Presa din Rusia a relatează că şeful poliției din Moscova Anatoli Iakunin ar fi demisionat. Iakunin ocupă funcţia din 2012 şi relatările despre posibila sa demisie vin la doua zile după ce purtatorul de cuvînt al Coisiei de investigații din Rusia Vladimir Markin a anunţat că demisionează. Se relatează de asemenea că şeful acestei comisii, Aleksandr Bastrîşkin, ar demisiona și el. Potrivit ziarului „Komersant”, toate conducerile așa-numitelpor ministere de forţă din Rusia vor fi schimbate pînă la alegerile prezidenţiale din 2018.

Aleksei Navalnîi, unul din liderii opoziției ruse, i-a cerut şefei Comisiei Electorale Centrale din Rusia Ella Pamfilova să demisioneze din cauza suspiciunilor de fraudă la alegerile din 18 septembrie, în care partidul președintelui Putin Rusia Unită a obținut majoritatea constituţională în Duma de stat. Pamfilova, o fostă fostă militantă pentru respectarea drepturilor omului, a afirmat că scrutinul din in 18 septembrie au fost mai „curat” decît așe alegeri din trecut. Criticii Ellei Pamfilova săun că a fost numita la șefia CEC din Rusia pentru a da o imagine buna unor alegeri care au fost fraudate. Pamfilova a anulat rezultatele de la nouă sectți de votare din cauza falsurilor şi a avertizat ca numărul secțiilor un de alegerile ar putea fi anulate ar putea să crească. În opinia lui Navalnîi, dacă Pamfilova nu demisioneaza, ea devine părtașă directă la o infracţiune.

Estonia a refuzat o propunere a Rusiei de a discuta situația de securitate de la Marea Baltică. Purtatorul de cuvînt al ministerului eston al apărarii Andres Sang a spus ieri că o astfel de întilnire „militaro-politică” este imposibilă între Estonia, care este tara membră a NATO, si Rusia, din cauza deciziei din 2014 a Aliantei Nord Atlantice de a îngheta cooperarea civilă şi militară cu Rusia. Orice discutie intre Estonia si Rusia poate avea loc numai in cadrul Consiliului Rusia-Nato sau in cadrul OSCE. Sang a spus ca propunerea Moscovei a avut ca scop să divizeze Alianţa Nord Atlantica. Estonia, ca si celelate ţări baltice au criticat Rusia pentru incursiunile pe care avioanele sale le fac in spaţiul aerian al ţăprilor lor, o acuzaţie respinsa mereu de Moscova. Potrivit presei ruse, invitatii similare au fost trimise din partea Rusiei si altor membri ai NATO : Lituaniei, Letoniei, Poloniei ca si Suediei si Finlandei – care nu sunt membre ale NATO.

Autoritățile din Egipt au anunţat că au descoperit peste 100 de cadavre in preajma coastelor egiptene, în urma naufragiului unei ambarcațiuni cu migranţi. Naufragiul a avut loc acum două zile in apropiere de portul Rosetta și pînă acum au fost găsite 115 cadavre, a declarat guvernatorul provinciei Beheira, citat de Associated Press.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a acuzat Statele Unite că ar trimite arme unei grupări kurde din Siria considerată de Ankara drept organizație teroristă. Vorbind la New York după adunarea generala ONU, Erdogan a spus ca Statele Unite fac o greşeală aliindu-se cu gruparea kurzilor sirieni în combatereamilitanţilor islamici, pentru că această grupare ar avea legaturi cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan - PKK, interzis in Turcia. Ankara a trimis în Siria luna trecută zeci de tancuri și blindate în sprijinul unora din rebelii sirieni care luptă împotriva militantilor ISIS și a kurzilor sirieni.

Generalul american Joseph Dunford, şeful statelor majore reunite ale armatei americane a declarat la o audiere in Senatul american că în opinia sa nu e înţelept ca Washingtonul să schimbe informaţii cu Rusia despre situatia din Siria, în cadrul colaborării lor în lupta impotriva grupării Statul Islamic. Dunford a spus ca armata americană nu intenţionează să pună la dispoziția Rusiei informaţii militare, fără să dea mai multe detalii. În textele publicate joi de Departamentul de stat american despre înţelegerea pe care Washingtonul ar fi dorit s-o încheie cu Rusia pentru încetarea focului in Siria se spune că Statele Unite si Rusia vor face schimb de de informații în legatură cu ţintele acţiunilor militare împotriva Frontului Al-Nusra, o grupare care are legături cu Al-Qaida. Textul publicat vorbește și despre „eforturi independente dar sincronizate” împotriva grupării Statul Islamic.

