Camera Reprezentanţilor din Congresul american a aprobat legea prin care se cere furnizarea de arme letale Ucrainei pentru a putea lupta împotriva separatiştilor susţinuţi de Rusia din regiunea Donbas. Legea a fost aprobată în unanimitate pe 21 septembrie. Preşedintele Barack Obama a rezistat până acum cererilor Kievului de a primi arme letale din Statele Unite, temându-se că astfel luptele ar creşte în intensitate. Legislaţia, care urmează acum să treacă și prin Senat cere și mărirea fondurilor pentru contrabalansarea propagandei ruseşti în Ucraina.

Activişti ruşi care promovează imaginea lui Stalin în Siberia plănuiesc să ridice o statuie și în memoria lui Lavrenti Beria, alături de statuia lui Stalin care a fot recent ridicată in localitatea Surgut, din Siberia. Potrivit liderului grupului pro-Stalin, statuia lui Beria ar urma să fie dezvelită în vara anului viitor. Statuia lui Stalin a fost dezvelită acum câteva zile și grupul ia în considerare să păzească in permanență statuia dictatorului pentru că, in ultimul timp, a fost vandalizată. Ea este aşezată lângă un monument in memoria victimelor epurărilor staliniste din anii 30.

Preşedintele Iranului, Hassan Rohani, a acuzat, in discursul sau la Adunarea Generala ONU, puterile lumii, pentru că ar fi vinovate de răspândirea terorismului în ultimii 15 ani şi pentru că au dus la o lume mai puţin sigură. In opinia sa, „represiunea si intervenţia militară” a unor țări nenumite este cauza terorismului. Rohani a atacat in discursul său şi Arabia Saudită căreia i-a cerut să pună capăt politicii sale „de divizare” a Orientului Mijlociu. Rohani a lăudat înţelegerea la care Teheranul a ajuns cu puterile lumii pentru a înceta programul său nuclear, dar a acuzat Statele Unite că nu ar respecta-o şi că ar trebui modificată.

Unirea Republicii Moldova cu România este unica soluţie pentru toate problemele, a afirmat candidatul PL la alegerile prezidenţiale, Mihai Ghimpu, în cadrul emisiunii „Punctul pe azi”, de la postul de televiziune „TVR Moldova”, transmite agenţia IPN. In opinia liberalului, numai prin unire „vom scăpa şi de corupţie, şi de justiţie ineficientă, şi de furturi din bănci. Şi de sărăcie. Doar aşa vom avea o viaţă mai bună. Proiectul a eşuat. Timp de un sfert de secol nu am reuşit nimic. Noi nu avem economie, nu avem investiţii, oamenii nu au cum să trăiască mai bine”, a declarat Ghimpu. Liderul liberal susţine că unirea ar fi posibilă, chiar dacă majoritatea cetăţenilor, potrivit sondajelor, optează pentru păstrarea statalității.

Ministerul moldovean al Apărării a condamnat organizarea şi desfășurarea așa-numitelor exerciții „antitero” din regiunea separatistă transnistreană, precum şi participarea la acestea a reprezentanților Grupului Operativ de Trupe Ruse (GOTR) din Transnistria, iar poziția ministerului a fost adusă la cunoștința autorităţilor ruseşti de către şeful Direcției generale politici de apărare şi planificare a apărării (DGPAPA), colonel Alexandru Harea, informează agenţia Moldpres. În opinia conducerii Ministerului Apărării, aceste acțiuni contravin principiului dreptului internațional, sunt calificate drept ilegale şi sunt inadmisibile pe teritoriul Republicii Moldova.

Activiştii sirieni spun că localitatea Alep a fost noaptea trecută ţinta unor bombardamente în care cel puţin 10 oameni au fost omorâți. Un medic din Alep a estimat însă numărul morților la 45. Nu este limpede cine anume a lansat atacul, dar activiştii sirieni dau vina pe forţele guvernamentale siriene si pe Rusia. După bombardamente au avut loc lupte crâncene. Ieri, adresându-se Consiliului de Securitate ONU, secretarul de stat american John Kerry a cerut instituirea unei zone de non survol in mai multe părţi din nordul Siriei si a cerut Rusiei sa forţeze forţele guvernamentale siriene să înceteze atacurile.

