Ministrul de finanțe Octavian Armașu a justificat din nou decizia guvernului de a-și asuma răspunderea pentru pachetul de legi financiare, negociat cu FMI. Într-un interviu cu Europa Liberă, Armașu a explicat că aprobarea Fondului Monetar Internațional „ne deschide calea spre alți donatori externi, Uniunea Europeană si Banca Mondiala”. El a mai explicat că aceste credite sunt deja incluse în bugetul din 2016, urmând sa finanţeze „și salarii, și pensii, și școli, instituțiile statului, tot, tot, tot”. Elaborarea legilor, cu consultarea FMI s-a terminat duminică iar dacă legile trebuiau să treacă prin parlament, s-ar fi pierdut șansa ca Fondul să aprobe încă în octombrie un acord de colaborare cu R. Moldova. De la FMI se așteaptă un credit de circa 24 de miliarde de dolar, a mai declarat ministrul de finanțe în interviul cu Europa Liberă. Cheltuielile bugetare au fost deja reduse cu pese 2 miliarde de lei, dar nu am atins domeniul social. „Altă alternativă nu există, am legalizat o datorie care fusese făcută anterior”, a reamintit Armașu. Ministrul de finanțe a mai explicat că datoria de 13 miliarde de lei, care a fost trecută acum în datoria de stat, cu o dobândă de 5% va fi totuși parțial acoperită din banii recuperați de la cei care au devalizat sistemul bancar așa că „nu va fi totul pe umerii contribuabilului”.

Partidul Socialiștilor a depus în Parlament o moţiune de cenzură împotriva guvernului Filip, care luni a adoptat, prin asumarea răspunderii, un pachet de 7 legi, inclusiv cea prin care datoria față de Banca Națională se transformă în datorie de stat. Liderul socialiștilor, Igor Dodon, a declarat că moțiunea a fost semnată de 37 de deputaţi din fracţiunile PSRM, PLDM şi PCRM, transmite IPN.

Marți, guvernul a convocat o ședință de urgență a Parlamentului pentru a prezenta pachetul de legi. Iar premierul Pavel Filip a reafirmat că legile au fost adoptate în grabă pentru ca R. Moldova să aibă o șansă ca FMI să aprobe încă în octombrie un nou acord de colaborare. Fără acesta, Moldova pierde ajutoarele externe, începând cu sprijinul structural promis de Uniunea Europeană. Aflat luni la Chișinău, comisarul european pentru vecinătate, Johannes Hahn a confirmat că reluarea ajutorului european depinde de încheierea unui acord cu Fondul Monetar International.

Banca Naţională a Moldovei a primit un nou raport din partea companiilor Kroll şi Steptoe & Johnson, care investighează frauda din sectorul bancar al Republicii Moldova. Până la momentul actual, analiza fluxului de fonduri din cadrul investigației a identificat peste 600 de milioane de dolari care au dispărut pe parcursul anilor 2012-2014, fără a se întoarce în cele trei bănci din Republica Moldova pentru achitarea împrumuturilor contractate anterior, transmite IPN.

Investigația arată că beneficiarii fraudei se extind dincolo de companiile şi persoanele fizice aflate în legătură cu grupul omului de afaceri Ilan Şor.

În perioada 2012-2014, Banca de Economi, Banca Socială și Unibank au acordat credite de peste trei miliarde de dolari. Aceste fonduri au fost canalizate în mare parte prin intermediul unei structuri internaţionale complexe de spălare a banilor, o fracţiune semnificativă a fondurilor revenind în Republica Moldova. Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank au ajuns în stare de faliment la sfârşitul anului 2014 şi a fost constatată dispariţia a circa un miliard de dolari, moment în care au fost temporar salvate de un credit al Băncii Naționale, garantat de stat. Acest credit a fost acum transformat în datorie publică, prin decizia de luni a guvernului.

