Ministrul justiției Vladimir Cebotari a respins drept inițiativa „unor persoane care s-au lăsat dezinformate” rezoluția înaintată de doi membri ai Camerei Reprezentanților din Congresul american, în care se cere anchetarea așa-numitului „furt al miliardului” din sistemul bancar al Republicii Moldova, ținând cont și de faptul că mare parte din bani proveneau de la FMI, se afirmă în rezoluție.

În rezoluția înaintată pe 27 septembrie de congresmenii Randy K. Weber (Texas) și Trent Franks (Arizona) sunt numite și persoane care are trebui investigate pentru o posibilă participare la delapidarea băncilor, între care ministrul justiției. Cebotari a replicat, în interviul pentru Europa Liberă, că „este foarte evident că, în perioada la care se face referire că s-a comis jaful din bănci sau acea pierdere masivă din bănci, nu am avut nicio tangență cu sectorul bancar sau cu activități pe piața financiară”.

În opinia lui Cebotari, rezoluția este o „glumă” care însă ar putea fi exploatată „în scopul influențării și manipulării cu opinia publică” în perioada campaniei electorale.

S-a încheiat perioada de depunere a semnăturilor de susținere pentru potențialii candidați în alegerile prezidențiale din octombrie, iar Comisia Electorală Centrală a validat opt candidați și este în curs de a verifica listele prezentate de încă opt pretendenți.

Cei opt candidaţi înregistrați sunt: Marian Lupu (PDM), Mihai Ghimpu (PL), Iurie Leancă (PPEM), Andrei Năstase (PPPDA), Inna Popenco (Ravnopravie), Dumitru Ciubaşenco (PPPN), Maia Sandu (PAS) şi Igor Dodon (PSRM).

Au depus semnături în ultima zi şi aşteaptă decizia CEC Ana Guţu (Dreapta) şi independenții Valeriu Ghileţchi, Roman Mihăeş, Maia Laguta, Ion Dron, Vasile Tarlev, Vitalia Pavlicenco şi Silvia Radu. Comisia Electorală Centrală are la dispoziţie şapte zile calendaristice pentru a verifica listele.

Curtea Supremă din Rusia a reconfirmat verdictul unui tribunal din peninsula Crimeea care a interzis structura de autoguvernare a tătarilor din Crimeea, „Mejlis”.

Avocatul autoguvernării a anunțat că va face apel la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului.

Organizația tătarilor din Crimeea a fost scoasă în afara legii, ca organizație extremistă, pe 26 aprilie de Tribunal Suprem din peninsulă, la mai bine de doi ani după ce Crimeea fusese anexată abuziv de Rusia.

Potrivit revistei „Forbes”, averea lui Donald Trump, candidatul republican în alegerile prezidenţiale americane din noiembrie, ar fi scăzut cu 800 de milioane de dolari din 2015, fiind acum de aproximativ 3,7 miliarde de dolari.

Cum Trump nu și-a publicat, ca alți candidaţi, declarația de impozite, „Forbes” se bazează pe estimarea valorii de piața a firmelor din imperiul Trump iar pierderile s-ar datora pieţei imobiliare „slabe” din New York. Unul din argumentele centrale înainte de Trump în campania electorală este că America are nevoie acum un conducător „care se pricepe la bani”.

Pe de altă parte, săptămânalul „Newsweek” susține că Trump ar fi, încălcat în anii 90 ai secolului trecut, embargoul strict impus de Statele Unite împotriva Cubei comuniste, încercând să investească în țara condusă atunci de Fidel Castro. Echipa de campanie a lui Trump nu a reacţionat pentru moment.

Cel puțin o persoană a murit și peste o sută au fost rănite, numeroase dintre ele grav, într-un accident feroviar care s-a produs joi dimineață la Hoboken, statul New Jersey, în apropiere de New York, informează autoritățile locale.

