Comisia Electorală Centrală a înregistrat duminică grupurile de iniţiativă pentru colectarea semnăturilor de susținere a altor cinci candidaţi la alegerile prezidențiale din 30 octombrie, relatează Moldpres. Este vorba de Ana Guțu, candidat desemnat de Partidul Politic „DREAPTA” și de candidații independenți Valeriu Ghilețchi, Ion Dron, Oleg Brega și Roman Mihăieș. Grupurile de inițiativă pot fi înscrise la CEC până pe 9 septembrie, iar listele cu cel puțin 15 mii de semnături de susținere pentru un candidat, trebuie predate până pe 29 septembrie.

Comisarul european pentru politica de vecinătatea Johannes Hahn a cerut din nou Republicii Moldova să-și respecte atît angajamentele față de UE, luate prin Acordul de Asociere, cât și cele asumate în cadrul negocierilor care au loc cu Fondul Monetar Internațional. De rezultatul tratativelor cu FMI depinde reluarea sprijinului financiar extern pentru Moldova, inclusiv sprijinul european. În cadrul întrevederii de la Bratislava cu ministrul de externe moldovean Andrei Galbur, comisarul Hahn a salutat faptul că o mare parte din așa-numita „Foaie de parcurs” a fost realizată, dar a atras atenția că important este ca reformele să fie continuate, se arată într-un comunicat al Ministerului de externe de la Chișinău. Domeniile critice sunt acum, în opinia comisarului european, combaterea corupției, „reforma sectorului mass-media și a celui financiar-bancar”, se mai arată în comunicatul ministrului de externe. La Bratislava, în Slovacia, a avut loc reuniunea informală a miniștrilor de externe din Uniunea Europeană.

Rusia și Statele Unite declară că sunt aproape de a găsi o soluție de compromis pentru un acord de pace în Siria, dar precizează rămân de clarificat o serie de puncte serioase de divergentă. Aflat în China, la summitul G20, președintele american Barack Obama a declarat că discuțiile cu Rusia sunt cruciale în negocierea unui acord de pace pentru Siria, dar că se așteaptă ca aceste discuții să fie foarte dificile: „Ar fi prematur să spun că am ajuns la un rezultat, dar există posibilitatea de a face progrese”, a spus Obama, care participă la ultimul său summit G20 în calitate de președinte ale Statele Unite, o poziție care, desigur, îi subminează prestanța la masa negocierilor.

Tot în marginea summitului G20, vice-ministrul de externe rus Serghei Riabkov a declarat că „nu există nici un motiv să ne temem că negocierile (privind acordul de pace în Siria) vor eșua”.
De săptămâni deja, secretarul de stat american John Kerry și ministrul de externe rus Serghei Lavrov negociază modul cum ar putea coopera Statele Unite și Rusia în Siria. O înțelegere ar putea facilita intrarea convoaielor cu ajutoare umanitare în orașele asediate din Siria, cum este Alep, și ar putea opri aviația siriană să mai bombardeze pozițiile rebelilor sirieni, care sunt sprijiniți de Statele Unite în lupta cu organizația teroristă a Statului Islamic.

Maica Tereza, laureată a premiului Nobel pentru Pace și una din figurile emblematice ale secolului 20, a fost declarată sfântă duminică de către Papa Francisc, la începutul unei ceremonii de canonizare oficiate în Piața Sfântul Petru din Roma. Au participat peste 100.000 de credincioși, relatează agențiile internaționale.

Lidera PAS, Maia Sandu, candidată la prezidențiale, s-a declarat mirată de rapiditatea cu care democrații au strâns semnăturile de susținere a candidatului lor, Marian Lupu. Ea a declarat, citată de Unimedia, punând sub semnul întrebării corectitudinea întregului proces: „… omul a fost convins să semneze, i-au fost verificate actele și a completat personal în listă - toate acestea în doar 3 minute și 36 de secunde. Tot în aceste 3.36 minute a reușit primarul să verifice lista și să o ștampileze”. Grupul de inițiativă al candidatului democrat la președinție, Marian Lupu, a predat sâmbătă o listă cu 25 de mii de semnături de susținere la CEC.

