 de oameni, majoritatea copii, uciși în tragedia ostaticilor din 1 septembrie 2004, femeile și-au scos jachetele sub care purtau tricouri care-l blamau pe Putin. Poliția le-a învinuit că ar fi încălcat legea împotriva adunărilor neautorizate. Forțele de ordine au reținut și două jurnaliste care au relatat despre incident: Elena Kostiucenko, de la „Novaya Gazeta”, și Diana Hacitrian, de la portalul Takiye Dela.

Reuters citează trei surse diplomatice cu declarația că președintele Uzbekistanului, Islam Karimov, a murit. Știrea vine după ce vineri dimineață guvernul Uzbekistanului a spus că președintele este foarte bolnav. Anunțul a fost făcut într-o declarație publicată de ziarul oficial de la Tașkent, „Narodnoye Slovo”. Tot acolo se mai spunea că starea sănătății lui Karimov, de 78 de ani, s-a înrăutățit brusc în ultimele 24 de ore. Comunicatul a venit după mai multe zile de speculații privindu-l pe Karimov, care a dispărut din public, făcând să circule zvonuri că ar fi mort. Fiica lui a spus că președintele a suferit o hemoragie cerebrală sâmbătă. Joi s-a relatat că în orașul său natal, Samarkand, muncitorii au început să curețe străzile din centru, într-un posibil semnal că se pregătesc funeraliile.

Două bombe au ucis cel puțin 12 persoane, rănind alte câteva zeci, lângă o judecătorie din nord-vestul Pakistanului, la câteva ore după ce militanții islamiști atacaseră creștinii din aceeași regiune. Victimele exploziilor de la Mardar de vineri au fost avocați, polițiști și civili. Atacul nu a fost revendicat de îndată. Mai devreme, tot vineri, patru indivizi înarmați, purtând veste sinucigașe cu bombe, au atacat un cartier creștin din provincia tribală Khyber, omorând cel puțin un paznic și un civil. Acel atac a fost revendicat de gruparea Jamaat-ur-Ahrar, care a mai atacat în trecut creștini. Reuters scrie că situația de securitate din Pakistan s-a îmbunătățit în ultimii ani, dar grupările islamiste continuă să pună la cale atacuri.

În România vineri, 2 septembrie, este zi de doliu național în memoria victimelor cutremurului de la 24 august din Italia, în care au murit și 11 români. Bilanțul total al victimelor seismului care a lovit o regiune din centrul Peninsulei Apenine este de aproape 300 de morți și alte sute de răniți. Potrivit unor evaluări de presă în zona sinistrată locuiesc cam 8000 de români. Premierul Dacian Cioloș a participat joi la funeralii de stat la Amatrice, orașul cel mai greu lovit de seism, împreună cu omologul său italian, Matteo Renzi.

Moldova l-a împiedicat să ajungă în regiunea transnistreană pe un oficial de rang înalt din altă regiune separatistă, Abhazia. Potrivit agențiilor de presă rusești, Oleg Arșba, vice-ministru de externe în guvernarea nerecunoscută internațional a regiunii separatiste georgiene, a fost reținut joi pe aeroportul din Chișinău și a fost apoi deportat. Anunțul a fost făcut de regimul de la Tiraspol, care a spus că ar fi informat din timp Chișinăului că-l va invita pe oficialul abhaz la ceremoniile prilejuite de a 26-a aniversare a așa-numitei republici transnistrene. Liderii transnistreni au spus că deportarea lui Arșba ar fi o nouă dovadă că a „imaturității politice” a Chișinăului, care încearcă să „izoleze” regiunea transnistreană și să-i „împiedice contactele internaționale”. Jurnal .md scrie că acesta nu este primul caz de deportare a oficialilor din Osetia de Sud şi Abhazia, care intenţionau să ajungă în Transnistria. Acum un an a fost interzisă intrarea în ţară a ministrului de Externe din Osetia de Sud, Karbuzat Țhovrebov, dar şi al parlamentarului Igor Cocievu. Tot anul trecut de pe Aeroportul Internaţional Chişinău a fost deportat şi vicepreşedintele Abhaziei, Vitalie Gabnea.

