Cancelarul Austriei a convocat o întâlnire a liderilor din Germania și din câteva țări sud-est europene pe tema crizei migranților. Liderii invitați de Christian Kern au discutat sâmbătă la Viena cum pot fi sigilate mai bine granițele externe ale UE în fața imigrației ilegale și a traficanților de oameni. „E nevoie să recâștigăm controlul asupra frontierelor externe, trebuie ca noi să fim cei care decid cine vine în Europa, nu rețelele de traficanți”, a spus Kern după discuții. La întrunire au fost invitați lideri din țările de pe așa-numita „rută balcanică” a imigrației ilegale: Grecia, Serbia, Ungaria, Slovenia, Macedonia, Bulgaria, dar și din România, care a fost ocolită în general de migranți.

Zeci de mii de finlandezi au demonstrat în toată țara sub lozinca „Destul!”, după moartea unui bărbat agresat de neonaziști pentru că a scuipat în fața unui marș de-al lor, la Helsinki. În capitala finlandeză participanții la demonstrația de astăzi au purtat baloane verzi și pancarte cu inscripția „Nu nazismului!”. A fost prezent și premierul Finlandei, Juha Sipila. Demonstrații similare au loc și în alte orașe finlandeze. Un tânăr de 28 de ani a murit la șase zile după ce s-a izbit cu capul de pământ într-o altercație cu membrii Mișcării de Rezistență Finlandeze, la un miting neo-nazist, pe 10 septembrie. Un suspect de 26 de ani s-a predat poliției, fiind bănuit de omucidere. Numele celor doi nu au fost făcute publice, dar poliția a spus că posibilul agresor este unul din fondatorii organizației de extremă-dreaptă. La Helsinki a avut loc sâmbătă și o demonstrație împotriva imigrației, sub genericul „Închideți granițele!”. Nu s-au semnalat confruntări.

În Uganda poliția a împiedicat ținerea unui marș al minorităților sexuale, din ordinul unui ministru care a spus că asemenea demonstrații sunt ilegale. Frank Mugisha, activist pentru drepturile LGBT, a spus că majoritatea celor 100 de persoane care se adunaseră pe malul Lacului Victoria, lângă capitala Kampala, au fost urcate în dube și duse de polițiști în oraș. Homosexualitatea este ilegală în Uganda în baza unei legi din era colonială, care interzice acte sexuale „împotriva firii”. În 2014 președintele Ugandei a semnat o lege anti-gay care în varianta inițială propunea pedeapsa cu moartea pentru unele acte homosexuale, dar a fost „pusă la naftalină” sub presiunea unor guverne occidentale, care au amenințat cu tăierea ajutoarelor financiare pentru țara est-africană.

Se relatează că ministerul transporturilor a decis să rezilieze contractul în valoare de 19 milioane de euro cu o firmă din România care s-a angajat să repare traseul Chișinău-Giurgiulești, dar în doi ani n-a făcut aproape nimic. Firma „Pa&Co International SRL” a fost selecționată într-o licitație internațională în 2014, iar fondurile pentru proiect au fost oferite sub formă de credit de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Potrivit site-ului Agora.md, timp de doi ani firma a pregătit numai șantierul, realizând sub 3% din lucrările promise. Ministrul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, Iurie Chirinciuc, a promis că toamna aceasta se vor face lucrări urgente pentru ca drumul să poată fi folosit normal, iar până în primăvară va fi pregătită o nouă licitație. Ministrul a mai spus că este prima oară când se reziliază un contract finanțat de „partenerii de dezvoltare” ai Moldovei.

Veteranul socialist Jeremy Corbyn a fost reales în fruntea Partidului Laburist, de opoziție, din Marea Britanie. La conferința de la Liverpool a partidului, sâmbătă, s-a anunțat că Jeremy Corbyn a câștigat aproape 62% dintre cele 500.000 de voturi ale membrilor de partid și suporterilor, în vreme ce rivalul său Owen Smith a obținut numai 38%. Corbyn a fost ales anul trecut în fruntea partidului de centru-stânga care a guvernat în anii 1997-2010, dar a pierdut apoi două alegeri la rând. Liderul laburist de 67 de ani și-a atras critici anul acesta inclusiv din partea colegilor de partid pentru că nu ar fi făcut destule eforturi să convingă britanicii să voteze pentru rămânerea în UE la referendumul de la 23 iunie.