Președintele rus Vladimir Putin și omologul său turc Recep Tayyip Erdogan s-au declarat hotărâți să continue procesul de normalizare a relațiilor bilaterale, după reconcilierea neașteptată din iunie care a urmat unei perioade de câteva luni de criză diplomatică. „Ne rămâne mult de făcut pentru a restabili pe deplin cooperarea în toate domeniile. Și vom vorbi despre asta astăzi”, a declarat Putin cu prilejul unei întâlniri bilaterale cu Erdogan din China, (Hangzhou) unde are loc summitul G20. „Turcia traversează o perioadă dificilă, luptă împotriva terorismului și se confruntă cu grave crime teroriste”, a adăugat președintele rus, citat de agențiile internaționale.

În Siria, Turcia a deschis un nou front sîmbătă, după ce a tancuri turcești au intrat în nordul Siriei, din regiunea Kilis, și au deschis focul împotriva pozițiilor organizației teroriste a Statului Islamic. Potrivit agenției Dogan, cel puțin 20 de tancuri și mașini blindate turceși au pătruns în Siria. Prima intervenție directă a armatei turce în Siria a avut loc pe 24 august, la aproximativ 50 de kilometrii de locul unde are loc acum intervenția cu tancuri și blindate. Forțele turceși s-au alătura rebelilor sireni din „Armata Liberă Siriană” care se luptă pe două fronturi: împotriva Statului Islamic, dar și impotriva milițiilor kurde din nordul Siriei, sprijine de Statatele Unite. Ceeea ce pune Turcia în acest moment într-o confruntare indirectă cu aliatul său american din NATO.

în China, în marginea summitului G20, președintele american Barack Obama a declarat că discuțiile cu Rusia sunt cruciale în negocierea unui acord de pace pentru Siria, dar că se așteatpă ca aceste discuții să fie foarte dificile: „Ar fi prematur să spun că am ajuns la un rezultat, dar există posibilitatea de a face progrese”, a spus Obama, care participă la ultimul său summit G20 în calitate de președinte ale Statele Unite, o poziție care, desigur, îi subminează puțin prestanța la masa negocierilor.
De săptămâni deja, secretarul de stat american John Kerry și ministrul de externe rus Serghei Lavrov negociază modul cum ar putea coopera Statele Unite și Rusia în Siria. O înțelegere ar putea facilita intrarea convoaielor cu ajutoare umanitare în orașele asediate din Siria, cum este Alep și ar putea opri aviația siriană să mai bombardeze pozițiile rebelilor sirieni, care sunt sprijiniți de Statele Unite în lupta cu organizația teroristă a Statului Islamic.

În estul Germaniei, în Mecklenburg-Pomerania Inferioară, au loc alegeri locale, primele după seria de atentate teroriste din Bavaria, din această vară. Este de așteptat ca partidele xenofobe și anti-imigrație, în primul rând „Alternativa pentru Germania”, să câștige un număr semnificativ de mandate, iar partidul conservator al cancelarei Merkel să fie unul din marii perdanți. Votul de astăzi va fi influențat în primul rând de politica tolerantă a cancelarei față de migranți și refugiați, care i-a adus multe critici în propriul partid și a provocat o scădere a popularității, mai ales în landurile estice odinioară parte a fostei Germanii comuniste.

Turcia a asigurat că va continua să aplice acordul cu Uniunea Europeană privind limitarea fluxului de migranți spre Europa, dar nu va participa și al alte măsuri înainte ca regimul vizelor pentru cetățenii turci care călătoresc în UE să fie liberalizat, a declarat sâmbătă ministrul pentru afaceri europene, Omer Celik, El a mai spus că este „irațional” pentru Turcia să-și schimbe legile antiterorism, o precondiție pentru ridicarea obligativității vizelor pentru cetățenii turci, atâta timp cât se confruntă cu amenințarea terorismului. „Mingea este acum în terenul europenilor. Noi ne-am respectat angajamentele”, a mai spus ministrul turc pentru afaceri europene.

Mii de britanici au participat sâmbătă la un „marș pentru Europa" organizat la Londra, Birmingham, Oxford și Edinburgh, la care au cerut menținerea de relații strânse cu UE în pofida Brexit-ului, referendumul la care s-a votat ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Manifestațiile au loc înainte de o dezbatere în Parlament pe marginea unei petiții online care cere organizarea unui al doilea referendum. Petiția a adunat până acum peste patru milioane de semnături online.
Premierul conservator Theresa May, care a militat pentru rămânerea în UE, a declarat acum că nu va avea loc un al doilea referendum și că va pune în practică Brexit-ul, al cărui calendar rămâne să fie stabilit. Ea a spus că nu va înainta cererea oficială de ieșire a Marii Britanii din UE înainte de sfârșitul anului, după care, teoretic, Londra și Bruxelles-ul au doi ani să negocieze condițiile acestui „divorț”.