Fostul președinte iranian Mahmud Ahmadinejad a declarat că nu va candida în alegerile prezidenţiale din 2017, la o zi după ce mediile de informare relataseră că liderul religios al țării, ayatolahul Ali Khamenei i-a cerut să nu candideze. Ahmadinejad a confirmat într-o scrisoare deschisă că liderul religios al țării i-a spus că o candidatură în alegerile prezidenţiale nu ar fi în „interesul țării”. Ahmadinejad, cunoscut pentru pozițiile sale conservatoare, a fost ales președinte în 2005 și reales în 2009, iar o serie de discursuri ținute în ultimul timp lăsau de înțeles că ar avea intenția să candideze din nou.

Două atacuri teroriste cu bombe la Bagdad au făcut cel puțin 17 morți și peste 50 de răniți. Organizația teroristă a Statului Islamic și-a asumat responsabilitatea. Pe măsură ce armata irakiană câștigă teren în fața milițiilor Statului Islamic, organizația teroristă și-a înmulțit atacurile împotriva populației civile.

Într-un interviu cu portalul „Tribuna” prim-vicepreședintele Partidului Democrat Vlad Plahotniuc a negat indirect orice implicare în recenta arestare a 15 judecători, dar a reafirmat că sprijină orice reforme, inclusiv în justiție, care „ajută în primul rând ţara”. „Important este să se facă ordine, aceste acţiuni să fie administrate profesionist şi obiectiv, să nu se limiteze doar la o zonă, ci să abordeze frontal şi la scară largă întregul fenomen al corupţiei”, a afirmat prim-vicepreşedintele PDM în interviul pentru „Tribuna”.

Grupul parlamentar PSRM a anunţat că ar putea înainta o moțiune de cenzură împotriva guvernului Filip care luni a anunțat că-și asumă responsabiliteta pentru un pachet de 7 legi, între care și cea prin care datoria statului spre Banca Națională se transformă în datorie de stat. Liderul PSRM, Igor Dodon, a spus că ar avea susţinerea a trei fracţiuni: PSRM, PLDM şi PCRM, informează IPN. Dacă timp de 72 de ore de la prezentarea deciziei în Parlament nu va fi înaintată o moţiune cenzură, legile pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea vor intra în vigoare, fără să mai fie votate de deputaţi. Marți, guvernul a convocat o ședință de urgență a Parlamentului pentru a prezenta pachetul de legi. Iar premierul Pavel Filip a reafirmat că legile au fost adoptate în grabă pentru ca R.Moldova să aibe o șansă ca FMI să aprobe încă în octmbrie un nou acord de colaborare. Fără acesta, Moldova pierde ajutoarele externe, înceând cu sprijinul structural promis de Uniunea Europeană. Aflat luni la Chișinău, comisarul european pentru vecinătate, Johanner Hahn a confrmat că reluarea ajutorului european depinde de încheierea unui acord cu Fondul Monetar International.

Amnesty International a dat publicității un raport în care acuză autoritățile ungare că tolerează un tratament inuman, de multe ori violent, împotriva imigranților. În 2 octombrie, în Ungaria are loc un referendum pe tema cotelor de refugiați pe care Uniunea Europeană le-a decis pentru repartizarea refugiaților ajunși în Europa, un aranjament respins apriori de guvernul premierului Viktor Orban. În raportul Amnesty International, bazat pe sute de interviuri cu migranți, se vorbește despre acte de violență repetate împotriva migranților ilegali prinși pe teritoriul Ungariei și despre condiții inumante de viață și cazare în lagărele de refugiați din această țară, relatează agențiile internaționale de presă.

Potrivit unui sondaj făcut de postul de televiziune CNN, prima dezbatere directă între candidații la președinția americană a fost cîștigată de Hillary Clinton cu 62%, față de cele 27% obținute de Donald Trump. Sondajul a fost făcut cu persoane care au urmărit dezbatrerea în direct. Potrivti aceluași sondaj, Clinton a câștigat și între alegătorii indeciși, deși 47% din toți cei întrebați au declarat că dezbaterea nu le va influenta votul pe 8 noiembrie. Dintre cei care afirmă însă că dezbaterea i-ar putea determina să voteze pentru un anumit candidat, majoritatea susțin că acesta ar fi democrata Hillary Clinton. Până la alegerile din 8 noiembrie mai sunt programate încă două dezbateri Clinton-Trump și una între candidații la funcția de vicepreședinte.

