Liderul administrației de la Tiraspol Evgheni Șevciuk l-a chemat pe potențialul său contracandidat la alegerile din 11 decembrie, Vadim Krasnoselski, șeful Sovietului suprem, la o dezbatere televizată. Într-un apel public, rostit vineri în direct la posturile oficiale de radio și TV de la Tiraspol, Șevciuk a spus că o asemenea dezbatere ar fi o bună ocazie pentru a spulbera numeroasele zvonuri și acuzații proliferate la adresa sa și a administrației sale de către persoanele afiliate companiei Sheriff și de mediile controlate de aceasta, dar și un prilej de a discuta, față în față, despre soluțiile de depășire a crizei economice din autoproclamata republică. Majoritatea parlamentară afiliată Sferiff-ului îl acuză pe Șevciuk de delapidări și chiar de trădarea intereselor Transnistriei, acuzații respinse categoric de acesta. Evgheni Șevciuk a propus, între altele, holdingului Sheriff să întoarcă bugetului regiunii 250 de milioane de dolari, din suma totală de 1 miliard de dolari, care ar reprezenta, potrivit lui, facilitățile fiscale de care s-a bucurat până acum Sheriff-ul. Șevciuk a mai spus că prin dezinformare și destabilizare compania Sheriff ar încerca să instituie un control total asupra regiunii transnistrene.

În România, premierul Dacian Cioloș a mulțumit vineri celor peste 100.000 de persoane care au donat în campania pentru achiziționarea operei brâncușiene „Cumințenia Pământului” și a anunțat că autoritățile iau în calcul prelungirea perioadei de subscripție. Oficial, aceasta se încheie vineri 30 septembrie.

Campania de colectă națională „Brâncuși e al meu” are ca țintă strângerea sumei de 6 milioane de euro din donații publice. Acestei sume i se adaugă 5 milioane de euro alocați de Guvern, pentru ca opera lui Brâncuși să intre în proprietatea statului, după achiziționarea de la proprietarii săi actuali, relatează Agerpres. Ministerul culturii a precizat că prin subscripție publică s-au strâns până acum un milon 100 de mii de euro din cei 6 milioane de euro necesari dar a reamintit că statul român mai are „o luna la dispozitie”.

Ministrul rus al energiei Alexander Novak a salutat decizia țărilor in OPEC de a reduce producția de petrol pentru a forța creșterea prețului pe piața mondială dar a lăsat de înțeles că Rusia nu va reduce volumul extracțiilor. „Totul depinde de situația macroeconomică și cerințele companiilor petroliere”, a spus Novak într-un interviu televizat din 29 septembrie. Imediat după ce țările OPEC au anunțat în 28 septembrie reducerea producției, prețul barilului a crescut cu 7%, ajungând la 49 de dolari. Reducerea producției OPEC a fost de fapt o concesie făcută de Arabia Saudită Iranului, rivala sa în regiune iar acordul a fost mediat, se pare, de Rusia.

Papa Francisc de află în vizită în Georgia, prima etapă a unui turneu care se va termina în Azerbaidjan. Suveranul pontif a fost primit la Tbiliside președintele Giorgi Margvelashvili și de Patriarhul Ilia al bisericii ortodoxe. Vineri, Papa va oficia o slujbă specială pentru pace în biserica catolică din capital ageorgiană Tbilisi. Vizita din Azerbaidjan va include și o serie de întrevederi ecumenice.

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a afirmat că va discuta cu secretarul de stat american John Kerry despre cum ar putea fi departajate milițiile rebele din Siria, între opoziția legitimă și organizații teroriste. Pe de altă parte, Lavrov a spus că acordul de încetare a luptelor în Siria, negociat de Moscova și Washington la începutul lunii ar mai fi în vigoare. Joi, Kerry avertizase că Statele Unite ar putea sista orice cooperare cu Rusia în problema siriană dacă trupele siriene sprijinite de Moscova nu pun capăt bombardamentelor de la Alep.