Trenul de navetiști, plin la acea oră de vârf, nu s-a oprit la intrarea în gara din Hoboken, a lovit tampoanele de la capătul liniei și apoi zidul situat la câțiva metri distanță, au declarat martori oculari.

Ultimul mare accident datează din mai 2015, când un tren Washington-New York al companiei Amtrak a deraiat la Philadelphia, provocând moartea a opt persoane și rănirea a 200.

Consiliul administrativ al capitalei italiene Roma a aprobat decizia noului primar de a renunța la oferta ca orașul să găzduiască Jocurile Olimpice de vară din 2024. Virginia Raggi, primarul Romei, afirmase că se opune candidaturii pentru că organizarea Jocurilor este costisitoare și mereu sursă de corupție.

Într-un interviu cu Europa Liberă, fostul ministru de finanțe Veaceslav Negruța a calificat drept „pălăvrăgeală” declarațiile premierului Pavel Filip sau ale președintelui Parlamentului Andrian Candu că datoria care va cădea pe umerii contribuabilior va fi redusă prin recuperarea unei părții a sumei devalizate din cele trei bănci, Banca de Economii, Banca Sociala și Unibank. Negruța a explicat că fie și indirect, odată datoria față de Banca Națională transformată în datorie de stat, cetățenii vor „plăti”, fie prin creșterea impozitelor, fie prin faptul că guvernul nu va putea finanța diverse investiții. Încă din 2014, guvernul Leancă a gândit soluția actuală, care este însă ilegală, susține fostul ministru de finanțe. El crede însă că a fost soluția preferată și de guvernul Filip, fiind cea mai simplă și care nu mai obligă la o anchetă serioasă a „furtului miliardului”. Tot ce a cerut FMI este ca problema financiară provocată de devalizarea băncilor să fie rezolvată, nu a impus nici o soluție, crede fostul ministru de finanțe. Cu tot cu dobânda pentru următorii 25 de ani, „recuperarea miliardului furat” va costa populația peste 21 de miliarde de lei, a declarat Veaceslav Negruța.

Delegația pre-electorală a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), aflată la Chișinău, a remarcat o serie de deficiențe care ar putea influența rezultatul alegerilor, între care lipsa rezultatelor în lupta împotriva corupţiei; sistemul obscur de finanţare a partidelor politice şi campaniilor electorale, inclusiv finanţarea externă. Delegația APCE a criticat și monopolizarea mai multor instituţii media şi lipsa transparenței în ceea ce priveşte sursele de finanţare a acestora, relatează IPN. Delegaţia pre-electorală a cerut, totodată, bisericii ortodoxe să nu se amestece în campania electorală, pentru a respecta principiului separării bisericii de stat. APECE va trimite 22 de observatori la alegerile prezidenţiale din 30 octombrie.

Președintele afgan, Ashraf Ghani, a semnat joi un acord de pace cu unul dintre cei mai cunoscuți lideri ai milițiilor insurgente, Gulbuddin Hekmatyar, ultimul pas înainte de intrarea în vigoare a unui armistițiu. Gruparea Hezb-e Islami, condusă de Hekmatyar, este una dintre cele mai mari din Afganistan și se opune intervenției militare internaționale din țară. Una dintre condițiile puse de Hezb-e Islami pentru un acord de pace este plecarea tuturor trupelor străine din țară. Acordul prevede că militarii străini ar trebui să părăsească Afganistanul potrivit unui „calendar rezonabil”.

În Ucraina se marchează 75 de ani de la masacrarea evreilor în apropiere de Kiev, la Babi Iar, în cursul celui de la Doilea Război Mondial. Peste 33 de mii de evrei, femei, bărbați, copii au fost masacrați între 29-30 septembrie 1941. În cursul celui de al Doilea Război Mondial, la Babi Iar au fost executați peste 100 de mii de oameni - „evrei, roma, prizonieri de război sovietici”, după cum a comentat premierul ucrainean Volodmir Groisman pe pagina sa de Facebook.