Ministrul american al apărării Ashton Carter a criticat luni investițiile Rusiei în noi arme nucleare, denunțând „gesticulația” nucleară a Moscovei. Potrivit agențiilor internaționale de știri, Ashton a făcut aceste declarații cu ocazia unei vizite la baza de rachete nucleare intercontinentale de la Minot, în Dakota de Nord. În ciuda tratatului de dezarmare - noul tratat START - semnat în 2010 de Rusia și Statele Unite, Moscova continuă să-și modernizeze rachetele intercontinentale și focoasele nucleare din dotarea avioanelor de luptă și a submarinelor. Statele Unite se pregătesc și ele să-și modernizeze arsenalul nuclear, o investiție estimată la peste o mie de miliarde de dolari. „Începem acum să corectăm decenii de subinvestiții în descurajarea nucleară", a mai spus Ashton Carter.

Peste 90% din azeri au aprobat în referendumul de duminică extinderea prerogativelor prezidențiale așa cum au fost propuse de președintele Ilham Aliev. Între altele mandatul prezidențal va fi prelungit la 7 ani iar președintele va avea dreptul de a dizolva parlamentul și de a organiza alegeri anticipate. Rezultatul partial a fost prezentat de Comisia Electorală de la Baku, după numărarea a 70% din voturi. Rezultatele finale sunt așteptate luna viitoare. Prin prelungirea mandatului prezidențial, viitoarele alegeri vor fi amânate până în 2020.

După referendumul de duminică privind ziua națională a Republicii Srpska, liderul naționalist al regiunii din Bosnia-Herțegovina a fost somat să se prezinte la procuratura generală de la Sarajevo. Milorad Dodik este acuzat că a prin organizarea referendumului, a încălcat decizia Curții Supreme, care respinsese ziua de 9 ianuarie drept o zi națională pe motiv că exclude comunitățile croată și musulmană. Marea majoritate a sârbilor bosniaci a aprobat ziu, care amintețte de proclamarea în 1992 a Republicii Sârbe în cadrul Bosniei-Herțegovina. La scurt timp după aceea a izbucnit războiul interetnic care a durat până în 1995. Mulți critici se tem ca referendmul ar putea fi primul pas spre destrămarea Bosniei-Herțegovina.

Autoritățile din Turcia au concediat 87 de membri ai Agenției Naționale de Informații (MIT) din cauza presupuselor lor legături cu clericul din Statele Unite Fethullah Gulen, considerat de Ankara răspunzător de organizarea unui puci eșuat în iulie. Potrivit relatării Reuters, 52 din cei concediați au fost dați în judecată. Este cea mai recentă dintre numeroasele epurări făcute de autoritățile turce după puciul din 15 iulie. Zecile de mii de concedieri, suspendări din funcții și arestări au vizat mai ales angajații bugetari: polițiști, militari, magistrați, profesori etc.

O moschee și un centru internațional de congrese din Dresda au fost țintele a două explozii separate, luni seară. Poliția germană a spus că ar putea fi vorba de atacuri xenofobe. Nimeni nu a fost rănit. Șeful poliției din orașul saxon de pe Elba, Horst Kretschmar, a spus că ar putea fi o legătură cu ceremoniile planificate pentru lunea viitoare, când va fi a 26-a aniversare a reunificării Germaniei. Dresda, oraș din estul fost comunist al Germaniei, este locul nașterii mișcării xenofobe, anti-islamice Pegida.

A încetat din viață la vârsta de 80 de ani actorul român Sebastian Papaiani, cunoscut publicului larg mai ales pentru rolurile sale cinematografice de comedie din perioada comunistă: „Un surâs în plină vară”, „BD”, „Toamna bobocilor”, „Păcală”, „Toate pânzele sus” ș.a. Potrivit Digi24, Papaiani, care a avut o carieră actoricească de cinci decenii, a suferit un accident vascular cerebral în luna mai, iar după aceea nu a mai putut să vorbească. Sebastian Papaiani a fost căsătorit cu actrița Eugenia Giurgiu Papaiani, cu care are un fiu. La 13 decembrie 2002 a fost decorat cu Ordinul naţional Serviciul Credincios în grad de Cavaler, alături de alţi actori, „pentru devotamentul şi harul artistic puse în slujba teatrului romanesc", cu prilejul împlinirii unui veac şi jumătate de existenţă a Teatrului Naţional din Bucureşti.