Guvernul de la Chișinău a aprobat un proiect de lege care reglementează muncă zilierilor în agricultură, urmând să-l extindă și în alte domenii dacă se dovedește un succes, a declarat premierul Pavel Filip, citat de IPN. În proiect se precizează între altele că un zilier nu poate lucra mai mult de 8 ore pe zi, trebuie plătit la sfîrșitul zilei de muncă cu un tarif care nu poate fi mai mic decît cel al salariului minim din domeniu, plata asigurărilor sociale și de sănătate fiind responsablitatea zilierului.

Republica Moldova trebuie să valorifice oportunitățile oferite de parteneriatul cu NATO, a afirmat șeful diplomației române Lazăr Comănescu la o întrevedere cu ministrul moldovean al apărării Anatol Șalaru s-a întâlnit cu relatează Agerpres. Șalaru a abut convorbiri și cu omologul său român Mihnea Motoc, care a reafirmat că România dorește întărirea dimensiunii de apărare și securitate în cadrul Parteneriatului Estic, cu un accent special pe Republica Moldova.

În Republica Moldova a început oficial vineri campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 30 octmbrie. Joi, 29 septembrie s-a încheiat perioada de depunere a semnăturilor de susținere pentru candidați, iar Comisia Electorală Centrală a validat opt candidaturi, și verifică listele prezentate pentu altele opt. Cei opt candidaţi înregistrați sunt: Marian Lupu (PDM), Mihai Ghimpu (PL), Iurie Leancă (PPEM), Andrei Năstase (PPPDA), Inna Popenco (Ravnopravie), Dumitru Ciubaşenco (PPPN), Maia Sandu (PAS) şi Igor Dodon (PSRM). În ultima zi au depus semnături şi aşteaptă decizia CEC Ana Guţu (Dreapta) şi independenții Valeriu Ghileţchi, Roman Mihăeş, Maia Laguta, Ion Dron, Vasile Tarlev, Vitalia Pavlicenco şi Silvia Radu. Comisia Electorală Centrală are la dispoziţie şapte zile calendaristice pentru a verifica listele.

Zeci de lideri de stat și guvern au participat vineri la Ierusalim la funeraliile fostului președinte israelian Shimon Peres, ultimul dintre liderii politici care au participat la creara statului Israel. Peres a decedat miercuri 28 septembrie la vârsta de 93 de ani. Printre cei prezenți la funeralii s-au numărat președintele american Barack Obama și fostul președinte Bill Clinton, liderul autorității palestiniene Mahmud Abbas (singurul reprezentant al lumii arabe) și președintele Franței, Francois Hollande. Vorbind la ceremonie, președintele americane Barack Obama a spus că Peres a fost un lider vizionar, care, deși taxat de multe ori drept naiv, înțelesese că „securitatea adevărată vine numai dacă ai pace cu vecinii”. Peres, a reamintit Obama, a afirmat în mai multe rînduri că „Israelul a câștigat toate răzoaiele dar nu și victoria cea mai mare, cea de a nu avea nevoie să câștige războaie”. Securitatea la funeraliile de vineri, a fost pe măsura participării: 8.000 de polițiști au blocat întreg centrul Ierusalimului. Dar și participarea israelienilor a fost impresionantă: peste 50.000 de persoane au trecut joi prin fața catafalcului lui Peres pentru a-i aduce un ultim omagiu.

În Ungaria are loc duminică referendumul la care peste 8 milioane de alegători sunt chemați să se pronunțe asupra planului Uniunii Europene privind cotele obligatorii de solicitanți de azil pe atribuite statelor membre. Este un vot de la care premierul Viktor Orban așteaptă validarea politicii sale de respingere a acestui plan. Totodată, Orban a promis să traducă rezultatul consultării într-un sistem de legi, fără a da alte detalii. În schimb, Comisia Europeană afirmă că referendumul nu va avea niciun impact juridic asupra angajamentelor adoptate. „Statele membre au responsabilitatea legală de a aplica deciziile stabilite”, a reamintit săptămâna asta comisarul pentru migrații Dimitris Avramopoulos.