Activista pentru drepturile omului din Rusia Svetlana Gannuşkina a obţinut împreuna cu activista din Egipt Mozn Hassan si ziarul independent turc Cumhuryet, premiul suedez pentru drepturile omului, numit deseori „o alternativa a premiului Nobel”. Cei trei câștigători vor împărţi suma de 350 de mii de dolari. Svetlana Gannuşkina are 74 de ani si i s-a acordat premiul pentru lupta sa pentru respectarea drepturilor refugiaţilor si a lucrătorilor migranți si pentru promovarea toleranței între diferite grupuri etnice”. Doamna Gannuşkina este co-fondatoarea Comitetului pentru Asistenta Civica, o organizaţie non guvernamentala care ofera asistenta juridica si educaţie migranţilor si refugiaţilor.

Prim-ministrul Republicii Moldova, Pavel Filip, a discutat, la New York, cu membrii organizaţiilor evreiești din Statele Unite ale Americii, inclusiv ai Comitetului American Evreiesc şi Congresului Evreiesc Mondial. Întâlnirea a avut loc în marginea celei de-a 71-a Sesiuni a Adunării Generale ONU, informează agenţia Moldpres, citind biroul comunicare şi relaţii cu presa al Guvernului. În cadrul întrevederii, Prim-ministrul Pavel Filip a vorbit despre acţiunile întreprinse în Republica Moldova în domeniul comemorării victimelor Holocaustului şi ale altor crime comise împotriva umanităţii, în particular instituirea datei de 27 ianuarie drept zi națională a comemorării Holocaustului, precum şi adoptarea recentă de către Parlamentul Republicii Moldova a Declarației politice privind acceptarea Raportului Comisiei Internaţionale prezidate de Elie Wiesel privind studierea Holocaustului. Premierul Filip se va adresa Adunării Generale a ONU mâine după amiază.

Gheorghe Nastasia, fost consilier al Elenei Udrea in perioada in care aceasta era ministru al Dezvoltării Regionale si Turismului, este urmărit penal de procurorii DNA pentru luare de mita intr-un nou dosar privind finanţarea campaniei electorale din 2009, fiind cercetat sub control judiciar, potrivit Agerpres. In acest nou dosar au fost audiate astăzi la DNA fiica fostului preşedinte Ioana Băsescu si Elena Udrea, fost ministru.

In Romania exista pericolul declanșării unei epidemii de rujeolă. Institutul Cantacuzino a confirmat suspiciunea de rujeola in cazul celui de-al treilea copil decedat, a declarat, joi, purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătăţii, Valentin Popescu, citat de site-ul hotnews.ro. Ministerul Sănătăţii a anunţat, miercuri, ca trei copii cu vârsta sub un an au murit si alţi 675 au fost diagnosticați cu rujeola in 23 de județe, in primele opt luni ale anului. Comparativ cu anul 2015, creşterea cazurilor de rujeola este mai mult decât alarmanta, anul trecut fiind doar şapte cazuri confirmate de rujeola si niciun deces.

Grupul senatorilor PNL din România a transmis un comunicat de presa in care afirma că Gabriel Oprea trebuie să demisioneze din Senat înainte de protestele anunţate pentru această seara, susţinând că toţi senatorii liberali prezenţi la votul de ieri pentru încuviințarea urmăririi penale ar fi votat „pentru” ridicarea imunităţii senatorului. Fostul ministru de interne Gabriel Oprea a declarat, citat de site-ul Hotnews.ro că ar lua in calcul renunţarea la imunitate. Ieri, prin votul a 73 de senatori a fost blocată începerea urmăririi penale pentru omor din culpă în cazul fostului demnitar. Gabriel Oprea este acuzat de ucidere din culpă în cazul polițistului Bogdan Gigină. Tânărul polițist a căzut cu motocicleta într-o groapă în timp ce-i deschidea fostului ministru coloana oficială, iar potrivit anchetei de până acum, demnitarul nu ar fi avut drept la coloana oficială în momentul accidentului.

