La Judecătoria Buiucani din Chișinău a început marți procesul pe fond al lui Ilan Shor într-unul din dosarele falimentării Băncii de Economii, dar audierile au durat doar câteva minute. Avocații au spus că au nevoie de mai mult timp să studieze dosarul. Suporterii lui Shor veniți de la Orhei, unde acesta a fost ales primar anul trecut au organizat din nou un protest în fața instanței. Procuratura Anticorupție îl acuză pe Shor de spălarea a cinci miliarde de lei obținuți prin escrocherie de la Banca de Economii pe când o conducea, în 2014, și cer o pedeapsă de 15 ani de închisoare. Fostul bancher care se află în arest la domiciliu spune că este nevinovat. El afirmă că banii ar fi fost scoși din Banca de Economii printr-o schemă frauduloasă la inițiativa fostului premier Vlad Filat în beneficiul altui om de afaceri controversat, Veaceslav Platon.

Liderul opoziției socialiste Igor Dodon a cerut Guvernului și Comisiei Electorale Centrale să deschidă 159 de secții de votare în Federație Rusă pentru alegerile prezidențiale din 30 octombrie. Dodon care candidează la prezidențiale cu promisiunea apropierii de Rusia, spune că anume acolo locuiesc cei mai mulți moldoveni aflați la muncă în străinătate. Într-un demers depus astăzi, el citează un răspuns primit de la Ministerul de Externe în care se spune că în Rusia se află aproape 480 de mii de moldoveni. Potrivit acestor date, în Italia, se află peste 140 de mii, iar liderul socialist propune să fie deschise acolo 47 de secții. Autoritățile încă nu au reacționat. La alegerile parlamentare din 2014, în Rusia au fost deschise doar 5 secţii de votare.

Ministerul Justiției din Rusia spune că decizia sa de a plasa centrul sociologic independent Levada pe lista așa-numiților „agenți străini” a fost luată din cauza sprijinului financiar primit de centru din Statele Unite. Explicația dată agenției de știri TASS survine la o zi după includerea Centrului Levada în registrul organizațiilor „care operează ca agenți străini” și cu mai puțin de două săptămâni înainte de alegerile parlamentare ruse. Obligația înregistrării ca „agenți străini” a organizațiilor care primesc ajutoare din străinătate și practică activități politice a fost introdusă în Rusia în 2012. Grupuri rusești și internaționale pentru drepturile omului spun că prevederea legislativă ar avea scopul să reducă la tăcere vocile independente.

Ambasadorul Statelor Unite la Chișinău James Pettit a spus la o întâlnire cu liderul liberal Mihai Ghimpu că „există o diversitate de opinii care trebuie respectată și discutată într-o manieră constructivă” în privința viitorului relațiilor Moldovei cu România. Ambasada americană a făcut această precizare în urma unei solicitări a Europei Libere. În răspunsul ambasadei se mai spune că ambasadorul Pettit a reiterat că „deciziile referitoare la viitorul Republicii Moldova trebuie să reflecte voința tuturor moldovenilor”. Luna trecută, ambasadorul american a afirmat că unirea cu România nu ar rezolva neapărat problemele Moldovei, declarație criticată de Ghimpu și de alți politicieni de pe ambele părți ale Prutului, inclusiv de președintele Senatului de la București, Călin Popescu-Tăriceanu.

Autoritatea Electorală Permanentă din România spune că localitățile Căușeni și Soroca din Republica Moldova sunt primele din străinătate unde a fost atins pragul minim de 100 de alegători necesar pentru organizarea unor secții de votare noi la alegerile parlamentare românești din 11 decembrie. Secțiile noi se vor deschide suplimentar celor de la ambasadele și consulatele românești. Alegătorii români din Căușeni și Soroca și-au semnalat dorința de a avea secții de votare în orașele lor, înscriindu-se în Registrul electoral online, care a fost introdus recent pentru a ușura accesul la vot al alegătorilor din străinătate. Autoritatea Electorală Permanentă spune că, până în 5 septembrie, a validat în total peste 8300 de cereri de înscriere. Peste 6200 dintre acestea menționează opțiunea pentru votul prin corespondență, iar peste 2150 – opțiunea pentru votul în secțiile de votare.