Francezul Michel Barnier preia oficial sâmbătă funcția de negociator-șef al Comisiei Europene însărcinat cu pregătirea Brexit-ului, ieșirea Marii Britanii din Uniunea Eurpeană decisă de britanici la referendumul din iunie 2016. Barnier, un veteran al instituțiilor bruxelleze, va începe prin consultări cu liderii celor 27 de state membre și a avut deja consultații „constructive”’ joi la Berlin cu șeful diplomației germane, Franck-Walter Steinmeier. Pentru Bruxelles, negocierile vor începe numai în momentul în care Londra activează „clauza de retragere” (art. 50 din Tratatul de la Lisabona din 2009), care reglementează ieșirea unei țări din UE. Activarea clauzei nu va interveni până la începutul lui 2017, în pofida dorinței Bruxelles-ului de a începe ca acest proces să înceapă cît ai repede posibil. După aceea, Londra și Bruxellul vor avea doi ani să negocieze.

La Alep are loc „cea mai gravă catastrofă umanitară văzută vreodată în Siria în cinci ani de război”, a afirmat joi șeful operațiunilor umanitare ale ONU Stephen O'Brien. În 22 septembrie, armata siriană susținută de aviația rusă a lansat o ofensivă în vederea cuceriri în întregime a orașului, care a fost capitala economică a Siriei. Din iulie 2012, orașul este divizat între cartierele de vest, aflate sub controlul regimului, și cartierele de est, locupate de rebeli. Escaladarea violențelor are loc după eșecul unui acord de încetare a focului americano-rus semnat în 9 septembrie la Geneva, denunțat unilateral de regimul sirian după zece zile.

Ministrul moldovean al justiției Vladimir Cebotari a respins drept inițiativa „unor persoane care s-au lăsat dezinformate” rezoluția înaintată de doi membri ai Camerei Reprezentanților din Congresul american, în care se cere anchetarea așa-numitului „furt al miliardului” din sistemul bancar al Republicii Moldova, ținând cont și de faptul că mare parte din bani proveneau de la FMI. În rezoluția înaintată pe 27 septembrie de congresmenii Randy K. Weber (Texas) și Trent Franks (Arizona) sunt numite și persoane care are trebui investigate pentru o posibilă participare la delapidarea băncilor, între care şi ministrul justiției, şi vicpresedintele Partidului Democral Vlad Plahotniuc si alti inalti demnitari de la Chisinau. Cebotari a replicat, în interviul pentru Europa Liberă, că rezoluția este o „glumă” care însă ar putea fi exploatată „în scopul influențării și manipulării opiniei publice” în perioada campaniei electorale pentru prezidenţuialele din Moldova din 30 octombrie.

Secretarul de stat american John Kerry a declarat că Statele Unite sunt pe punctul de a suspenda convorbirile cu Rusia legate de un acord de încetare a focului în Siria, pentru că bombardarea localitatii Alep de catre avioanele rusesti si ale regimului sirian continuă.

Rusia a calificat drept cel puțin ciudată declarația de miercuri a Departamentului de stat american, care avertiza că Statele Unite ar putea pune capăt oricărei cooperări cu Rusia în Siria, dacă Moscova continuă să sprijine ofensiva trupelor siriene la Alep. Intr-o convorbire telefonica, ieri, presedintele Barack Obama si cancelara Germaniei Angela Merkel au condamnat drept „barbare” atacurile continue asupra localitatii Alep, unde se afla sute de mii de civili, majoritatea copii. Doua dintre cele mai mari spitale din localitate au fost bombardate ieri, in ceea ce secretarul general al ONU, Ban Ki Moon a numit „o crima de război”.

Departamentul de stat american a confirmat că ieri a avut loc si o convorbire telefonica intre John Kerry si şeful diplomatiei Rusiei, Serghei Lavrov şi ca Washingtonul a fost „foarte serios” cind a vorbit despre posibilitatea suspendarii convorbirilor cu Rusia. Intr-o conferinta ieri la Washington, John Kerry a vorbit si el despre actualele bombardamente asupra localitatii Alep ca despre posibile crime de razboi.