A murit supraviețuitorul Holocaustului Max Mannheimer, care și-a dedicat viața în Germania post-belică luptei împotriva anti-semitismului. Avea 96 de ani. Cancelarul german Angela Merkel l-a omagiat sâmbătă pentru eforturile de a păstra vie amintirea Holocaustului. Purtătorul ei de cuvânt, Steffen Seibert, a scris pe Twitter că Merkel deplânge moartea lui Mannheimer, căruia „îi datorăm recunoștință”. Mannheimer a petrecut doi ani în diferite lagăre de concentrare naziste, inclusiv la Auschwitz. Majoritatea rudelor sale au murit în Holocaust. După sfârșitul celui de-al Treilea Reich, el a vorbit mereu despre experiența lagărelor, devenind și șeful comunității foștilor deținuți de la lagărul Dachau, de lângă Muenchen. Agenția germană de știri DPA a relatat că Max Mannheimer a murit vineri într-un spital din Muenchen. Cauza morții nu a fost făcută publică.

Un deputat rus care a stârnit proteste în Bulgaria spunând că rușii o vor „cumpăra” ar putea deveni vicepreședintele noii Dume de Stat după alegerile de săptămâna trecută. Câștigătorul lor, partidul de guvernământ Rusia Unită, l-a trecut pe Piotr Tolstoi, care este și moderator TV, pe lista celor care ar putea ocupa cele cinci posturi de vicepreședinte al camerei inferioare a legislativului, împreună cu Alexander Jukov, Vladimir Vasiliev, Serghei Neverov și Irina Iarovaia. Recent, Tolstoi a spus într-un interviu transmis de televiziunea publică din Bulgaria că rușii vor cumpăra țara balcanică în întregime, după ce au cumpărat deja „jumătate din litoral”. Declarația a fost condamnată de premierul bulgar Boiko Borisov și de ministrul său de externe Daniel Mitov, care a declarat că opinia deputatului rus este „arogantă” și nu contribuie la dezvoltarea relațiilor bilaterale.

Un cutremur cu magnitudinea 5,3 (Richter) s-a produs în noaptea de vineri spre sâmbătă în România, fiind resimțit și în Republica Moldova și Bulgaria. Nu au fost victime sau pagube materiale. Potrivit AGERPRES, s-au înregistrat doar câteva atacuri de panică și răniri ușoafre, iar mulți locuitori au ieșit în stradă la Brăila, Craiova, Iași sau Bacău. Seismul a avut epicentrul în Vrancea, regiune aflată la intersecția a trei plăci tectonice. La Chișinău Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale a informat sâmbătă dimineață că în Republica Moldova nu s-au înregistrat victime sau pagube materiale. Ultimul cutremur cu epicentrul în Vrancea soldat cu multe victime omenești a avut loc în martie 1977 și a ucis peste 1500 de oameni, marea majoritate la București.

Astăzi continuă la Chișinău ședința de judecată a lui Veaceslav Platon, amânată ieri din cauză că procurorul nu a tradus în limba rusă unele documente, informează Unimedia. Avocații lui Veaceslav Platon declarau că acesta este oficial vorbitor de limbă rusă, astfel că procurorul ar fi obligat prin lege să prezinte demersul tradus și în limba rusă. De asemenea, avocații cer eliberarea lui Platon din arest preventiv, deoarece mandatul de arest emis de autoritățile ucrainene a expirat pe 21 septembrie, iar omul de afaceri ar fi deținut ilegal. Platon, care a fost extrădat în august Republicii Moldova după o lună petrecută în arest în Ucraina, este cercetat în unul din dosarele devalizării Băncii de Economii. Dar el susține că acuzațiile de escrocherie și spălare de bani i-ar fi fost fabricate la indicațiile fruntașului democrat Vlad Plahotniuc.

Republica Moldova a mai pierdut un dosar la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, fiind obligată să achite 13.000 de euro în cazul „Scodina vs Republica Moldova”, relatează în pagina electronică Radio Chișinău. Reclamanta, Tamara Scodina, a acuzat autoritățile moldovenești că nu i-au oferit protecția cuventită într-un caz de violență în familie și nici nu au sancționat agresorul, așa cum prevede articolul 3 din Convenția Internațională privind Drepturile Omului. Guvernul de la Chișinău a recunoscut drept întemeiate reclamațiile Tamarei Scodina și s-a obligat să-i achite acesteia 12.000 de euro prejudiciu moral și 1.000 euro pentru a acoperi toate costurile și cheltuielile de judecată.