Oficiali europeni și americani au condamnat incendierea unui post de televiziune pro-rus de la Kiev, spunând că atacul este „inacceptabil”. Purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Maja Kocijancic, a cerut Ucrainei o investigație independentă pentru elucidarea deplină a circumstanțelor atacului asupra postului Inter TV, a cărui redacție a fost incendiată pe 4 septembrie. Cinci oameni au fost răniți. Kocijancic a spus că „Bruxelles-ul „urmărește îndeaproape toate incidentele violente vizându-i pe jurnaliști și instituțiile media”. Mai devreme, Statele Unite au condamnat atacul în care aproximativ 20 de naționaliști ucraineni îmbrăcați în haine de camuflaj au aruncat cu cocteiluri Molotov în sediul televiziunii. Ambasada americană la Kiev a spus că sprijină un investigație amănunțită în privința celor întâmplate la Inter TV. O declarație de condamnare a difuzat și OSCE.

Federația Internațională și cea Europeană a Jurnaliștilor au lansat un apel comun în sprijinul unui jurnalist din Crimeea, cerând autorităților rusă să-l lase să plece din peninsulă pentru a primi îngrijiri medicale. Într-un comunicat al celor două organizații se spune că jurnalistul Mykola Semena care contribuie la site-ul Crimeea Realități al postului de radio Radio Europa Liberă/Radio Libertatea are nevoie de tratament urgent. Jurnalistul se află în arest la domiciliu la Semferopol. Autoritățile din Crimeea l-au inculpat pe Semena pentru încălcarea integrității teritoriale ruse după ce a scris că peninsula anexată de Rusia în 2014 trebuie înapoiată Ucrainei. Președintele postului nostru de radio Thomas Kent a cerut mai devreme eliberarea jurnalistului și scoaterea lui de sub acuzare. Kent a mai criticat blocarea site-ului Crimeea Realități de către autoritățile din Crimeea, spunînd că acest gest face parte din politica Rusiei de obstrucționare a presei.

Fostul președinte Vladimir Voronin a îndemnat cetățenii să boicoteze alegerile prezidențiale pe motiv că ar încălca legea și ar face jocul actualei guvernări. Vorbind la o conferință de presă, liderul comuniștilor a spus că partidul său consideră nelegitime atât decizia Curții Constituționale de revenire la alegerea șefului prin vot popular, cât și scrutinul din 30 octombrie. Voronin care a fost ales de două ori președinte de către Parlament, dar niciodată prin vot direct a mai spus că un președinte ales de popor, dar fără competențe va agrava instabilitatea socială și va cauza un „război al împuternicirilor” cu Parlamentul și Guvernul. La aceeași conferință de presă, deputata comunistă Inna Șupac a spus că cei care se înscrie în cursa prezidențială ar face jocul Partidului Democrat, care domină coaliția de guvernare, dar care nu a putut aduna suficiente voturi pentru alegerea șefului statului de către Parlament.

Liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, spune că a prezentat Comisiei Electorale Centrale listele de subscripție cu aproape 27 de mii de semnături în sprijinul candidaturii sale la alegerile din 30 octombrie. Ghimpu a adunat cu aproape două mii de semnături mai multe decât plafonul maxim stabilit de CEC. Presa moldoveană relatează că liberalii vor trebui să decidă la care semnături renunță. Liderul liberal este al doilea potențial candidat care depune semnăturile. Primul le-a depus săptămâna trecută liderul celuilalt partid de guvernământ, Marian Lupu, care conduce Partidul Democrat și care a surprins CEC și contracandidații adunând semnăturile în mai puțin de două zile. Până acum, și-au anunțat intenția să candideze la președinție 16 politicieni.

Președintele rus Vladimir Putin a vizitat mormântul liderului uzbec Islam Karimov, înmormântat săptămâna trecută la Samarkand și s-a întîlnit cu soția și fiica acestuia pentru a-și exprima condoleanțele. Ulterior, într-o întrevedere cu premierul Uzbekistanului, Putin a reafirmat întregul sprijin al Rusiei pentru republica central-asiatică. „Sperăm ca relațiile dezvoltate cu președintele Karimov să continue neschimbate”, a declarat Putin, care nu a fost prezent la funeraliile președintelui uzbec. Rusia a fost reprezentată, la ceremoniile din 3 septembrie, de premierul Dimitri Medvedev.

La Tașkent, asistentul secretarului de stat adjunct american pentru Asia Centrală, Daniel Rosenblum, a declarat că Uzbekistanul intenționează să-și mențină relațiile de cooperare cu Statele Unite. Rosenblum a discutat cu ministrul de externe uzbec Abdulaziz Komilov. El a reafirmat sprijinul Statelor Unite pentru Uzbekistanul care trece acum prin prima sa schimbare de putere de la independență, reamintind că este o perioadă dificilă, care însă poate oferi noi perspective de viitor.

Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a declarat astăzi că a devenit tot mai dificil pentru Ucraina să-și asigure sprijinul Occidentului în lupta împotriva „agresiunii ruse” și a repetat că o invazie la scară mare din Rusia nu poate fi exclusă. În discursul ținut cu ocazia deschiderii noi sesiuni parlamentare, Poroșenko a explicat că în acest moment Europa este confruntată cu alte probleme majore, cum ar fi criza refugiaților și lupta cu organizația teroristă a Statului Islamic, motiv pentru care Ucraina nu mai este o prioritate. Petro Poroșenko a avertizat însă că în alegerile din 2017 ar putea ieși învingătoare forțe politice mai dispuse să ajungă la un compromis cu Kremlinul. „Ucraina va continua să aibă nevoie de un puternic sprijin internațional în lupta împotriva agresiunii rus”, a spus Poroșenko.

Liderul nord-coreean Kim Jong-un a cerut întărirea arsenalului nuclear al țării sale, calificând drept „perfecte” ultimele tiruri cu rachete balistice. Luni, Coreea de nord a lansat mai multe rachete cu rază de acțiune de o mie de kilometri, care au căzut în Marea Japoniei, în zona economică exclusivă a Japoniei. Aceste tiruri vor fi discutate astăzi la o reuniune a Consiliului de Securitate ONU.

Legislativul de la Comrat a decis ca următoarele alegeri pentru Adunarea Populară a autonomiei Găgăuze să fie organizate pe 20 noiembrie, informează IPN. Adunarea Populară a UTA Găgăuzia are 35 de deputaţi aleşi pentru un mandat de patru ani, în circumscripţii teritoriale uninominale.

Doi asociați ai miliardarului rus Viktor Vekselberg au fost arestați de Procuratura rusă sub acuzația de mituire a unor oficiali, în legătură cu un proiect energetic în regiunea Komi. Potrivit revistei americane Forbes, Vekselberg este al șaselea cel mai bogat om din Rusia, cu o avere estimată la pe 11 miliarde de dolari. Se pare că în Komi s-ar fi plătit între 2007 și 2014, peste 12 milioane de dolari mită. Ancheta din regiunea Komi a fost cerută luna trecută de președintele Vladimir Putin.

Ministerul justiției din Rusia a inclus institutul independent de sondare a opiniei „Levada” pe lista organizațiilor considerate „agenți străini”, ceea ce pune sub semnul întrebării supraviețuirea instituției. Ministerul justiției a anunțat luni că a luat această decizie după un control administrativ „inopinat”. Decizia vine cu două săptămâni înainte de alegerile parlamentare și regionale din Rusia. Directorul institutului, Lev Gudkov a explicat că dacă Ministerul justiției nu revine asupra deciziei, „Levada”, ca „agent străin” nu va mai putea conduce sondaje naționale sau anchete sociologice.

Numărul persoanelor care și-au anunțat intenția de a deveni candidate în alegerile prezidențiale din octombrie a crescut la 16, informează Moldpres, după ce Ilie Rotaru și Vitalia Pavlicenco au depus la CEC cererea de înregistrare a grupurilor lor de inițiativă. Cei doi candidează ca independenți. Pentru a deveni candidat oficial în alegeri, pretendenții trebuie să strângă cel puțin 15 mii de semnături de susținere pe care să le depună la CEC până pe 29 septembrie. Liderul democrat Marian Lupu a fost primul care sâmbăta trecută a depus o listă cu 25 de semnături, colectate de grupul său de inițiativă într-o singură zi.

Președintele american Barack Obama și-a anulat marți prima întâlnire cu omologul său filipinez Raul Duterte, după ce acesta s-a referit la el în termeni vulgari, a anunțat un purtător de cuvânt al Casei Albe. Obama se află în Laos pentru summit-ul Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), iar întâlnirea cu Duterte era programată în marginea acestei reuniuni regionale.

La Bagdad a avut loc un atentat sinucigaș cu bombă, care a ucis cel puțin nouă oameni luni noaptea. Atentatul a fost revendicat de organizația teroristă a Statului Islamic, relatează Reuters. Atacul a făcut și 20 de răniți, unii în stare foarte gravă.