Un nou raport al organizației pentru drepturile omului Amnesty International (AI) spune că solicitanții de azil sunt maltratați în Ungaria, și că sistemul de acordare a azilului în țara din UE este „evident conceput” ca să descurajeze refugiații ce ar avea de gând să ceară protecție în Ungaria, relatează AP. Constatările AI publicate marți confirmă alte informații din ultima vreme ale altor organizații, ca Human Rights Watch, care au fost deja respinse de guvernul de la Budapesta. Recent, purtătorul de cuvânt guvernamental Zoltan Kovacs a spus că relatările despre presupuse bătăi administrate de poliție migranților sunt „minciuni crase” și că toate plângerile pe asemenea subiecte au fost anchetate. AI a exprimat de asemenea în raportul de marți critici față de eforturile Ungariei de a-i „împinge înapoi” în Serbia pe căutătorii de azil reținuți în preajma graniței. Sunt criticate și „procedurile de azil labirintice” care i-au blocat pe mulți refugiați de partea sârbească a graniței întărite de unguri cu garduri de sârmă lamelată.

Marea Britanie se va opune oricărei încercări de a crea o armată europeană, a spus marți ministrul britanic al apărării, Michael Fallon, citat de AFP. „Vom continuă să respingem orice idee a unei armate a UE sau a unui cartier general al UE, care ar nu ar face decât să submineze NATO”, a spus Fallon la Bratislava, la o întâlnire cu miniștrii apărării tuturor celor 28 de țări din UE. Tot la Bratislava, luna aceasta, liderii țărilor din UE, fără Marea Britanie, au căzut de acord asupra sporirii colaborării militare între țările lor. Londra s-a opus în mod tradițional unor asemenea inițiative, sprijinite mai ales de Germania și Franța. Marea Britanie a decis prin referendum la 23 iunie să iasă din UE. Liderii altor țări europene, care vor integrare militară pe continent, au subliniat că ea nu se va face în dauna alianței nord-atlantice, din care fac parte aproape toate țările UE.

Guvernul de la Chișinău promite că la alegerile prezidențiale de la 30 octombrie va deschide 100 de secții de votare în străinătate, 40 la ambasade și consulate, iar 60 suplimentare. Cele mai multe secţii de votare vor fi deschise pe teritoriul Italiei (25), României (11), Federaţiei Ruse (8). Lista secțiilor de votare mai trebuie aprobată de CEC. La 19 septembrie s-a încheiat perioada când alegătorii din străinătate, înscriindu-se într-o bază de date pe pagina alegător.md, puteau înclina balanța în favoarea deschiderii unei secții de votare suplimentare, mai aproape de casa lor.

Cabinetul Pavel Filip și-a asumat ieri răspunderea pentru șapte legi, ca parte din condițiile puse de Fondul Monetar Internațional pentru reluarea asistenței financiare. Printre ele se numără și legea nepopulară, retrasă din Parlament, care prevede transformarea în datorie de stat a sumelor folosite pentru salvarea de la faliment a trei bănci între timp lichidate. Premierul Pavel Filip a spus că legile trebuie adoptate rapid pentru că altfel se vor împotmoli în discuții cu caracter electoral, iar Moldova va rata finanțările externe. În replică liderul socialiștilor, Igor Dodon, a spus că partidul său va iniția o moțiune de cenzură. Liderul Partidului DA, Andrei Năstase, a numit anunțul guvernului „batjocură”, iar deputatul liberal-democrat Vadim Pistrinciuc a spus că este „o decizie cel puțin neînțeleaptă”.

Fostul ministru de externe Natalia Gherman a ieșit din nou pe ultimul loc la o votare neoficială în Consiliul de Securitate ONU, care caută un nou secretar-general al Națiunilor Unite, în locul lui Ban Ki-moon. Voturile cele mai multe din cei nouă candidați le-a obținut la al cincilea vot de probă, ținut astă-noapte la New York, fostul prim-ministru portughez Antonio Guterres. Următorul vot va avea loc la 5 octombrie. Cei 15 membri ai Consiliului de Securitate speră să se pună de acord asupra unui candidat unic în săptămânile următoare, ca să-l prezinte apoi spre aprobare Adunării Generale ONU. Gherman, în vârstă de 47 de ani, a ieșit pe ultimul loc a doua oară la rând.