Comisarul european pentru vecinătate și negocieri de extindere Johannes Hahn se va afla în Republica Moldova luni 26 septembrie, informează agenția Moldpres. Hahn va avea întrevederi cu Președintele Parlamentului Andrian Candu, premierul Pavel Filip, guvernatorul BNM Sergiu Cioclea și cu mai mulți membri ai guvernul. Pe agenda lui Johannes Hahn se mai află ședințe cu opoziția parlamentară și cu unii lideri ai partidelor neparlamentare. „Scopul principal al discuțiilor de la Chișinău este de a face un bilanț al situației actuale a procesului de reformă și a implementării reformelor concrete susținute de Uniumea Europeană”, se spune într-un comunicat al Delegației Europene în R.Moldova. HEste a doua vizită a comisarului Hahn la Chișinău, prima avut loc în 6 noiembrie 2014.

Preşedintele Rusiei Vladimir Putin l-a propus pe șeful adjunct al administraţiei prezidenţiale Viaceslav Volodin în funcţia de președinte al Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului Rusiei. Putin l-a numit joi pe fostul președinte al Dumei, şi un apropiat al său, Serghei Narîşkin, în funcția de şef al Serviciilor de Informatii Externe. Noul speaker al Dumei are 52 de ani și a fost secretar general al partidului Rusia Unită al lui Putin şi a fost parlamentar între 1999-2011. Între octombrie 2010 si decembrie 2011 Volodin a fost vicepremier.

La Alep, în Siria, au avut loc noi atacuri asupra zonelor controlate de rebeli, după ce au eşuat eforturile diplomatice de a impune o încetare a focului. Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului de la Londra a relatat că au fost înregistrate cel puțin 30 de raiduri aerienei începînd din zorii zilei. Armata siriană susţinută de aviaţia rusă anunţase joi seară că declanşează o ofensivă împotriva regiunii de este a orașului Alep, controlată de rebeli,zona în care locuiesc cel puțin 250.000 de civili. Rusia si Statele Unite nu au reușit joi să ajungă la o înţelegere privind încetarea focului in Siria. După eșecul convorbirior sale cu șeful diplomației ruse Serghei Lavrov, secretarul de stat american John Kerry a spus că Washingtonul va continua sa facă presiuni pentru a se ajunge la pace în Siria după cinci ani de război, dar că Moscova și Damascul trebuie să îşi îndeplinească şi ele obligaţiile asumate şi să dorească pacea.

Preşedintele Rusiei Vladimir Putin a avut convorbiri a Moscova cu liderul Republicii Srpska Milorad Dodik. Potrivit agenției oficiale de stiri a Rusiei TASS, convorbirile au avut ca tema situaţia din Balcani și „interacţiunea bilaterala”. Întrevederea a avut loc inaintea referendumului de duminică 25 septembrie în care oamenii sunt întrebați daca ziua de 9 ianuarie este potrivită pentru a sărbători Ziua Statalităţii. Republica Srpska este parte a Bosniei Herţegovina. În 9 ianuarie 1992, sîrbii bosniaci şi-au proclamat unilateral indrependenţa de Bosnia, iar asta a fost una din din cauzele războiului bosniac care a izbucnit cîteva luni mai tirziu. Criticii referendumului de duminică spun că el ar fi o „repetiție generală” pentru o nouă încercare de secesiune a entități sîrbe de Bosnia Herțegovina. Curtea Constituţională de la Sarajevo a cerut schimbarea datei de aniversare a Zilei Statalităţii si pentru ca 9 ianuarie este Craciunul pe stil vechi – sarbatorit numai de sirbii ortodocşi.