Avioane militare siriene și rusești au bombardat intens cartierele controlate de rebeli din estul orașului Alep, a doua noapte la rând, informează AFP. Potrivit Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului, vineri au fost uciși în bombardamente cel puțin 47 de oameni, dintre care 7 copii, iar sâmbătă au murit încă 25 de oameni. Un corespondent AFP a relatat de la fața locului că pagubele materiale din urma noilor bombardamente sunt enorme, străzi întregi fiind aproape rase de pe fața pământului. Pe unele străzi se află rachete neexplodate, iar în alte locuri sunt cratere cu adâncimea de cinci metri. Locuitorii și activiștii au spus că autorii bombardamentelor folosesc un tip de proiectil care produce trepidații asemănătoare unui cutremur și distrug clădirile până în beciurile folosite drept refugii.

Premierul Pavel Filip s-a întâlnit vineri la New York cu omologul său din România, Dacian Cioloș, a informat AGERPRES. La discuțiile purtate în marginea ședinței celei de-a 71-a Adunări Generale ONU s-a vorbit despre stadiul proiectelor din domeniul economic, care s-au aflat pe agendă în timpul vizitei lui Cioloș la Chișinău de luna trecută, dar și evoluțiile interne și stadiul reformelor din Republica Moldova, cu accent pe măsurile necesare pentru încheierea aranjamentului cu FMI. În Statele Unite Filip a discutat despre reformele din Moldova cu mai mulți lideri internaționali, inclusiv cu adjuncta secretarului de stat american, Victoria Nuland și cu șefa politicii externe a UE, Frederica Mogherini.

În statul american Washington, de pe coasta Pacificului, poliția este în urmărirea unui bărbat care a deschis focul în raionul de cosmetică al unui magazin Macy's într-un centru comercial la nord de Seattle, omorând cinci persoane. Patru femei au fost ucise pe loc, iar un bărbat a murit la spital în urma rănilor suferite. Un purtător de cuvânt al poliției a spus că suspectul este un bărbat hispanic îmbrăcat în negru și înarmat cu ceea ce pare să fie o pușcă de vânătoare. Motivul delictului nu este cunoscut. Poliția din statul Washington a spus că nu sunt indicii că ar fi fost un atac terorist.

Presa din Rusia a relatează că şeful poliției din Moscova Anatoli Iakunin ar fi demisionat. Iakunin ocupă funcţia din 2012 şi relatările despre posibila sa demisie vin la doua zile după ce purtatorul de cuvînt al Coisiei de investigații din Rusia Vladimir Markin a anunţat că demisionează. Se relatează de asemenea că şeful acestei comisii, Aleksandr Bastrîşkin, ar demisiona și el. Potrivit ziarului „Komersant”, toate conducerile așa-numitelpor ministere de forţă din Rusia vor fi schimbate pînă la alegerile prezidenţiale din 2018.

Aleksei Navalnîi, unul din liderii opoziției ruse, i-a cerut şefei Comisiei Electorale Centrale din Rusia Ella Pamfilova să demisioneze din cauza suspiciunilor de fraudă la alegerile din 18 septembrie, în care partidul președintelui Putin Rusia Unită a obținut majoritatea constituţională în Duma de stat. Pamfilova, o fostă fostă militantă pentru respectarea drepturilor omului, a afirmat că scrutinul din in 18 septembrie au fost mai „curat” decît așe alegeri din trecut. Criticii Ellei Pamfilova săun că a fost numita la șefia CEC din Rusia pentru a da o imagine buna unor alegeri care au fost fraudate. Pamfilova a anulat rezultatele de la nouă sectți de votare din cauza falsurilor şi a avertizat ca numărul secțiilor un de alegerile ar putea fi anulate ar putea să crească. În opinia lui Navalnîi, dacă Pamfilova nu demisioneaza, ea devine părtașă directă la o infracţiune.