Candidata democrată la președinția Statelor Unite, Hillary Clinton, l-a acuzat pe rivalul ei republican Donald Trump de rasism, sexism și evaziune fiscală într-o primă dezbatere electorală aprinsă, ținută astă-noapte în statul New York. În replică, Trump a spus că anii lungi în care Clinton a deținut funcții înalte în stat constituie „o experiență rea”, cu puține rezultate. Spre sfârșitul dezbaterii, miliardarul cu ambiții politice a spus că fostul secretar de stat nu ar avea energie destulă ca să devină președinte. Iar Clinton l-a acuzat pe Trump că în calitate de om de afaceri nu și-a achitat datoriile față de unele companii cu are au avut contracte propriile sale firme.

Rusia susține ar avea noi dovezi că nu rebelii separatiști pro-ruși din estul Ucrainei au tras racheta antiaeriană care a doborât avionul malaiezian în vara anului 2014. Moscova a spus luni că ar avea informații de radiolocație care ar dovedi nevinovăția rebelilor, dar nu a precizat de ce informațiile respective au ieșit la iveală numai acum. Mâine, miercuri, o echipă de anchetatori coordonată de Olanda ar urma să dea publicității un raport despre locul de unde s-a tras racheta ce a doborât zborul MH17, omorându-i pe toți cei 298 de oameni de la bord. O anchetă separată a stabilit anul trecut că avionul s-a prăbușit din cauză că fusese lovit de o rachetă Buk, fără să spună explicit cine a tras-o.

În Columbia s-a pus capăt oficial unui conflict armat intern de jumătate de secol. Președintele țării sud-americane, Juan Manuel Santos, a semnat astă-noapte un acord de pace cu liderul milițiilor de stânga FARC, Timoleon Jimenez. La ceremonia din orașul Cartagena au fost invitați secretarul-general ONU Ban Ki-moon, secretarul de stat al Statelor Unite, John Kerry, liderul Cubei, Raul Castro și mulți alți lideri din America Latină. Uniunea Europeană a anunțat că va scoate milițiile FARC de pe lista organizațiilor teroriste, dar Statele Unite au spus că încă nu sunt gata să procedeze la fel. Milițiile FARC și-a lansat războiul împotriva guvernului în 1964, după o răscoală țărănească înăbușită de armată. Conflictul s-a soldat cu peste un sfert de milion de morți.

Uniunea Europeană a lansat luni un program de emitere de carduri electronice pentru un milion de refugiați aflați în Turcia, ca parte dintr-un acord prin care Ankara s-a angajat să-i oprească pe migranții în drum spre Europa. Refugiații vor primi carduri cu care pot plăti în Turcia pentru mâncare, chirie, taxe școlare și îngrijire medicală. Anul acesta, țările din UE au aprobat fonduri de 3 miliarde de euro pentru a ajuta Turcia să îmbunătățească condițiile de viață ale celor aproximativ 3 milioane de fugari sirieni de pe teritoriul ei. Dar de atunci Ankara a acuzat de mai multe ori Bruxelles-ul că nu ar fi furnizat ajutoarele financiare promise.

Ministrul american al apărării, Ash Carter, a spus că Rusia este mai dispusă acum să desfășoare arme nucleare decât pe vremea războiului rece. Vorbind la o bază aeriană militară din Dakota de Nord, șeful Pentagonului a acuzat Moscova de retorică nucleară tot mai stridentă și de înmulțirea exercițiilor nucleare. Carter a mai spus că planurile rusești de modernizare a arsenalului nuclear „ridică semne de întrebare mari privind dorința liderilor ruși de a contribui la stabilitatea strategică”. Potrivit ministrului american al apărării, până și liderii sovietici erau mai precauți în invocarea argumentului nuclear decât actualii lideri de la Moscova.