Ministerul ucrainean al afacerilor externe a protestat fata de decizia de ieri a Curtii Supreme a Federatiei Ruse de a interzice functionarea Mejlisului – organismul de auto guvernare al tatarilor din Crimeea ocupată de Rusia. Intr-o declaratie a diplomatiei Kievului se cere Rusiei sa anuleze decizia, caracterizata a fi „blesfamatorie” iar avocatul din partea Mejlisului, Kirill Koroteiev a anunţat că va duce cazul in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg. In aprile acest an Curtea Suprema din Crimeea controlata de Moscova a definit organismul de auto guvernare a tarailor din Crimeea drept „organizatie extremistă” şi a interzis functionarea lui. Mejlisul a functionat legal in Crimeea din 1999.

Cancelara Germaniei Angela Merkel i-a cerut presedintelui Rusiei Vladimir Putin să stabilizeze fragilul acord de încetare a focului în estul Ucrainei si sa faca tot ce poate pentru a îmbunătati situatia „catastrofala” umanitara din Siria. Anterior, Kremlinul anunţase ca Putin si Merkel au căzut de acord să plănuiască o nouă întrevedere despre Ucraina in format patrulater – Rusia, Germania, Ucraina si Franţa – „pentru a reactiva intelegerile de la Minsk de anul trecut”. Purtatotrul de cuvint al cancelariei germane a spus că doamna Merkel i-a cerut lui Vladimir Putin să continue să pună în practică înţelegerile de la Minsk, care ar putea pune capăt conflictului din estul Ucrainei, soldat pina caum cu aproximativ 3000 de victime.

In Ucraina au fost comemorati ieri oficial 75 de ani de la masacrul de la Babi Iar, cand aproximativ 34 de mii de evrei au fost executati in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. In timpul ocupatiei naziste a Ucrainei, in cel de-al Doilea Razboi Mondial, la Babi Yar au fost omoriţi in jur de 100 de mii de oameni – evrei, romi, prizonieri sovietici de război. Presedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a declarat că „nici un ucrainean nu are dreptul sa uite aceasta tragedie şi că ea nu poate sa fie „ştearsă” din memoria colectiva a ucrainenilor, ca o pagina rusinoasa de istorie. La ceremoniile de ieri de la Kiev au luat parte si presedintele Germaniei, Joachim Gauck, si presedintele Consiliului European, Donald Tusk, ca si o delegatie a guvernului izraelian.

Directorul FBI James Comey a declarat intr-o audiere in Congres că au existat „mai multe incercari ale hackerilor” de a intra in baza de date a alegatorilor americani pentru alegerile prezidenţiale din 8 noiembrie şi că instituţia pe care o conduce priveste „cu foarte multa atentie” la hackerii rusi care ar putea incerca să influenţeze alegerile americane. In august FBI-ul a cerut unui numar de 50 de state americane sa isi intareasca sistemul de protejare a datelor datorita dovezilor că cel putin în doua state – Illinois si Arizona registrele electorale electronice au fost tinta atacurilor unor hackeri. Comey nu a dat mai multe detalii, dar un oficial de rang inalt din domeniul securităţii este citat de postul de televiziune CNN cu declarţia că peste o duzină de state americane au fost tinta unor atacuri cibernetice şi că în spatele lor ar putea sa fie Rusia.

La Ierusalim au loc astazi ceremoniile funerare pentru fostul presedinte izraelian Shimon Peres, laureat al premiului Nobel pentru Pace. Peres a murit miercuri la Tel Aviv la 93 de ani. La Ierusalim se vor afla astazi presedintele Statelor Unite, Barack Obama, fostul presedinte Bill Clinton, secretarul de stat John Kerry, ca si liderul autorităţii Palestiniene Mahmud Abbas. La funeralii ar urma să ia parte si demnitari din Marea Britanie, Canada, Uniunea Europeana și alte state din America de Sud, Asia și Africa.

Fostul oligarh Mihail Hodorkovski, critic al politicii Kremlinului, autoexilat in Occident, a anuntat că fundaţia sa „Open Rusia” intenţioneaza sa finanţeze mai multe site-uri online pentru a crea canale de comunicare in acea parte a societatii ruse care se distanțează de politica oficiala a Rusiei şi care se consideră independenta. Organizatiile selectate vor primi finanţări de aprovimativ 30 de milioane de ruble pentru a-şi începe activitatea in luna decembrie a acestui an. Vor fi încurajate acele site-uri care intreprind investigatii jurnalistice. Hodorkovski, cândva cel mai bogat om din Rusia datorita companiei sale Yukos a fost închis in Siberia timp de 10 ani fiind acuzat de evaziune fiscala si delapidare, in procese pe care le-a considerat motivate politic. A fost graţiat de preşedintele Putin in 2013 şi de atunci trăieste in Elveţia si Marea Britanie.