Estonia a refuzat o propunere a Rusiei de a discuta situația de securitate de la Marea Baltică. Purtatorul de cuvînt al ministerului eston al apărarii Andres Sang a spus ieri că o astfel de întilnire „militaro-politică” este imposibilă între Estonia, care este tara membră a NATO, si Rusia, din cauza deciziei din 2014 a Aliantei Nord Atlantice de a îngheta cooperarea civilă şi militară cu Rusia. Orice discutie intre Estonia si Rusia poate avea loc numai in cadrul Consiliului Rusia-Nato sau in cadrul OSCE. Sang a spus ca propunerea Moscovei a avut ca scop să divizeze Alianţa Nord Atlantica. Estonia, ca si celelate ţări baltice au criticat Rusia pentru incursiunile pe care avioanele sale le fac in spaţiul aerian al ţăprilor lor, o acuzaţie respinsa mereu de Moscova. Potrivit presei ruse, invitatii similare au fost trimise din partea Rusiei si altor membri ai NATO : Lituaniei, Letoniei, Poloniei ca si Suediei si Finlandei – care nu sunt membre ale NATO.

Autoritățile din Egipt au anunţat că au descoperit peste 100 de cadavre in preajma coastelor egiptene, în urma naufragiului unei ambarcațiuni cu migranţi. Naufragiul a avut loc acum două zile in apropiere de portul Rosetta și pînă acum au fost găsite 115 cadavre, a declarat guvernatorul provinciei Beheira, citat de Associated Press.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a acuzat Statele Unite că ar trimite arme unei grupări kurde din Siria considerată de Ankara drept organizație teroristă. Vorbind la New York după adunarea generala ONU, Erdogan a spus ca Statele Unite fac o greşeală aliindu-se cu gruparea kurzilor sirieni în combatereamilitanţilor islamici, pentru că această grupare ar avea legaturi cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan - PKK, interzis in Turcia. Ankara a trimis în Siria luna trecută zeci de tancuri și blindate în sprijinul unora din rebelii sirieni care luptă împotriva militantilor ISIS și a kurzilor sirieni.

Generalul american Joseph Dunford, şeful statelor majore reunite ale armatei americane a declarat la o audiere in Senatul american că în opinia sa nu e înţelept ca Washingtonul să schimbe informaţii cu Rusia despre situatia din Siria, în cadrul colaborării lor în lupta impotriva grupării Statul Islamic. Dunford a spus ca armata americană nu intenţionează să pună la dispoziția Rusiei informaţii militare, fără să dea mai multe detalii. În textele publicate joi de Departamentul de stat american despre înţelegerea pe care Washingtonul ar fi dorit s-o încheie cu Rusia pentru încetarea focului in Siria se spune că Statele Unite si Rusia vor face schimb de de informații în legatură cu ţintele acţiunilor militare împotriva Frontului Al-Nusra, o grupare care are legături cu Al-Qaida. Textul publicat vorbește și despre „eforturi independente dar sincronizate” împotriva grupării Statul Islamic.

Comisarul european pentru vecinătate și negocieri de extindere Johannes Hahn se va afla în Republica Moldova luni 26 septembrie, informează agenția Moldpres. Hahn va avea întrevederi cu Președintele Parlamentului Andrian Candu, premierul Pavel Filip, guvernatorul BNM Sergiu Cioclea și cu mai mulți membri ai guvernul. Pe agenda lui Johannes Hahn se mai află ședințe cu opoziția parlamentară și cu unii lideri ai partidelor neparlamentare. „Scopul principal al discuțiilor de la Chișinău este de a face un bilanț al situației actuale a procesului de reformă și a implementării reformelor concrete susținute de Uniumea Europeană”, se spune într-un comunicat al Delegației Europene în R.Moldova. HEste a doua vizită a comisarului Hahn la Chișinău, prima avut loc în 6 noiembrie 2014.

Preşedintele Rusiei Vladimir Putin l-a propus pe șeful adjunct al administraţiei prezidenţiale Viaceslav Volodin în funcţia de președinte al Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului Rusiei. Putin l-a numit joi pe fostul președinte al Dumei, şi un apropiat al său, Serghei Narîşkin, în funcția de şef al Serviciilor de Informatii Externe. Noul speaker al Dumei are 52 de ani și a fost secretar general al partidului Rusia Unită al lui Putin şi a fost parlamentar între 1999-2011. Între octombrie 2010 si decembrie 2011 Volodin a fost vicepremier.