Înaltul comisar ONU pentru refugiaţi Zeid Raad al Hussein a cerut Macedoniei să pună capăt politicii sale sistematice de a expulza și a-i închide pe migranţi. Zeid ţi-a exprimat îngrijorarea în legatură cu soarta a 180 de migranţi, între care aproximativ 80 de copii, aflaţi din martie între două centre de tranzit din Macedonia, dupa ce au fost închise graniţele. Zaid spune că expulzarea arbitrară a migranţilor şi întoarcerea lor în tările vecine de unde vin contravin obligațiilor umanitare internaţionale. De asemenea, înaltul comisar ONU pentru drepturile omului a criticat guvernul de la Skopje pentru amendamente aduse la legea azilului, care fac aproape imposibilă obţinerea dreptului de azil în Macedonia de către refugiaţili care au cerut asta. Potrivit lui Zeid Raad al Hussein, din 600 de cereri de azil depuse în 2015 ăb Macedonia, au fost aprobate doar cinci.

Fostul premier georgian Vano Merabişvili a fost condamnat la 6 ani și jumătate de închisoare de un tribunal din Tbilisi pentru o nouă infracţiune. Tribunalul a decis că Merabişvili ar fi ordonat în 2005 ca un deputat al opozitiei, Valeri Gelaşvili, să fie molestat fizic. Alte două foste oficialități ale ministerului de interne au fost condamnate in absentia la 9 ani de închisoare în același caz. Aliat al fostului preşedinte georgian Mihail Saakaşvili, Merabişvili a fost condamnat in 2014 pentru abuz în serviciu si pentru mituirea alegatorilor. Saakaşvili, în prezent guvernatorul Odesei, este si el anchetat în acest caz, dar spune că procesele intentate foştilor săi aliaţi din Georgia sunt motivate politic, fiind o vinătoare de vrajitoare. In iunie, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a decis că încarcerarea lui Merabişvili a avut alte cauze decit cele pentru care a fost condamnat şi că reprezintă o încălcare a drepturilor omului.

Șeful Centrului Cyberint din cadrul Serviciului Român de Informații Florin Cosmoiu a spus vineri ca România este atacată cibernetic de alte state, pentru că este membră UE și NATO, și ținta acestor atacuri săntinformațiile strategice și infrastructurile critice, relatează agenția Mediafax.

Cosmoiu a spus, cităm după Mediafax: „în acest domeniu, pericolele cu care ne confruntîm în fiecare zi sunt din multe părtț. Sînt atacuri sponsorizate de state care tintesc, să zicem, instituții strategice ale unei țări, infrastructuri critice. Aceste atacuri au loc în fiecare țară, și în România. Sîntem o țintî a atacurilor sponsorizate statal pentru ca noi suntem membri NATO, UE. și unele state care sunt angajate în astfel de atacuri ne tintesc și pe noi. Ei vor sa fure informații strategice din România și de asemenea țintesc infrastructurile noastre critice”.

Șeful Centrului Cyberint din cadrul Serviciului Român de Informații a făcut aceste afirmații la o conferință de presă pe tema evaluării amenințărilor împotriva UE și a NATO, organizată de Institutul Aspen.

Candidatul socialiștilor la președinție, Igor Dodon, spune că a adunat jumătate de milion de semnături de sprijin, din care au fost depuse astăzi la CEC 25.000, adică maximul admis de autoritatea electorală. Potrivit Unimedia, Dodon a mulțumit celor care au semnat în favoarea sa și a spus că „locul în buletinul de vot nu contează”. „Noi suntem ferm convinși că vom obține victorie”, a spus Igor Dodon, pe care sondajele de opinie îl dau drept câștigătorul alegerilor de la 30 octombrie. Depunerea semnăturilor a venit la scurt timp după de Dodon a publicat pe pagina sa de Facebook fotografii în compania Patriarhului Kirill al Moscovei și Întregii Rusii, care l-ar fi binecuvântat și i-ar fi mulțumit pentru „munca de creație” din Moldova. Ieri au depus listele de semnături echipele electorale ale fostului ministru Maia Sandu și jurnalistului Dmitri Ciubașenko, candidatul Partidului Nostru, condus de Renato Usatîi.