Rusia a calificat drept cel puțin ciudată declarația de miercuri a Departamentului de stat american, care avertiza că Statele Unite ar putea pune capăt oricări cooperări cu Rusia în Siria, dacă Moscova continuă să sprijine ofensiva trupelor siriene la Alep. Statele Unite au propus , prin Departamentul de stat, un armistițiu de șapte zile în oraș, propunere respinsă de Moscova pe motiv că armistițiul ar ajuta milițiile rebele să se regrupeze. Rusia ar accepta însă o încetare a focului de 48 de ore, pentru a permite intrarea în Alep a unor convoaie umanitare.

Franța a anunțat că pregătește un proiect de rezoluție la Consiliul de securitate ONU reritoare la situația dramatică din orașul sirian Alep. Ministrul francez de externe, Jean-Marc Ayrault a cerut totodată Rusiei să-și asume responsabilitatea care-i revine pentru drama de la Alep, prin faptul că sprijină ofensiva armatei siriene.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan s-a declarat joi pentru relungirea stării de urgență cu încă trei luni în Turci, o măsură care ar da acestei țări mai mult timp pentru eliminarea amenințării din partea grupărilor teroriste după tentativa de puci eșuată din iulie. Miercuri, Consiliul Național de Securitate al Turciei a recomandat prelungirea stării de urgență. Președintele Erdogan a afirmat că măsura va accelera lupta Ankarei împotriva terorismului și este de părere că turcii o vor susține.

Președintele american Barack Obama i-a îndemnat pe americani să voteze în 8 noiembrie pentru fostul său secretar de stat Hillary Clinton și a atras atenția că absenteismul va fi în favoarea contracandidatului republican, Donald Trump, care nu are calitățile necesare funcției de președinte. Într-un interviu televizat, Obama a încercat să-i mobilizeze mai ales pe americanii indeciși să meargă la vot, dar și pe cei care în primarele democrate l-au sprijinit pe senatorul Bernie Sanders, și sînt sceptici față de candidatura lui Hillary Clinton.

Statele Unite au salutat miercuri primele rezultate ale anchetei internaționale care a stabilit că avionul malaezian de pasageri, doborât în iulie 2014 în estul Ucranei, a fost lovit de o rachetă BUK lansată dintr-o regiune controlată de separatiștii sprijiniți de Rusia. „Concluziile provizorii confirmă declarația făcută de secretarul de stat John Kerry în zilele care au urmat tragediei, potrivit căruia zborul MH17 a fost doborât de o rachetă sol-aer de tip BUK trasă de pe teritoriul controlat de separatiști proruși, în estul Ucrainei”, a afirmat purtătorul de cuvânt al departamentului de Stat, John Kirby. Nu există nicio îndoială cu privire la aceste rezultate, a insistat Kirby. Rusia a criticat concluziile raportului prezentat miercuri în Olanda, spunînd că sînt părtinitoare și motivate politic,. în timp ce Ucraina a subliniat implicarea directă a Moscovei în doborârea avionului cu 298 de persoane la bord. În cursul anchetei, Rusia a încercat mereu să acrediteze ideea că Ucraina ar fi vinovată de doborîrea aparatului.

Comisia Electorală Centrală de la Chiținău a înregistrat oficial încă trei candidaturi pentru alegerile prezidențiale din 30 octombrie, informează IPN. Aceştia sunt Dumitru Ciubaşenco, candidatul desemnat de Partidul Politic Partidul Nostru, Maia Sandu, desemnată de Partidul Acţiune şi Solidaritate, şi Igor Dodon, candidatul Partidului Socialiştilor. În total în acest moment sunt opt candidați oficiali și tot astăzi, 29 septembrie este ultima zi în care mai pot fi depuse listele cu cele minim 15.000 de semnături necesare pentru înregistrarea unui candidat. În sprijinul lui Dumitru Ciubașenco au fost prezentate 23.000 de semnături, dintre care 1.700 au fost anulate. În sprijinul Maiei Sandu au fost prezentate peste 24.000 de semnături, peste două mii dintre acestea au fost declarate nule iar pentru liderul socialiștilor Igor Dodon, au fost prezentate aproape 25.000 de semnături dintre care peste 1600 au fost anulate. Între timp, doi candidați independenți au depus și ei listele cu semnăturile de susținere la CEC. Este vorba de Maia Laguta, despre care Unimedia relaetază că a strâns cam 18.000 mii de semnături, și Valeriu Ghilețchi care a depus și el o listă cu peste 18.000 de semnături.

