Patru militari români au fost răniți duminică în Afganistan de explozia unei bombe de fabricație artizanală, când se aflau într-o misiune de patrulare, a anunțat Ministerul Apărării de la București. Incidentul a avut loc în provincia Kandahar. Militarii din Batalionul Protecția Forței "Rechinii Albi" au fost internați la spitalul militar de la Baza Aeriană Kandahar. La o recentă întâlnire cu veterani români ai Forței Internaționale de Asistență de Securitate din Afganistan (ISAF), președintele român Klaus Iohannis spunea la București că România a pierdut în Afganistan 25 de militari, iar peste o sută au fost răniți.

Un sondaj de opinie din Statele Unite arată că marea majoritate a alegătorilor americani nu și-ar dori un lider ca președintele rus Vladimir Putin. Sondajul a fost făcut după ce candidatul republican la președinția Statelor Unite, Donald Trump, a spus că Putin este „un lider – nu ca aceia pe care-i avem noi”. Dar potrivit sondajului Associated Press-GfK, numai 24 la sută dintre americanii înregistrați să voteze cred că Putin are calități pe care ar fi bine să le aibă un președinte american, în vreme ce 71% nu cred acest lucru. 56% din respondenți au o părere nefavorabilă despre Putin, în vreme ce numai 10% au o părere favorabilă.

Un grup de monitorizare a spus că rebelii sirieni au recucerit o zonă din Alep care căzuse în mâinile forțelor guvernamentale cu o zi înainte, extinzând confruntarea din orașul nord-sirian. Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului, cu sediul la Londra, spune că rebelii au cucerit Handarat, o tabără de refugiați palestinieni aproape nelocuită, duminică dimineață. Zona se află lângă Șoseaua Castello, o rută vitală de aprovizionare spre zonele asediate controlate de rebeli. Forțele guvernamentale au cucerit șoseaua anul acesta, punând sub asediu cartiere cu o populație estimată la un sfert de milion de locuitori. Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului a mai spus că 213 civili au fost uciși la Alep de bombardamente aeriene și de tiruri de artilerie de la expirarea unui armistițiu de o săptămână, luni.

Populația de elefanți africani a scăzut cu aproximativ 20% între 2006 și 2015 din cauza braconajului cu fildeș, a anunțat duminică într-un raport Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN). Organizația cu sediul în Elveția spune că a numărat cam 415.000 de elefanți în Africa, față de 500.000 în 2006. Una din țările cele mai afectate de braconaj a fost Tanzania, ale cărei venituri depind mult de turiștii veniți să vadă animale sălbatice, și unde numărul elefanților a scăzut în zece ani cu 60%. Experții spun că cererea de fildeș este în creștere mai ales datorită economiilor în expansiune ale Asiei, unde fildeșul este un material folosit pe scară largă în scopuri ornamentale. IUCN a mai constatat însă că în țările din sudul Africii ca Namibia, Zimbabwe și Africa de Sud populația de elefanți a crescut.

Activiști pro-Kremlin au aruncat cu urină în fotografiile unui controversat fotograf american la o galerie de artă din Moscova, forțând închiderea expoziției ai cărei critici au spus că ar fi „pornografie infantilă”. Expoziția de la galeria moscovită Frații Lumiere prezintă nuduri de copii ale artistului Jock Sturges sub titlul „Absența rușinii”. În trecut Sturges a fost învinuit de unii că ar fi pedofil, dar a negat mereu această acuzație. Avocata poporului pentru drepturile copiilor din Rusia, Anna Kuznetsova, a lansat sâmbătă o campanie împotriva expoziției, numind-o pe Facebook „pornografie infantilă”, iar senatoarea Elena Mizulina, cunoscută mai ales pentru pozițiile sale homofobe, a cerut închiderea expoziției. Duminică, 20 de activiști în uniformele unei organizații numite „Ofițerii Rusiei” au apărut la expoziție, iar după ce șeful lor a inspectat-o au anunțat că o închid. Un bărbat în haină de piele care s-a prezentat presei ca Alexander a vărsat o sticlă cu urină peste fotografii în prezența reporterilor.