Senatorul român independent Gabriel Oprea, bănuit de omor din culpă pe vremea când era ministru de interne, a cerut Senatului să repete votul prin care camera superioară a parlamentului român a refuzat să-i ridice imunitatea. După ce joi seară mii de oameni au demonstrat la București și în alte orașe împotriva votului din Senat, Oprea a publicat vineri o scrisoare către președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, în care spune că nu fuge de justiție și vrea să se repete votul. Nu este limpede însă dacă legea și regulamentele legislativului permit acest lucru. Procurorii spun că Oprea ar fi vinovat de moartea unui polițist care a căzut cu motocicleta într-o groapă din carosabil toamna trecută, escortând mașina oficială cu care ministrul mergea acasă. Oprea se consideră nevinovat, susținând că ar fi victima unor „răzbunări politice”. Aseară protestatarii împotriva protejării lui Oprea de către Senat au blocat pentru scurtă vreme circulația în centrul capitalei române, strigând lângă Parlament „Corupția ucide” și „Rușine”. Astăzi circulau pe rețelele sociale chemări la repetarea protestului din capitală diseară, în Piața Universității. Votul Senatului a fost criticat de președintele României, Klaus Iohannis și de ambasadorul Statelor Unite la București, Hans Klemm, care a spus că nimeni nu ar trebui să fie deasupra legii.

Propunerile Chişinăului în foaia de parcurs pentru relansarea relațiilor comerciale dintre R. Moldova și Rusia presupun eliminarea definitivă a barierelor tarifare din faţa importurilor moldoveneşti, precum şi a listelor de „privilegiaţi”. Precizarea aparţine ministrului moldovean al economiei, Octavian Calmâc. Într-un interviu cu Moldova 1 şi Radio Europa Liberă, acesta a spus că solicitarea Chişinăului este ca lista de exportatori moldoveni admişi în mod selectiv şi pe criterii neclare pe piaţa rusă trebuie să fie înlocuită cu o listă de criterii de calitate justificate din punctul de vedere al comerţului internațional.

Octavian Calmâc a mai spus că speră să se ajungă la un acord cu partea rusă deja în cadrul vizitei la Chişinău a vice-premierului rus, Dmitri Rogozin, programată pentru începutul lunii octombrie.

Federaţia Rusă aplică embargouri în raport cu produsele agro-alimentare moldoveneşti începând cu 2013, urmare a intenţiei Chişinăului de a semna Acordul de Asociere cu UE, iar printre condiţiile de anulare a acestora figurează activizarea Republicii Moldova în CSI şi implicarea Comisiei Europene în discuţiile comerciale moldo-ruse.

Se relatează că avioane de vânătoare au bombardat cartiere controlate de rebeli la Alep, la o zi după eșecul unor eforturi diplomatice de refacere a armistițiului în Siria. Ammar al Selmo, șeful serviciului de salvare civilă din estul metropolei, a spus agenției Reuters că o escadrilă de cinci avioane a apărut deasupra Alepului vineri. Nu sunt informații despre eventuale victime. Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului, cu sediul la Londra, a informat despre cel puțin 30 de lovituri aeriene asupra unor cartiere din Alep începând din dimineața zilei de 23 septembrie. Știrile vin după ce armata guvernamentală siriană, sprijinită de Moscova, anunțase joi că lansează o nouă ofensivă împotriva „teroriștilor” din Alep.

Opt pompieri au murit într-un mare incendiu petrecut într-un cartier din estul Moscovei, a informat vineri un oficial de la Ministerul rus al Situațiilor Excepționale, citat de Reuters. Cadavrele lor au fost descoperite în moloz vineri dimineață, a mai spus sursa citată, fără să dea alte detalii. Presa locală informase că incendiul a izbucnit joi seară la un depozit mare de mase plastice. În jur de 100 de muncitori au fost evacuați la timp. Luna trecută 16 muncitoare, majoritatea din Kirghistan, au murit într-un incendiu într-un depozit tipografic, tot la Moscova.

Economia Franței a încetinit pentru prima oară din 2013 în al doilea trimestru din 2016, mai ales din cauza scăderii consumului, într-o lovitură pentru șansele președintelui Francois Hollande de a fi reales la anul. În a treia sa estimare pentru perioada respectivă, institutul național de statistică francez a revizuit în jos datele creșterii în trimestrul II, la -0,1%. Încetinirea din a doua economie a zonei euro a venit după o creștere de 0,7% în primul trimestru. Datele contrazic declarațiile din ultima vreme ale președintelui socialist, care a dat de înțeles că va candida pentru un nou mandat în 2017 și a spus mereu în ultima vreme că economia se consolidează.