Cei 15 foşti şi actuali judecători şi trei executori judecătoreşti moldoveni, reținuți săptămâna trecută sub acuzația de implicare într-o schemă de spălare a 20 de miliarde de dolari din Rusia, au fost puși joi sub o nouă acuzație: pronunţarea cu bună-ştiinţă a unei încheieri contrare legii, soldate cu urmări grave. Pentru al doilea capăt de acuzare învinuiţii riscă până la şapte ani închisoare, relatează IPN.

Președintele Parlamentului moldovean Andrian Candu se află de miercuri în Statele Unite, unde va participa între altele la lucrările Adunării Anuale a Băncii Mondiale şi Fondului Monetar Internaţional care are loc la Washington. În octombrie se așteaptă ca FMI să decidă dacă va aproba un nou acord de împrumut cu Republica Moldova, indispensabil și pentru reluarea altor finanțări externe. Potrivit unui comunicat de presă, Candu va mai purta o serie de discuţii la Congresul american, Departamentul de Stat și alte instituții.

Doi membri ai Congresului Statelor Unite au înaintat o rezoluție pe tema Republicii Moldova în Camera Reprezentanților, unde cer între altele pornirea unor investigații legate de „furtul miliardului” din sistemul bancar moldovean. Rezoluția propusă de congresmenii republicani Randy K. Weber din statul Texas și Trent Franks din Arizona numește persoane concrete al căror comportament economic și politic ridica semne de întrebare, în special fruntașul democrat Vladimir Plahotniuc. În rezoluția care nu va avea valoare de lege, dacă va fi adoptată, dar care aduce Moldova în atenție la Washington, administrației americane i se mai cere să restricționeze ajutorul financiar acordat Chișinăului doar la reformele în justiție, eforturi anti-corupție și consolidarea instituțiilor democratice.

Președintele român Klaus Iohannis a cerut elaborarea unei noi strategii a României pentru relația cu Republica Moldova. „Relația noastră trebuie să devină mai bună, mai performantă, mai pragmatică și mai previzibilă”, se spune într-un comunicat al administrației prezidențiale difuzat după o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță, a declarat Europei Libere că strategia se poate întemeia pe sprijinul pentru integrarea europeană a Republici Moldova și interconectarea ei fizică cu spațiul european prin construcția infrastructurii energetice și de transport peste Prut. Dar strategia nu va ocoli nici tema unirii, care este în cuvintele ambasadorului, „o preocupare firească în societate”, pe ambele maluri ale Prutului.

n Statele Unite, directorul Biroului Federal de Investigații, James Comey, a spus la audieri în Congres că au existat mai multe „tentative de intruziune” în registrul alegătorilor americani. Vorbind în Comitetul pentru Justiție din Camera Reprezentanților, Comey a spus că FBI examinează „foarte tare” implicarea hackerilor ruși, care ar putea încerca să distorsioneze alegerile prezidențiale americane. Au fost cele mai explicite declarații de până acum ale șefului FBI în privința implicării Rusiei. În August, FBI a cerut tuturor celor 50 de state să întărească securitatea datelor electorale, în urma dovezilor că s-a încercat pătrunderea în sistemele a cel puțin două state, Illinois și Arizona.