Controlorii de trafic aerian din Moldova participă astăzi la un protest salarial. Potrivit site-ului Agora.md, unii urmau să ia parte la un miting la aeroportul internațional Chișinău, dar în general protestul este sub formă de „grevă japoneză”, la care angajații muncesc ca de obicei, doar că poartă o banderolă pe care scrie „Protest”. Sursa citată scrie că protestul este îndreptat împotriva „acțiunilor sau inacțiunilor Administrației întreprinderii (MoldATSA) de reținere nejustificată a plăților pentru: salarii, deplasări, recalificări”. Agora.md a mai scris că protestul are loc tocmai când este marcată Ziua Aviaţiei Civile, fiind preconizată organizarea de show-uri aviatice la Aeroportul International Chișinău.

România și Bulgaria au mai făcut un pas spre conectarea sistemelor de distribuție a gazelor odată cu finalizarea unei conducte pe sub Dunăre, a anunțat astăzi guvernul de la București, citat de Agerpres. Interconectorul România-Bulgaria a fost finanțat cu fonduri europene de 23 de milioane de euro. Conducta a cărei instalare urma să fie finalizată duminică după-masă unește localitățile Comasca, din apropiere de Giurgiu, și Marten, pe malul bulgăresc, nu departe de Ruse. Într-un comunicat al Ministerului Economiei din România se spune că "este cea mai mare lucrare de acest gen din România și Europa până la acest moment, o lucrare de pionierat".

Un atentator sinucigaș a omorât cu o bombă cel puțin 7 oameni care ridicau corturi duminică la Bagdad în pregătirea marii sărbători șiite Ashoura, care comemorează moartea în secolul VII a imamului Hussein, strănepotul profetului Mahomed. Alți 28 de oameni au fost răniți. Atacul a fost revendicat de gruparea extremistă sunnită Statul Islamic, care își ia adesea ca țintă majoritatea șiită din Irak. Într-un comunicat preluat de agenția Amaq, a militanților, se spune că atacul ar fi fost îndreptat împotriva milițiilor șiite din Organizația Badr, sprijinite de Iran. Atacul a venit la o zi după ce un triplu atac sinucigaș cu bombe, revendicat tot de Statul Islamic, a ucis 11 membri ai forțelor de ordine irakiene, rănind alți 34 la un punct de control la nord de Bagdad.

Premierul Indiei, Narendra Modi, a anunțat că țara sa va ratifica la începutul lunii viitoare Acordul de la Paris pentru combaterea încălzirii climei. Modi a spus că votul în Parlament va avea loc la 2 octombrie, ziua de naștere a părintelui independenței indiene, Mahatma Gandhi. India este răspunzătoare de 4,5% din emisiile de bioxid de carbon ale lumii. Acordul de la Paris prevede în primul rând menținerea încălzirii globale sub 2 grade Celsius față de nivelul dinaintea epocii industriale, când omenirea a început să ardă combustibili fosili (cărbuni, petrol, gaze naturale) în mari cantități. Ratificarea de către India a Acordului înseamnă că el va fi fost aprobat de suficient de multe țări pentru a putea intra în vigoare anul acesta.

Doi polițiști au fost răniți într-o explozie în centrul Budapestei, au spus duminică autoritățile ungare. Poliția a lansat o investigație asupra deflagrației produse sâmbătă seara, soldată cu rănirea celor doi polițiști aflați în misiune de patrulare, pe jos. Incidentul a avut loc lângă Academia de Muzică Ferencz Liszt din inima capitalei ungare. Cercetările preliminare arată că explozia s-a produs în spațiile unei firme la subsolul unei clădiri dintr-o intersecție foarte circulată, în Piața Oktogon. Explozia a putut fi auzită aproape în toată Budapesta, spărgând geamuri și avariind zidurile clădirii în care s-a produs. Martori oculari spun că au văzut cuie pe asfalt și înfipte în caroseriile unor mașini, după explozie.