Un tren de navetisti a intrat joi dimineata in viteza intr-un terminal al unei gari din Hoboken, New Jersey, sarind de pe sine. Cel putin o persoană si-a pierdut viata si peste 100 au fost ranite, multe fiind in stare grava. Din imaginile de la fata locului difuzate de televiziunile americane si internaşionale se pot observa pragube materiale semnificative.

In Romania, procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti au deschis un dosar de moarte suspectă după decesul actorului Gyuri Pascu, aceştia solicitând mai multe documente de la Ambulanţa Bucureşti-Ilfov, urmând să fie audiate mai multe persoane, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare. Actorul şi cîntăreţul Ioan Gyuri Pascu a murit luni dimineata, la varsta de 55 de ani. Decesul a survenit in urma unui stop cardiorespirator iresuscitabil. Gyuri Pascu a ramas in memoria spectatorilor si telespectatorilor atat prin muzica sa, cat si prin scenetele in care a jucat alaturi de grupul Divertis, începind din 1987, promotorul unui umor de buna calitate.

Ministrul justiției Vladimir Cebotari a respins drept inițiativa „unor persoane care s-au lăsat dezinformate” rezoluția înaintată de doi membri ai Camerei Reprezentanților din Congresul american, în care se cere anchetarea așa-numitului „furt al miliardului” din sistemul bancar al Republicii Moldova, ținând cont și de faptul că mare parte din bani proveneau de la FMI, se afirmă în rezoluție.

În rezoluția înaintată pe 27 septembrie de congresmenii Randy K. Weber (Texas) și Trent Franks (Arizona) sunt numite și persoane care are trebui investigate pentru o posibilă participare la delapidarea băncilor, între care ministrul justiției. Cebotari a replicat, în interviul pentru Europa Liberă, că „este foarte evident că, în perioada la care se face referire că s-a comis jaful din bănci sau acea pierdere masivă din bănci, nu am avut nicio tangență cu sectorul bancar sau cu activități pe piața financiară”.

În opinia lui Cebotari, rezoluția este o „glumă” care însă ar putea fi exploatată „în scopul influențării și manipulării cu opinia publică” în perioada campaniei electorale.

S-a încheiat perioada de depunere a semnăturilor de susținere pentru potențialii candidați în alegerile prezidențiale din octombrie, iar Comisia Electorală Centrală a validat opt candidați și este în curs de a verifica listele prezentate de încă opt pretendenți.

Cei opt candidaţi înregistrați sunt: Marian Lupu (PDM), Mihai Ghimpu (PL), Iurie Leancă (PPEM), Andrei Năstase (PPPDA), Inna Popenco (Ravnopravie), Dumitru Ciubaşenco (PPPN), Maia Sandu (PAS) şi Igor Dodon (PSRM).

Au depus semnături în ultima zi şi aşteaptă decizia CEC Ana Guţu (Dreapta) şi independenții Valeriu Ghileţchi, Roman Mihăeş, Maia Laguta, Ion Dron, Vasile Tarlev, Vitalia Pavlicenco şi Silvia Radu. Comisia Electorală Centrală are la dispoziţie şapte zile calendaristice pentru a verifica listele.

Curtea Supremă din Rusia a reconfirmat verdictul unui tribunal din peninsula Crimeea care a interzis structura de autoguvernare a tătarilor din Crimeea, „Mejlis”.

Avocatul autoguvernării a anunțat că va face apel la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului.

Organizația tătarilor din Crimeea a fost scoasă în afara legii, ca organizație extremistă, pe 26 aprilie de Tribunal Suprem din peninsulă, la mai bine de doi ani după ce Crimeea fusese anexată abuziv de Rusia.