Președintele kirghiz Almazbek Atambaiev a fost transferat în Rusia la tratament după ce s-a plâns de probleme cu inima, a informat biroul său de presă vineri, la câteva zile după ce s-a relatat că a fost spitalizat în Turcia. Atambaiev a sosit la Moscova și a fost primit la spitalul prezidențial „la recomandarea specialiștilor”, se spune în declarația de presă. În vârstă de 60 de ani, Atambaiev făcea o escală la Istanbul în drum spre Adunarea Generală ONU de la New York când a fost nevoit să se interneze din cauza unor dureri pectorale. Agențiile de presă turcești au arătat fotografii dramatice cu președintele kirghiz întins pe o targă, dar biroul lui de presă a spus mai târziu că starea sănătății lui este „satisfăcătoare”.

Ministerul Sănătății a extins lista medicamentelor compensate cu încă 65 de medicamente, aproape dublând-o. Lista completă poate fi găsită pe pagina de net a Ministerului, www.ms.gov.md. Altă modificare anunțată de Minister este că de medicamente compensate integral vor beneficia copiii și tinerii până la 18 ani, nu doar până la 5 ani, ca în prezent. Tot cu titlu de noutate, de acum și medicul pediatru, nu doar cel de familie, va avea dreptul să prescrie medicamente compensate. Potrivit Ministerului Sănătăţii, rata de compensare a medicamentelor pentru adulţi va fi de 70%, iar pentru copii – 100%.

Deputații moldoveni se întrunesc astăzi la Chișinău în prima ședință a sesiunii de toamnă, având pe agendă reformele necesare pentru relansarea finanțării externe. „În această sesiune ne vom axa pe continuarea reformelor în domeniul justiţiei, lupta cu corupţia, reforma procuraturii, domeniul energetic şi cel financiar-bancar, precum şi îndeplinirea precondiţiilor impuse de Fondul Monetar Internaţional”, a anunțat săptămâna aceasta spicherul Parlamentului, democratul Andrian Candu. Pe de altă parte, liderii opoziției parlamentare citați recent de presa de la Chișinău au spus că prioritățile lor vor fi altele, de contestare a politicilor puterii.

Maia Sandu și Dmitri Ciubașenko au depus joi semnăturile de sprijin la Comisia Electorală Centrală în vederea alegerilor prezidențiale de la 30 octombrie. Ziaristul Ciubașenko, propus de partidul lui Renato Usatîi, spune că dorește ca odată ales președinte să dizolve parlamentul și să convoace alegeri anticipate. Maia Sandu, fost ministru al educației, de profesie economistă, candidează din partea partidului pe care singură l-a fondat, pe o platformă pro-europeană și anti-corupție. Maia Sandu a avut o înțelegere cu Platforma DA și cu liberal-democrații să prezinte un candidat comun „al dreptei”, la alegeri, dar nu este limpede dacă ea mai este valabilă.

Premierului Pavel Filip îi vine rândul astăzi să rostească un discurs de la Tribuna celei de-a 71-a ședințe a Adunării Generale ONU, de la New York. Potrivit unei liste estimative, șeful guvernului moldovean va vorbi spre seară, ora Chișinăului. Filip a avut la ONU mai multe întâlniri bilaterale, inclusiv cu Federica Mogherini. Potrivit Interfax, Filip a asigurat-o pe șefa politicii externe a UE că Moldova dorește să-și recâștige reputația de campioană a reformelor printre țările Parteneriatului Estic. Filip s-a mai întâlnit la New York și cu alți lideri, inclusiv cu președintele Consiliului European, Donald Tusk și cu președintele Poloniei, Andrzej Duda.

Membrii democrați ai comisiilor pentru informații din Congresul Statelor Unite au acuzat Rusia că încearcă să influențeze alegerile americane de la 8 noiembrie prin spargeri de computere sau „hacking” și i-au cerut președintelui Vladimir Putin să ordoneze încetarea acestor activități. Într-o declarație formulată în termeni dur, senatoarea democrată Dianne Feinstein și reprezentantul democrat Adam Schiff au spus că numărul mare de atacuri asupra serverelor unor instituții americane nu se poate explica decât prin dorința rușilor de a influența rezultatul alegerilor din Statele Unite. Cei doi legislatori americani au mai spus că asemenea activități pot avea loc numai din ordinul și cu încuviințarea serviciilor de informații rusești și a guvernului rus.