În Iordania un bărbat înarmat l-a ucis pe cunoscutul scriitor creștin iordanian Nahed Hattar lângă judecătoria unde intelectualul urma să fie audiat sub acuzația că ar fi răspândit pe rețele sociale o caricatură considerată drept blasfemie pentru credința musulmană. Hattar, un activist care îl sprijinea pe președintele sirian Bașar al Assad și critica islamismul fanatic, a fost atins de trei gloanțe înainte ca poliția să-l aresteze pe agresor în preajma judecătoriei din cartierul Abdali, în capitala iordaniană Amman. Caricatura incriminată înfățișa un bărbat bărbos în rai, fumând într-un pat cu mai multe femei și cerându-i lui Dumnezeu să-i aducă vin și nuci.

Poliția din statul american Washington, de pe coasta Pacificului, a arestat un tânăr suspectat de uciderea cu focuri de armă a cinci persoane într-un centru comercial la nord de Seattle. Arcan Cetin, un imigrant turc de 20 de ani, a fost capturat de poliție neînarmat, în mașina sa, pe o autostradă. Poliția spune că nu are motive să considere atacul din raionul de cosmetică al magazinului Macy’s act terorist. Nu există deocamdată indicii privind motivul real al crimei soldate cu moartea a patru femei și un bărbat. Cetin s-a mutat în Statele Unite cu părinții la o vârstă foarte mică și mai fusese arestat o dată pentru un delict minor. El urmează să fie audiat luni la tribunal.

Sârbii din Bosnia merg duminică la urne ca să decidă dacă își vor marca „ziua națională” într-un referendum care pune la încercare fragilele instituții ale statului balcanic multietnic. Referendumul a fost inițiat de Milorad Dodik, liderul naționalist al entității Republika Srpska. Dodik a ignorat o decizie împotriva referendumului a Curții Constituționale, criticile Statelor Unite și Uniunii Europene și chiar rezervele aliatei sârbilor bosniaci, Serbia. La referendumul de astăzi, care va stabili dacă ziua de 9 ianuarie va fi în continuare marcată drept „zi națională”, pot participa peste un milion de alegători. La 9 ianuarie 1992 sârbii bosniaci și-au proclamat propriul stat, cu trei luni înaintea izbucnirii războiului de trei ani soldat cu 100.000 de morți.

Un român care a pus la cale o schemă internațională de furt pe internet a fost condamnat în Statele Unite la trei ani de închisoare, informează AP. Procurorii federali din New Jersey au spus că Mircea Ilie Ispășoiu, de 31 de ani, va trebui și să plătească despăgubiri de aproape un milion de dolari. Ei spun că schema a avut ca țintă magazine pe net, companii de securitate, clinici medicale și persoane particulare din Statele Unite. Ispășoiu obținea nume și parole, informații despre carduri de credit și de debit, ba chiar și amprente digitale de la o companie care controla backgroundul unor solicitanți de slujbe. Ispășoiu a lucrat ca administrator de rețele de computere la o mare instituție financiară din România între 2011 și 2014.

Președintele Statelor Unite, Barack Obama, a inaugurat sâmbătă la Washingon Muzeul Național al Istoriei și Culturii Afro-Americane. Primul președinte de culoare din istoria Statelor Unite a tăiat panglica inaugurală a clădirii impresionante, placată în bronz, în prezența a mii de oameni adunați în capitala americană într-o perioadă de tensiuni rasiale. La ceremonia organizată cu doar patru luni înainte de încheierea celui de-al doilea mandat al lui Obama au participat multe celebrități, inclusiv afro-americane, ca Stevie Wonder și Oprah Winfrey. Noul muzeu, situat în imediata apropiere a Casei Albe și Monumentului Washington, este al 19-lea din rețeaua Smithsonian.

Cel mai mare telescop radio din lume a început să caute semnale dinspre stele și galaxii duminică, într-o demonstrație a ambițiilor tehnologice ale Chinei. Cu un diametru de 500 de metri, telescopul se află într-o zonă tropicală din provincia sudică Guizhou. Construcția a durat cinci ani, iar prețul a fost de 180 de milioane de dolari. Telescopul „Ochiul Paradisului” este mai mare decât deținătorul fostului record mondial, Observatorul Arecibo din Puerto Rico, al cărui diametru este de 300 m. AP relatează că noul telescop are nevoie de așa-numită „tăcere radio” pe o rază de 5 km, astfel că din jurul său au fost mutate opt sate, cu 8000 de oameni.