Ministerul rus al situaţiilor de urgenţă a anunţat că un pilot și-a pierdut viața după ce un elicopter s-a prăbuşit în apropiere de Moscova. Potrivit sursei citate, incidentul a avut loc joi, în timpul unui zbor de antrenament. Elicopterul de tip MI-8 este folosit pentru operaţiuni civile și militare în Rusia și în fostul spațiu sovietic. A fost deschisă o anchetă asupra cauzelor acestui incident.

Premierul Rusiei Dmitri Medvedev s-a pronunțat împotriva populismului în planificarea bugetului rus şi a ideii de a tipări mai multe ruble pentru a acoperi problemele economice ale ţării. Afirmaţia apare într-un articol publicat joi în „Rosisskaya gazeta”, în care premierul de la Moscova a promis şi că va elabora un buget auster, fără a ţine seamă de presiunile sociale sau de securitate. „Nu putem sa permitem populismul, mai cu seama în elaborarea bugetului”, scrie Medvedev. Situația economică a Rusiei este delicată din cauza scăderii dramatice a preţurilor la petrol și a sancţiunilor economice Occidentale ca urmare a anexarii Crimeii si a sprijinirii separatismului din estul Ucrainei. Membri ai guvernului susţin continuarea cheltuielilor masive în domeniul apărării şi al securităţii, în timp ce alții susţin creşterea cheltuielilor sociale, adică a salariilor angajaţilor publici și a pensiilor. Se estimează că economia Rusiei se va contracta în 2016 cu 0,5%.

Guvernul afgan a semnat un acord de pace cu gruparea militantă Hezb-e Islami, condusa de Gulbuddin Hekmatyar. Acordul a fost semnat la o ceremonie la palatul prezidenţial din Kabul şi va intra în vigoare după ce va fi parafat de președintele Ashraf Ghani și de Hekmatyar. Potrivit presei afgane, acordul prevede amnistierea lui Hekmatyar pentru infracţiuni comise în trecut, şi eliberarea din detenţie a mai multor membri Hezb-e Islami, guvernul de la Kabul a angajîndu-se de asemenea să facă presiuni pentru ridicarea sancţiunilor internaţionale impuse împotriva lui Hekmatyar. Activişti pentru drepturile omului şi-au exprimat îngrijorarea privind această înțelegere din cauza abuzurilor comise de liderul acestei grupări militante în timpul războiului civil care a avut loc în Afganistan în anii 1990. Gruparea şi-a asuma responsabilitatea pentru mai multe atacuri împotrivaforţelor afgane şi americane din anul 2001. Guvernul de la Kabul speră însă ca acest acord să determimne această grupare să încerce să i convingă şi pe militanții Talibani să depună armele şi să se alature procesului de pace.

O oficialitate azeră a respins criticile Consiliului Europei legate de referendumul pentru schimbarea Constituției azere programat pentru 26 septembrie. Șefului departamentului legal al preşedinţiei azere spune că criticile Comisiei de la Veneţia sunt nefondate şi pripite”. Comisia de la Veneţia susţine că noile prevederi ale Constituţiei vor dăuna echilibrului între puterile statului dinAzerbaijan prin acordarea de puteri nelimitate preşedintelui. În baza noilor propuneri, mandatul preşedintelui va fi lungit de la cinci la șapte ani. Preşedinţia azeră susţine că noile prevederi sunt menite să accelereze ritmul reformelor economice şi politice.