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a avertizat că Europa și-a epuizat aproape toată capacitatea de a primi refugiați și are nevoie de sprijinul comunității internaționale. „Capacitățile Europei pentru primirea de noi valuri de refugiați, fără a uita migranții clandestini, sunt aproape de limitele lor”, a spus Donald Tusk, în cursul unei conferințe de presă comune cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, cu ocazia summitului G20 de la Hangzhou (China).

Președintele american Barack Obama și omologul său chinez Xi Jinping au anunțat sâmbătă ratificarea de către țările lor, cele mai mari economii din lume, dar și cei mai mari poluatori, a acordului de la Paris privind limitarea creșterii temperaturii globale cu maximum două grade. Cei doi s-au întâlnit înainte de summitul G-20 din China. China și Statele Unite sunt responsabile, împreună, de aproape 40% din totalul emisiilor globale de gaze cu efect de seră din atmosferă. Acordul de la Paris asupra mediului a fost semnat de 180 de țări dar până acum a fost ratificat de numai 24 de țări, responsabile pentru un pic peste 1% din emisiile de gaze cu efect de seră.

Motivul invocat la şedinţa Comitetului Executiv Politic al PCRM a fost că hotărârea Curţii Constituţionale de a reveni la alegerea directă a şefului statului ar fi ilegală, informează IPN.

Liderul communist Vladimir Voronin a declarat ulterior presei că toate decretele semnate de viitorul preşedintele vor fi nelegitime, motiv pentru care comuniştii îndeamnă cetăţenii să nu participe la votul de pe 30 octombrie.

În opinia lui Voronin, această decizie trebuia luată prin referendum, la care să se voteze modificarea Constituției.

În acest moment sunt 14 persoane care și-au declarat oficial intenția de a candida.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat Federația Rusă pentru încălcarea drepturilor a doi cetățeni ai Moldovei din regiunea transnistreană, relatează Unimedia. Instanţa a obligat Rusia să plătească prejudiciile material, morale, precum și cheltuielile de judecată ale celor doi moldoveni cărora autoritățile transnistrene le-au confiscat autoturismele, pentru neplata taxelor de intrare în regiune. CEDO își motivează decizia prin faptul că Rusia este responsabilă pentru crearea regimului separatist și contribuie la tergiversarea soluționării conflictului prin susținerea politică și financiară a regiunii, precizează Unimedia, citând Infotag.

La Samarkand, în orașul natal al președintelui Islam Karimov, au avut loc funerariile liderului uzbec, decedat oficial vineri, 2 septembrie. Mii de persoane s-au adunat în Piața Registan pentru a participa la ceremonie, alături de o serie de lideri de stat și de guvern. Au participat premierul rus Dimitri Medvedev, președinții Afganistanului, Tadjikistanului și Turkmenistanului precum și premierii și Kazahstan și Kârgâstan.

Guvernul de la Chișinău și autoritățile autonomiei Găgăuze au negociat un plan de dezvoltare a regiunii în următorii trei ani. Radio Chișinău anunță că se prevede între altele punerea în aplicare a Programului de stat de studiere a limbii de stat, inclusiv în instituţiile de învățământ preşcolar, și reabilitarea spitalelor din Comrat, Vulcăneşti şi Ceadîr Lunga, precum şi a unor puncte de asistenţă medicală urgentă în câteva localităţi. Planul trebuie aprobat acum de plenul guvernului.

Rusia încearcă să vândă aproape 20% din concernul petrolier de stat Rosneft, în speranța de a obține peste 11 miliarde de dolari. Într-un interviu acordat vineri agenției Bloomberg, președintele rus Vladimir Putin a precizat că statul va încerca să vândă acțiunile direct, nu printr-o ofertă publică. Guvernul rus va continua să dețină 50%+1 din acțiuni la Rosneft (aproape 20% sunt deținute deja de compania britanică British Petroleum). Rosneft este cea mai mare companie petrolieră a Rusiei, cu o producție de petrol reprezentând o treime din producța națională zilnică de aproape 11 milioane de barili. La prima ofertă publică de acțiuni, Rosneft era evaluată la 800 de miliarde de dolari dar valoarea i-a scăzut între timp la numai 55 de miliarde. Din cauza sanciunilor internaționale, corncernele occidentale ar putea fi împiedicate să cumpere acțiunile Roseft dar locul lor ar putea fi luat de investitori din China sau India, spun experții economici.