La Alep, în Siria, au avut loc noi atacuri asupra zonelor controlate de rebeli, după ce au eşuat eforturile diplomatice de a impune o încetare a focului. Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului de la Londra a relatat că au fost înregistrate cel puțin 30 de raiduri aerienei începînd din zorii zilei. Armata siriană susţinută de aviaţia rusă anunţase joi seară că declanşează o ofensivă împotriva regiunii de este a orașului Alep, controlată de rebeli,zona în care locuiesc cel puțin 250.000 de civili. Rusia si Statele Unite nu au reușit joi să ajungă la o înţelegere privind încetarea focului in Siria. După eșecul convorbirior sale cu șeful diplomației ruse Serghei Lavrov, secretarul de stat american John Kerry a spus că Washingtonul va continua sa facă presiuni pentru a se ajunge la pace în Siria după cinci ani de război, dar că Moscova și Damascul trebuie să îşi îndeplinească şi ele obligaţiile asumate şi să dorească pacea.

Preşedintele Rusiei Vladimir Putin a avut convorbiri a Moscova cu liderul Republicii Srpska Milorad Dodik. Potrivit agenției oficiale de stiri a Rusiei TASS, convorbirile au avut ca tema situaţia din Balcani și „interacţiunea bilaterala”. Întrevederea a avut loc inaintea referendumului de duminică 25 septembrie în care oamenii sunt întrebați daca ziua de 9 ianuarie este potrivită pentru a sărbători Ziua Statalităţii. Republica Srpska este parte a Bosniei Herţegovina. În 9 ianuarie 1992, sîrbii bosniaci şi-au proclamat unilateral indrependenţa de Bosnia, iar asta a fost una din din cauzele războiului bosniac care a izbucnit cîteva luni mai tirziu. Criticii referendumului de duminică spun că el ar fi o „repetiție generală” pentru o nouă încercare de secesiune a entități sîrbe de Bosnia Herțegovina. Curtea Constituţională de la Sarajevo a cerut schimbarea datei de aniversare a Zilei Statalităţii si pentru ca 9 ianuarie este Craciunul pe stil vechi – sarbatorit numai de sirbii ortodocşi.

Înaltul comisar ONU pentru refugiaţi Zeid Raad al Hussein a cerut Macedoniei să pună capăt politicii sale sistematice de a expulza și a-i închide pe migranţi. Zeid ţi-a exprimat îngrijorarea în legatură cu soarta a 180 de migranţi, între care aproximativ 80 de copii, aflaţi din martie între două centre de tranzit din Macedonia, dupa ce au fost închise graniţele. Zaid spune că expulzarea arbitrară a migranţilor şi întoarcerea lor în tările vecine de unde vin contravin obligațiilor umanitare internaţionale. De asemenea, înaltul comisar ONU pentru drepturile omului a criticat guvernul de la Skopje pentru amendamente aduse la legea azilului, care fac aproape imposibilă obţinerea dreptului de azil în Macedonia de către refugiaţili care au cerut asta. Potrivit lui Zeid Raad al Hussein, din 600 de cereri de azil depuse în 2015 ăb Macedonia, au fost aprobate doar cinci.

Fostul premier georgian Vano Merabişvili a fost condamnat la 6 ani și jumătate de închisoare de un tribunal din Tbilisi pentru o nouă infracţiune. Tribunalul a decis că Merabişvili ar fi ordonat în 2005 ca un deputat al opozitiei, Valeri Gelaşvili, să fie molestat fizic. Alte două foste oficialități ale ministerului de interne au fost condamnate in absentia la 9 ani de închisoare în același caz. Aliat al fostului preşedinte georgian Mihail Saakaşvili, Merabişvili a fost condamnat in 2014 pentru abuz în serviciu si pentru mituirea alegatorilor. Saakaşvili, în prezent guvernatorul Odesei, este si el anchetat în acest caz, dar spune că procesele intentate foştilor săi aliaţi din Georgia sunt motivate politic, fiind o vinătoare de vrajitoare. In iunie, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a decis că încarcerarea lui Merabişvili a avut alte cauze decit cele pentru care a fost condamnat şi că reprezintă o încălcare a drepturilor omului.