Compania Airbus spune că a obţinut permisiunea guvernului american ca să vândă Iranului primele 17 avioane din cele 118 prevăzute într-un contract cu Teheranul în valoare peste 25 de milioane de dolari. Contractul dntre Airbus și Teheran a fost posibil ca urmare a acordului internațional care prevede ridicarea sancțiunilo rinternaționale impuse Iranului în schimbul renunțării de către iranieni la programullșor nuclear.

Oficialităţi americane spun că experti militari cercetează o rachetă o rachetă despre care se crede că ar conţine gaze de muştar aruncată miercuri în apropiere de o bază americană din Irak. Se ştie că gruparea Statul Islamic care ocupă părţi din Irakului a încercat să construiască arme chimice. Primele teste au fost pozitive, dar al doilea rînd de teste au fost negative. Luna aceasta avioane de razboi americane au bombardat cladiri din apropiere de Mosul – care e controlat de ISIS – unde se crede ca există laboratoare pentru arme chimice.

Preşedintele Ucrainei Petro Poroşenko a criticat din nou Rusia spunînd că e „principalul instigator şi participant” în conflictul din estul Ucrainei. În discursul său la ONU de miercuri, Posoșenko a spus că Rusia finanţează și coordonează „grupările teroriste care au comis nenumarate crime împotriva comptarioţilor mei”. Liderul ucrainean s-a referit și la „războiul hibrid” pe care Rusia îl duce împotriva ţării sale, care a facut pînă acum peste 9.500 de victime. Poroşenko a criticat și Consiliul de Securitate ONU pentru „ineficienţa” sa în a rezolva situația din Siria sau în a reacţiona cu mai multă fermitate împotriva anexării de către Rusia a peninsulei ucrainene Crimeea. Poroşenko a avut o întrevedere la New York cu omologul său american Barack Obamacu care a discutat despre punerea în aplicare a înțelegerilor din 2015 de la Minsk şi despre împrumutul de un miliard de dolari oferit Ucrainei de Statele Unite.

Vicepreședintele american Joe Biden a transmis un mesaj dur Kievului, spunînd că dacă nu pune în practică reforme politice și economice drastice riscă să pună în pericol argumentele europenilor pentru a continua sancţiunile economice împotriva Moscovei. Într-un discursul la Consiliul ONU pentru relații externe, Biden a spus ca rezultatele Ucrainei în reformarea sistemului juridic și economic au fost pînă acum „amestecate”. Biden a spus că Statele Unite ştiu că exista cel putin cinci ţări ale Uniunii Europene care vor să folosească lipsa progreselor în reformarea economică și politica a Ucrainei drept argument pentru a nu continua sacţiunile impuse Rusiei pentru anexarea Crimeii acum doi ani. Biden a avut convorbiri cu preşedintele Poroşenko asupra acestui subiect cu o zi înainte de a rosti acest discurs.

Fondatorul Facebook Mark Zuckerburg și soţia sa Priscilla Chan au anunţat că donează 3 miliarde de dolari în următorii 10 ani pentru cercetările în domeniul bolilor terminale și foarte grave. Anul trecut cei doi au donat 45 de miliarde de dolari pentru „a promova cercetările umane și a promova egalitatea”. Prima parte din donație va fi folosită pentru a crea un centru de cercetări biologice la San Franscisco.