Funeraliile președintelui uzbek Islam Karimov, care a decedat oficial vineri, 2 septembrie, vor avea loc la Samarkand, localitatea sa natală. În capitala uzbecă Tașkent, la 300 de kilometri de locul înmormântării, mii de persoane s-au adunat pe străzi pentru a privi cortegiul funerar. Ceremoniile sunt conduse de premierul Șavkat Mîrziaev, despre care se speculează că i-ar putea urma lui Karimov la conducerea țării.

Parlamentul Spaniei a respins vineri o nouă încercare a premierului Mariano Rajoy de a obține un vot de încredere pentru formarea unui nou guvern așa că devine tot mai pobabilă a treia rundă de alegeri anticipate în decurs de un an. Partidele politice au acum la dispoziție două luni pentru a ajunge la un compromis, înainte ca regele să convoace alegeri anticipate, care ar trebui să se desfășoare în decembrie.

Candidatul republican la președinția americană Donald Trump a ajuns practic la egalitate cu candidata democrată Hillary Clinton, chiar cu un ușor avans în cel mai recent sondaj de opinie Reuters/Ipsos, dat publicității vineri. Sondajul, efectuat în perioada 26 august ― 1 septembrie, îl creditează pe Trump cu 40% din intențiile de vot, în timp ce Clinton are 39%. Din 25 august, Clinton a scăzut continuu în preferințele alegătorilor americani, până la pierderea avansului de 8% de care se bucura la un moment dat, notează agenția Reuter.

Coordonatoarea politicii externe europene, Federica Mogherini a declarat că în estul Ucrainei este respectat acordul de încetare a luptelor dar că eventuala ridicare a sancțiunilor împotriva Rusiei va avea loc după „aplicarea în totalitate” a acordul de pace de la Minsk, din 2015. Mogherini a făcut declarația după reuniunea miniștrilor de externe EU de la Bratislava. Acordul de pace de la Minsk a fost negoiat de Ucraina, Rusia, Franța și Germania la summitul de la Minsk din 11 februarie 2015, după ce luptele reizbucniseră în estul separatist al Ucrainei. Până acum se estimează că peste 9.000 de persoane au fost ucise în conflictul dintre armata ucraineană și milițiile separatiste din est, susținute de Rusia.

După zile de speculații, televiziunea de stat uzbecă a anunțat decesul președintelui Islam Karimov, în vârstă de 78 de ani. Pe 27 august s-a anunțat spitalizarea lui Karimov după care oficial, autoritățile uzbeece nu au mai făcut nici o declarație.

Karimov va fi înmormântat sâmbătă, 3 septembrie, în orașul său natal Samarkand. Islam Karimov a condus în mod autoritar Uzbekistanul timp de 27 de ani iar problema succesiunii pare să fie deschisă.

Comitetului politic central al PCRM va decide sâmbătă strategia partidului în alegerile prezidenţiale din 30 octombrie. 13 candidati și-au anunțat deja intenția de a participa la alegerile prezidențiale, între care socialistul Igor Dodon, democratul Marian Lupu, fostul premier Iurie Leancă, fosta ministră Maia Sandu și liderul Platformei DA Andrei Năstase. Candidații se pot înscrie până la 9 septembrie.

Comisia Electorală Centrală a înregistrat vineri, 2 septembrie, nouă grupuri de iniţiativă pentru colectarea semnăturilor în vederea susţinerii candidaţilor la funcţia de preşedinte iar alte patru grupuri de inițiativă au solicitat vineri înregistrarea, informează agenția Moldpres.

Soarta președintelui uzbek Islam Karimov este în continuare incertă. Vineri, guvernul a anunțat vineri că starea sănătății lui Karimov se deteriorează. Cu toate acestea, au apărut și primele indicii că s-ar face pregătiri pentru un eveniment national la Samarkand, orașul unde s-a născut președintele uzbek, astăzi în vârsta de 78 de ani. Deasemeni, diplomați străini au declarat, sub anonimat, că liderii din Kârgâzstan și Afganistan s-ar pregăti să participe la funerariile lui Karimov pe 3 septembrie. Oficial, în Uzbekistan nu s-a făcut nici o declarație, după anunțul din 27 august că Islam Karimov a fost spitalizat până vineri, când guvernul a menționat deteriorarea stării sănătății președintelui.