Ana Guțu s-a înscris în cursa pentru președinție din partea Partidului unionist Dreapta, o formațiune nouă, extraparlamentară. În vârstă de 54 de ani, Guțu este profesoară universitară de filologie și a fost deputată în anii 2009-2014. Potrivit Wikipedia, are dublă cetățenie: moldoveană și română. Înaintea lui Guțu s-au înscris în cursa pentru alegerile de la 30 octombrie opt candidați, inclusiv socialistul Igor Dodon, democratul Marian Lupu, fostul premier Iurie Leancă, fosta ministră Maia Sandu și liderul DA Andrei Năstase. Candidații se pot înscrie până la 9 septembrie.

Turcia a alungat Statul Islamic și milițiile kurde YPG din zone din nordul Siriei, dar forțele kurzilor sirieni tot nu au dat curs cererii turcești să se retragă la est de râul Eufrat, a spus vineri președintele turc President Tayyip Erdogan. Turcia a lansat o ofensivă peste graniță, în Siria, săptămâna trecută. Statele Unite s-au arătat îngrijorat de atacurile turcești împotriva kurzilor, aliații Washingtonului în lupta împotriva Statului Islamic. Milițiile kurde YPG fac parte dintr-o coaliție amplă numită Forțele Democratice Siriene, dar Ankara le consideră o prelungire a propriei organizații insurgente kurde, PKK.

Omul de afaceri Veaceslav Platon a protestat împotriva acuzațiilor care i se aduc, spunând în marginea ședinței de judecată de joi din capitală că justiția este controlată de vicepreședintele PD, Vlad Plahotniuc, care ar fi adevăratul vinovat pentru devalizarea băncilor moldovene. „Plahotniuc nu vrea să-și asume responsabilitatea pentru furtul miliardului”, a spus Platon în timp ce Judecătoria Buiucani a hotărât să-i prelungească cu 30 de zile arestul preventiv. Reținut în iulie la Kiev, Platon a fost extrădat la 29 august în Moldova, unde este acuzat de cauzarea unor prejudicii de peste 800 de milioane de lei Băncii de Economii prin escrocherie şi spălare de bani în proporții deosebit de mari. Ana Ursachi, avocata lui Veaceslav Platon, a spus ieri că decizia prelungirii arestului va fi atacată la Curtea de Apel.

Gardianul finanțelor UE a spus într-un raport publicat joi că din 2007 Moldova a primit 782 de milioane de euro de la Bruxelles, adică cea mai mare asistență pe cap de locuitor acordată vreunei țări ne-membre, dar efectele practice au fost numai parțial satisfăcătoare, fiind menționate mai ales rezultatele slabe în îmbunătățirea administrației publice. Autorii raportului Curții Europene de Conturi mai spun că este greu de știut dacă în miliardul furat din băncile moldovene au fost și bani veniți de la UE. Ajutoarele financiare europene pentru Moldova au fost suspendate în vara anului trecut, dar premierul român Dacian Cioloș a anticipat recent că ar putea fi deblocate curând.

Moldova a cerut Poloniei să prelungească un credit de 100 de milioane de euro cu termen de valabilitate până în august 2016, nefolosit de doi ani aproape deloc din cauza birocrației și lipsei proiectelor. Potrivit IPN, cererea a fost formulată de vicepreședinta parlamentului, Liliana Palihovici, la Varșovia, unde a participat la o reuniune parlamentară regională. Împrumutul polonez cu dobândă de 2%, destinat sectorului agroalimentar din Moldova, prevedea ca agricultorii moldoveni creditați să folosească utilaje și servicii achiziționate în Polonia și a fost parafat în mai 2014 de premierii de atunci ai celor două țări, Iurie Leancă și Donald Tusk. Potrivit portalului mold-street.com, de atunci au fost aprobate doar două proiecte în valoare de două milioane de euro.

Comisarul european al migrației a spus că Turcia a făcut progrese în pregătirile pentru liberalizarea regimului de vize, dar mai trebuie să îndeplinească anumite condiții. Vorbind la Ankara, comisarul Dimitris Avramopoulos a spus că UE este gata să ajute Turcia să poată scăpa de obligativitatea vizelor „foarte curând”, dar nu a menționat vreo dată anume. Cu ocazia vizitei comisarului european, Ankara a reiterat amenințarea că dacă UE nu va permite turcilor să intre fără vize pe teritoriul ei, Turcia nu-și va mai onora obligațiile de a-i opri pe migranții din Orientul Mijlociu să călătorească mai departe, spre Europa.