Aflată recent la Bruxelles, lidera Partidului Acțiune și Solidaritate Maia Sandu s-a declarat convinsă că va putea „sparge” actualul sistem corupt și cu actualele prerogative reduse ale președintelui. „Într-o situație normală, președintele nu ar avea nevoie de mai multă putere. Din păcate, în Republica Moldova, republica parlamentară există numai pe hârtie, avem o singură persoană care controlează instituțiile statului, inclusiv parlamentul. Pentru a sparge acest sistem, președintele ar avea nevoie de mai multă putere dar știm că acest lucru este periculos. Eu cred că atunci când voi ajunge președinte, pot să sparg acest sistem …și în cadrul legii actuale”. ​Într-un interviu pentru radio Europa Liberă, Maria Sandu a promis că atunci când ca fi președinte, „le voi transforma viața într-un coșmar celor care nu sunt preocupați de interesele cetățenilor ….președintele trebuie să știe absolut tot ce se întâmplă în această țară. Să descoperă potențiale abuzuri, să le prevină, să anuleze toate deciziile guvernului care sunt ilegale și să identifice în instituțiile publice oameni cu care să facă echipă și să înceapă să construiască altfel de instituții”. Maia Sandu nu și-a depus oficial candidatura pentru alegerile prezidențiale din 30 octombrie. Într-un interviu tot pentru radio Europa Liberă, liderul PLDM Viorel Cibotariu a declarat că partidul său este „foarte apropiat” de partidul PAS condus de Maia Sandu, cu care s-a aflat marți la Bruxelles. Pentru moment, liberal-democrații se află într-o coaliție cu PAS dar si cu Partidul Platformei DA pentru a găsi un candidat comun la alegerile prezidențiale din octombrie. „Chiar dacă nu am luat o decizie oficială, (...) eu cred că majoritatea alegătorilor PLDM o sprijină pe Maia Sandu” a mai declarat Cibotariu, care a precizat că liberal-democrații vor aștepta până la 1 octombrie pentru a-și oficializa sprijinul pentru candidatura liderei PAS Maia Sandu.

Premierul României Dacian Cioloș a atras atenția, în discursul ținut miercuri la Adunarea generală ONU că perspectivele unei dezvoltări durabile în zona Mării Negre sînt amenințate de conflictele înghețate dar și de „utilizarea de tactici de luptă hibride și de anexarea ilegală a teritoriilor”. O referire indirectă la anexarea abuzivă decătre Rusia a peninsulei Crimeea și a războiului propagandistic lansat de Moscova.

Un protestatar a fost împușcat miercuri și este spitalizat în stare gravă, în a doua noapte de proteste violente din orașul Charlotte, statul american Carolina de Nord. Protestele au fost provocate de uciderea cu o zi mai devreme a unui suspect de culoare de către un polițist, tot de culoare. Miercuri noaptea, poliția a folosit gloanțe de cauciuc și gaze lacrimogene împotriva câtorva sute de manifestanți în centrul orașului.

Președintele american Barack Obama și premierul israelian Benjamin Netanyahu s-au întâlnit miercuri la New York, în marginea lucrărilor Adunării generale ONU, probabil pentru ultima dată înainte de încheierea în ianuarie 2017 a mandatului lui Obama la Casa Albă. Președintele american l-a asigurat pe Netanyahu de caracterul „indistructibil” al sprijinului Statelor Unite pentru Israel, dar a criticat din nou politica israeliană de colonizare a teroriilor palestiniene care ar urma să facă parte dintr-un posibil stat Palestinian. În 14 septembrie, cele Statele Unite și Israelul două țări au încheiat un acord pe 10 ani în baza căruia Israelul va primi un ajutor american în valoare de 38 de miliarde de dolari, cel mai mare ajutor militar acordat vreodată de Statele Unite unei țări străine.

Procuratura și CNA de la Chișinău au confirmat că ci15 judecători și trei executori judecătorești reținuți marți sunt bănuiți de implicare într-o schemă criminală de spălare de bani a 20 de miliarde de dolari proveniți din Federația Rusă. Crimele s-ar fi petrecut în anii 2010 – 2013, iar cauza penală a fost deschisă în 2014. Dar șeful Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, a spus la o conferință de presă că reținerile s-au făcut abia acum pentru că procurorii au mult de lucru: „De ce acum? Am enumerat și am arătat. Uitați-vă la schemă, cât e de complexă. În afară de aceasta, fiecare procuror și ofițer de urmărire penală mai are și alt volum de lucru”. Activiști anticorupție între care Oleg Brega cred că autoritățile vor să arate rezultate în lupta cu mita pentru a impresiona cetățenii înainte de alegerile prezidențiale, precum și donatorii externi.