Organizația Statelor Exportatoare de Petrol a ajuns la un acord preliminar privind limitarea producției de țiței pentru prima dată în opt ani cu scopul să prevină căderea prețurilor. Anunțul făcut miercuri la Viena despre limitarea producției la 32,5 milioane de barili pe zi a cauzat imediat o scumpire a petrolului la burse cu câțiva dolari barilul. Limita de producție pentru fiecare țară OPEC mai urmează a fi stabilită la o ședință ulterioară, pe 30 noiembrie. La mijlocul lui 2014, prețul petrolului a scăzut de peste două ori față de nivelul maxim de peste 100 de dolari barilul, datorită ofertei mari pe piață, inclusiv a producției americane sporite.

Rusia a criticat raportul interimar al Comsiei Internațioanle de anchetă, prezentat miercuri în Olanda și care a ajus la concluzia că avionul malaezian de pageri doborât în 2014 în estul Ucrainei, a fost lovit de o rachet de tip BUK, lansată din regiunea controlată de separatiștii sprijiniți de Rusia. Purtătoarea de cuvânt a ministerului de externe rus, Maria Zaharova a calificat concluziile raportului drept „subiective și motivate politic”.

Avionul malaezian de pasageri, cu 298 de persoane la bord, a fost doborât în estul Ucrainei pe 17 iulie, 2014. Nimeni nu a supraviețuit.

Șeful comisiei internaționale Fred Westerbeke, procurorul șef olandez, a precizat că în baza dovezilor existente, aceasta este singura explicație a accidentului. Comisia, a continuat Westerbeke, nu poate da însă publicității toate informațiile pe care le are în acest moment, pentru a nu periclita ancheta penală în curs.

Membrii Camerei Reprezentanților din Congresul american, Randy K. Weber din partea statului Texas, și Trent Franks, statul Arizona, au înaintat pe 27 septembrie o rezoluție către Comitetul de Relații Externe, Comitetul pentru Servicii Financiare și cel Comitetul Judiciar al Camerei, prin care cer pornirea unor investigații legate de „furtul miliardului” din sistemul Bancar al Republicii Moldova. Cu precizarea că mare parte din banii delapidați erau fonduri venite de la Fondul Monetar Internațional.

În rezoluție se cere, între altele, Președintelui și Departamentul de Stat să restricționeze ajutorul financiar acordat Republicii Moldova doar la reformele în justiție, eforturi anti-corupție și consolidarea instituțiilor democratice.

Totodată se arată că în ultimii 25 de ani, Statele Unite au acordat R.Moldova ajutoare în valoarea de 1,4 miliade de dolari iar administrația și este încurajată să continue săprijinul pentru lupta împotriva corupției și întărirea instituțiilor democratice în Republica Moldova.

Pe de altă parte, între 28 septembrie și 5 octombrie , președintele Parlamentului, Andrian Candu se află în Statele Unite, unde va participa între altele la lucrările Adunării Anuale a Băncii Mondiale şi Fondului Monetar Internaţional care are loc la Washington. În octombrie se așteaptă ca FMI să decidă dacă va aproba un nou acord cu Republica Moldova, indispensabil și pentru reluarea finanțărilor externe, începând cu Uniunea Europeană. La Washington, Andrian Candu va purta o serie de discuţii la Congresul Statelor Unite, Departamentul de Stat, Consiliul Atlantic, Fondul German Marshall şi Organizaţia „Freedom House”, relatează IPN.

Secretarul de stat american John Kerry a amenințat că Statele Unite vor întrerupe cooperarea cu Rusia în problema Siriei dacă Moscova și aliații săi sirieni nu opresc bombardarea orașului Alep. Potrivit Departamentului de State, Kerry a emis acest avertisment în cursul unei discuții telefonice, pe care a avut-o pe 28 septembrie cu omolgul său rus Serghei Lavrov. Statele Unite și Rusia sprijină forțe diferite în conflictul din Siria dar la începutul lui septembrie negociaseră un armistițiu pentru Alep, denunțat ulterior de armata siriană, sprijinită de Rusia, pentru a lansa o nouă ofensivă asupra cartielor din oraș controlate de rebeli.