Guvernul Uzbekistanului a spus că președintele țării, Islam Karimov, este foarte bolnav. Anunțul a fost făcut într-o declarație publicată de ziarul oficial de la Tașkent, „Narodnoye Slovo”.Se mai spune că starea sănătății lui Karimov, care are 78 de ani, s-a înrăutățit brusc în ultimele 24 de ore. „Doctorii apreciază starea lui ca gravă”, se spune în comunicatul venit după mai multe zile de speculații privindu-l pe Karimov, care a dispărut din public, făcând să circule zvonuri că ar fi mort. Fiica lui a spus că președintele a suferit o hemoragie cerebrală sâmbătă. Joi s-a relatat că în orașul său natal, Samarkand, muncitorii au început să curețe străzile din centru, într-un posibil semnal că se pregătesc funeraliile.

În Scoția, zeci de mii de naționaliști încep astăzi o campanie de discuții „din poartă în poartă” ca să afle dacă există sprijin pentru un vot în favoarea independenței scoțiene în condițiile ieșirii Marii Britanii din UE. La referendumul „Brexit” din iunie scoțienii au votat în proporție de 62% pentru rămânerea în UE, spre deosebire de aproape tot restul țării. Premierul scoțian Nicola Sturgeon a spus că va cere organizarea unui nou referendum pe tema desprinderii de Regatul Unit dacă va fi sigură că are sprijinul alegătorilor scoțieni. Un prim referendum pentru independență, din 2014, a eșuat, dar naționaliștii spun că acum, cu Brexit-ul, condițiile s-au schimbat. Sondajele de opinie arată însă că majoritatea scoțienilor ar prefera rămânerea în componența Marii Britanii.

Guvernul Irlandei ar putea decide astăzi să facă apel împotriva controversatei decizii a Comisiei Europene de a obliga firma americană Apple să plătească Dublinului 13 miliarde de euro în impozite restante. Executivul UE a spus că în 2014 Apple ar fi plătit impozite infime în Irlanda, grație unui aranjament pe care l-a numit „incorect”.În ajun șeful Apple, Tim Cook, a numit poziția executivului european „o tâmpenie politică” și a îndemnat guvernul irlandez să o conteste. În replică, Germania și Franța au semnalat că sprijină punctul de vedere al Bruxelles-ului, în vreme ce Washingtonul a luat partea gigantului IT. În Irlanda, părerile sunt împărțite atât la nivelul publicului, cât și între liderii politici.

Serviciile de informații rusești poartă un „război informațional” în Cehia, construind o rețea de grupări-marionetă și agenți de propagandă care ar putea fi folosită pentru destabilizarea țării, a avertizat joi serviciul de informații al Cehiei, BIS. În raportul său anual, BIS a mai spus că spionii ruși și chinezi rămân cei mai activi în Cehia și că Moscova încearcă mai ales să influențeze presa cehească în privința rolului jucat de ruși în Siria și în Ucraina. BIS a avertizat că „infrastructura” construită de spionajul rus în Cehia nu va dispărea după încheierea celor două conflicte și va putea fi folosită pentru destabilizarea țării care face parte din NATO și UE. Reuter notează că în afara eforturilor serviciilor de informații, un lobby pro-rusesc face presiuni pentru îmbunătățirea relațiilor cu Moscova, iar președintele popular al Cehiei, Milos Zeman, este cunoscut pentru vederile lui pro-ruse.

Ministerul finanțelor din Statele Unite, Departamentul Trezoreriei, a spus că a prelungit sancțiunile împotriva Rusiei, legate de criza din Ucraina. Ministerul a mai spus că mai multe companii care construiesc un pod către Crimeea anexată, printre care Mostotrest și SGM-Most, au fost adăugate listei de firme sancționate, împreună cu mai multe subsidiare ale gigantului energetic rusesc Gazprom. Au fost adăugate de asemenea listei multe firme active în Crimeea, inclusiv din domeniul maritim și al industriei de apărare. Ministerul american al finanțelor a spus că unul din scopurile revizuirii listei este de a împiedica firme rusești să se eschiveze de unele sancțiuni mai vechi. Lista revizuită cuprinde și nume de indivizi noi, mai ales de oficialități pro-Kremlin din Crimeea ocupată și din regiunile separatiste pro-ruse din estul Ucrainei.