În Afganistan, la Kabul, milițiile Taliban au revendicat un dublu atac, soldat cu cel puțin 24 de morți și 91 de răniți. Atentatul sinucigaș a avut loc la o oră de vârf, în apropierea Ministerului afgan al Apărării de la Kabul, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului Sănătății Publice.

Partidul „Solidaritate şi Acţiune” şi Partidul „Platforma Demnitate şi Adevăr” nu renunţă la ideea desemnării unui candidat comun pentru alegerile prezidenţiale, desi ambele au pentru moment candidații proprii pentru care strâng semnături. În cadrul emisiunii „În PROfunzime” de la la PRO TV, liderii celor două partide, Maia Sandu şi Andrei Năstase, au reafirmat că un candidat comun va fi desemnat pănă la sfârșitul acestei luni. Maia Sandu a asigurat că decizia va fi luată ținând cont numai de „percepţia oamenilor”, relatează IPN.

Statele Unite și autoritățile europene au condamnat incendierea sediului televiziunii ucrainene pro-ruse „Inter TV”. Atacul a avut loc pe 4 septembrie și s-a soldat cu rănirea a cinci persoane. Ambasadorul american la Kiev a calificat atacul drept „inacceptabil” și a cerut investigarea rapidă a incidentului. Șase persoane au fost deja reținute, au informat autoritățile ucrainene.

Reprezentanta OSCE pentru libertatea presei, Dunja Mijatović, a declarat și ea că dezacorduri cu politica editorială a unei instituții media „nu pot fi rezolvate prin violență”, a salutat reacția promptă a autorităților ucrainene, dar a reamintit că acestea au „încurajat” un climat de ură, acuzând televiziunea repectivă că ar „trăda interesele Ucrainei”.

La Soroca și Căușeni se vor organiza secții de votare suplimentare pentru alegerile parlamentare din România, de pe 11 decembrie, a anunțat Autoritatea Electorală Permanentă de la București, citată de Agerpres. În cele două localități s-a înregistrat numărul minim de 100 de alegători înscriși în Registrul electoral, necesar pentru organizarea unei noi secții de votare în străinătate. În total, a anunțat luni Autoritatea Electorală Permanentă din România, până la această dată, au fost validate 8.364 de cereri de înscriere în Registrul electoral depuse de alegătorii români cu domiciliul sau reședința în străinătate. Dintre acestea, 6.205 menționează opțiunea pentru votul prin corespondență, iar 2.159 pentru secțiile de votare.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat luni, la summitul G20 din China, că a propus din nou crearea unei „zone de securitate” în Siria, în lungul frontierei cu Turcia, unde să fie impusă încetarea luptelor, Această zonă de securitate, crede Erdogan, ar putea limita și afluxul de refugiați din Siria. Președintele Erdogan a precizat că a făcut propunerea și în timpul discuțiilor bilaterale cu președinții rus și american, Vladimir Putin și Barack Obama. Turcia găzduiește aproape trei milioane de refugiați, majoritatea sirieni. În ultimele două săptămâni, armata turcă a făcut două incursiuni peste granță, în Siria unde a atacat poziții ale organizației teroriste a Statului Islamic alături de formațiuni ale rebelilor sirieni.

Luni, Hillary Clinton, candidata Partidului Democrat în alegerile prezidențiale americane, a acuzat din nou Rusia că ar încerca să influențeze rezultatul alegerilor din noiembrie. Clinton, aflată în campanie în statul Ohio, a declarat ziariștilor care o însoțesc că posibila implicare a Rusiei în atacurile cibernetice care au vizat Partidul Democrat în iulie „ridică întrebări grave privind posibila imixtiune a rușilor în procesul nostru electoral”. „Până acum” a continuat Clinton „nu am avut o putere străină adversă care s-a amestecat în procesul nostru electoral”.

Miniștrii de interne și de externe ai Poloniei vizitează Marea Britanie pentru discuții despre siguranța sutelor de mii de polonezi trăitori acolo, după două atacuri soldate cu moartea unui polonez și rănirea altor trei. Ministrul de externe Witold Waszczykowski a spus că polonezii sunt mai puțin protejați în Marea Britanie decât alți străini. El a plecat luni spre Londra împreună cu ministrul de interne Mariusz Blaszczak, cei doi urmând să viziteze de asemenea localitatea Harlow, la 50 km nord de Londra, unde un polonez a murit săptămâna trecută, iar altul a fost rănit în bătaie de adolescenți. Alți doi polonezi au fost bătuți duminică.