Cancelarul Austriei a convocat o întâlnire a liderilor din Germania și din câteva țări sud-est europene pe tema crizei migranților. Liderii invitați de Christian Kern au discutat sâmbătă la Viena cum pot fi sigilate mai bine granițele externe ale UE în fața imigrației ilegale și a traficanților de oameni. „E nevoie să recâștigăm controlul asupra frontierelor externe, trebuie ca noi să fim cei care decid cine vine în Europa, nu rețelele de traficanți”, a spus Kern după discuții. La întrunire au fost invitați lideri din țările de pe așa-numita „rută balcanică” a imigrației ilegale: Grecia, Serbia, Ungaria, Slovenia, Macedonia, Bulgaria, dar și din România, care a fost ocolită în general de migranți.

Zeci de mii de finlandezi au demonstrat în toată țara sub lozinca „Destul!”, după moartea unui bărbat agresat de neonaziști pentru că a scuipat în fața unui marș de-al lor, la Helsinki. În capitala finlandeză participanții la demonstrația de astăzi au purtat baloane verzi și pancarte cu inscripția „Nu nazismului!”. A fost prezent și premierul Finlandei, Juha Sipila. Demonstrații similare au loc și în alte orașe finlandeze. Un tânăr de 28 de ani a murit la șase zile după ce s-a izbit cu capul de pământ într-o altercație cu membrii Mișcării de Rezistență Finlandeze, la un miting neo-nazist, pe 10 septembrie. Un suspect de 26 de ani s-a predat poliției, fiind bănuit de omucidere. Numele celor doi nu au fost făcute publice, dar poliția a spus că posibilul agresor este unul din fondatorii organizației de extremă-dreaptă. La Helsinki a avut loc sâmbătă și o demonstrație împotriva imigrației, sub genericul „Închideți granițele!”. Nu s-au semnalat confruntări.

În Uganda poliția a împiedicat ținerea unui marș al minorităților sexuale, din ordinul unui ministru care a spus că asemenea demonstrații sunt ilegale. Frank Mugisha, activist pentru drepturile LGBT, a spus că majoritatea celor 100 de persoane care se adunaseră pe malul Lacului Victoria, lângă capitala Kampala, au fost urcate în dube și duse de polițiști în oraș. Homosexualitatea este ilegală în Uganda în baza unei legi din era colonială, care interzice acte sexuale „împotriva firii”. În 2014 președintele Ugandei a semnat o lege anti-gay care în varianta inițială propunea pedeapsa cu moartea pentru unele acte homosexuale, dar a fost „pusă la naftalină” sub presiunea unor guverne occidentale, care au amenințat cu tăierea ajutoarelor financiare pentru țara est-africană.

Se relatează că ministerul transporturilor a decis să rezilieze contractul în valoare de 19 milioane de euro cu o firmă din România care s-a angajat să repare traseul Chișinău-Giurgiulești, dar în doi ani n-a făcut aproape nimic. Firma „Pa&Co International SRL” a fost selecționată într-o licitație internațională în 2014, iar fondurile pentru proiect au fost oferite sub formă de credit de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Potrivit site-ului Agora.md, timp de doi ani firma a pregătit numai șantierul, realizând sub 3% din lucrările promise. Ministrul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, Iurie Chirinciuc, a promis că toamna aceasta se vor face lucrări urgente pentru ca drumul să poată fi folosit normal, iar până în primăvară va fi pregătită o nouă licitație. Ministrul a mai spus că este prima oară când se reziliază un contract finanțat de „partenerii de dezvoltare” ai Moldovei.

Veteranul socialist Jeremy Corbyn a fost reales în fruntea Partidului Laburist, de opoziție, din Marea Britanie. La conferința de la Liverpool a partidului, sâmbătă, s-a anunțat că Jeremy Corbyn a câștigat aproape 62% dintre cele 500.000 de voturi ale membrilor de partid și suporterilor, în vreme ce rivalul său Owen Smith a obținut numai 38%. Corbyn a fost ales anul trecut în fruntea partidului de centru-stânga care a guvernat în anii 1997-2010, dar a pierdut apoi două alegeri la rând. Liderul laburist de 67 de ani și-a atras critici anul acesta inclusiv din partea colegilor de partid pentru că nu ar fi făcut destule eforturi să convingă britanicii să voteze pentru rămânerea în UE la referendumul de la 23 iunie.

A murit supraviețuitorul Holocaustului Max Mannheimer, care și-a dedicat viața în Germania post-belică luptei împotriva anti-semitismului. Avea 96 de ani. Cancelarul german Angela Merkel l-a omagiat sâmbătă pentru eforturile de a păstra vie amintirea Holocaustului. Purtătorul ei de cuvânt, Steffen Seibert, a scris pe Twitter că Merkel deplânge moartea lui Mannheimer, căruia „îi datorăm recunoștință”. Mannheimer a petrecut doi ani în diferite lagăre de concentrare naziste, inclusiv la Auschwitz. Majoritatea rudelor sale au murit în Holocaust. După sfârșitul celui de-al Treilea Reich, el a vorbit mereu despre experiența lagărelor, devenind și șeful comunității foștilor deținuți de la lagărul Dachau, de lângă Muenchen. Agenția germană de știri DPA a relatat că Max Mannheimer a murit vineri într-un spital din Muenchen. Cauza morții nu a fost făcută publică.

Un deputat rus care a stârnit proteste în Bulgaria spunând că rușii o vor „cumpăra” ar putea deveni vicepreședintele noii Dume de Stat după alegerile de săptămâna trecută. Câștigătorul lor, partidul de guvernământ Rusia Unită, l-a trecut pe Piotr Tolstoi, care este și moderator TV, pe lista celor care ar putea ocupa cele cinci posturi de vicepreședinte al camerei inferioare a legislativului, împreună cu Alexander Jukov, Vladimir Vasiliev, Serghei Neverov și Irina Iarovaia. Recent, Tolstoi a spus într-un interviu transmis de televiziunea publică din Bulgaria că rușii vor cumpăra țara balcanică în întregime, după ce au cumpărat deja „jumătate din litoral”. Declarația a fost condamnată de premierul bulgar Boiko Borisov și de ministrul său de externe Daniel Mitov, care a declarat că opinia deputatului rus este „arogantă” și nu contribuie la dezvoltarea relațiilor bilaterale.

Un cutremur cu magnitudinea 5,3 (Richter) s-a produs în noaptea de vineri spre sâmbătă în România, fiind resimțit și în Republica Moldova și Bulgaria. Nu au fost victime sau pagube materiale. Potrivit AGERPRES, s-au înregistrat doar câteva atacuri de panică și răniri ușoafre, iar mulți locuitori au ieșit în stradă la Brăila, Craiova, Iași sau Bacău. Seismul a avut epicentrul în Vrancea, regiune aflată la intersecția a trei plăci tectonice. La Chișinău Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale a informat sâmbătă dimineață că în Republica Moldova nu s-au înregistrat victime sau pagube materiale. Ultimul cutremur cu epicentrul în Vrancea soldat cu multe victime omenești a avut loc în martie 1977 și a ucis peste 1500 de oameni, marea majoritate la București.

Astăzi continuă la Chișinău ședința de judecată a lui Veaceslav Platon, amânată ieri din cauză că procurorul nu a tradus în limba rusă unele documente, informează Unimedia. Avocații lui Veaceslav Platon declarau că acesta este oficial vorbitor de limbă rusă, astfel că procurorul ar fi obligat prin lege să prezinte demersul tradus și în limba rusă. De asemenea, avocații cer eliberarea lui Platon din arest preventiv, deoarece mandatul de arest emis de autoritățile ucrainene a expirat pe 21 septembrie, iar omul de afaceri ar fi deținut ilegal. Platon, care a fost extrădat în august Republicii Moldova după o lună petrecută în arest în Ucraina, este cercetat în unul din dosarele devalizării Băncii de Economii. Dar el susține că acuzațiile de escrocherie și spălare de bani i-ar fi fost fabricate la indicațiile fruntașului democrat Vlad Plahotniuc.