Președintele Nicolae Timofti spune că nu el, ci premierul Pavel Filip va reprezenta Moldova la un apropiat summit al CSI. Într-un comunicat de presă, șeful statului spune că reuniunea din 16 septembrie de la Bișkek este „axată pe tematica economică”, ceea ce face mai potrivită participarea lui Filip. Organizatorii kirghizi ai summit-ului anunțau luna trecută că la el vor participa toți șefii de stat din țările organizației, inclusiv președintele rus Vladimir Putin. Portalul Deschide.md scrie că este al doilea an la rând când Timofti nu merge la summit-ul anual CSI. Timofti a participat la edițiile din 2012, 2013 și 2014, dar în 2015 nu a mai mers, în locul lui fiind trimis în Kazahstan premierul de atunci, Valeriu Streleț. Cu un an înainte, în 2014, la Minsk, Timofti avusese un schimb de replici dure, interceptate parțial de presă, cu omologul său rus, Vladimir Putin.

Pilotul unui avion de spionaj american aflat în patrulare de rutină deasupra Mării Negre a raportat că un avion de vânătoare rusesc a efectuat o interceptare „nesigură și neprofesională”, au informat miercuri doi oficiali de apărare din Statele Unite citați de Reuters. Vorbind sub condiția anonimatului, ei au spus că au fost multiple interacțiuni între cele două avioane, dintre care numai una a fost calificată drept nesigură. Oficialii au discutat cu pilotul pentru a stabili dacă vor include incidentul între cele discutate la reuniunea anuală dintre oficialitățile americane și ruse pe tema unor interceptări „mai grave”.

Marea Britanie va începe construcția unui zid în portul din nordul Franței Calais, pentru a opri imigranții să mai sară pe camioane în încercarea de a trece ilegal Canalul Mânecii, relatează AFP. Bariera înaltă de 4 metri, lungă de 1 km va fi ridicată pe un drum de acces către port începând de luna aceasta, și ar trebui să fie gata la sfârșitul anului. Zidul finanțat de guvernul britanic este complementar unui gard de securitate deja existent, care înconjură portul și intrarea în tunelul de sub Canal. Zidul a fost criticat de unii politicieni britanici. Membra parlamentului d

Premierul Pavel Filip a anunțat că în curând va veni în vizită în R. Moldova comisarul european Johannes Hahn, responsabil cu relațiile de vecinătate și negocierile pentru extindere. Vorbind la o ședință de guvern, la Chișinău, Filip a spus că vizita de la 26 septembrie este „foarte importantă”, fiind consacrată aplicării Acordului de Asociere la UE. Filip nu a dat alte detalii despre scopul sosirii lui Hahn. Ea vine după o pauză în vizitele la Chișinău ale oficialilor europeni, pe fondul nemulțumirilor stârnite la Bruxelles de „furtul miliardului” din bănci și de alte evoluții moldovene. Luna trecută premierul român Dacian Cioloș, anunțând la Chișinău deblocarea creditului românesc, adăuga că a auzit de la Johannes Hahn că și UE va relua curând asistența financiară pentru Moldova.

Favoritul cursei electorale pentru funcția de președinte al regiunii separatiste transnistrene este Vadim Krasnoselski, președintele Sovietului suprem de la Tiraspol. Peste 25 la sută dintre respondenții unui sondaj realizat de o companie sociologică de la Moscova au declarat că și-ar da votul pentru ca el să devină șef al administrației de la Tiraspol. Actualul lider transnistrean, Evgheni Șevciuk, ar fi susținut de doar 14 la sută dintre respondenți. Campania pentru alegerile care vor avea loc în luna decembrie începe în regiunea separatistă la 11 septembrie.

Secretarul general NATO Jens Stoltenberg a spus miercuri că Georgia „se află mai aproape” de primirea în NATO, într-o demonstrație de sprijin pentru țara sud-caucaziană învecinată cu Rusia. Aflat în vizită la Tbilisi, Stoltenberg a spus că Georgia și-a „consolidat democrația și instituțiile civice”, iar aceasta „a ajutat-o să ajungă mai aproape de NATO”. Liderii alianței au căzut de acord asupra primirii Georgiei la summit-ul din 2008 de la București, dar de atunci nu s-au făcut mari progrese în procesul de aderare. Rusia, care a purtat un scurt război cu Georgia în 2008, se opune vehement primirii în NATO a oricărei țări, și cu atât mai mult a fostelor republici sovietice.

Un bărbat înarmat cu cuțit a atacat doi polițiști belgieni miercuri la Bruxelles, dar vestele antiglonț i-au protejat și nu au fost răniți. Poliția nu a dat imediat detalii despre identitatea agresorului sau despre motivele atacului petrecut într-un parc din cartierul Molenbeek, unde locuiau câțiva indivizi implicați în atacurile teroriste din toamna trecută, de la Paris. Suspectul din incidentul de astăzi a fost arestat. Luna trecută o polițistă belgiană a împușcat mortal un algerian care rănise două polițiste la Charleroi, la sud de Bruxelles. Statul Islamic și-a asumat răspunderea pentru acel atac. Belgia rămâne în stare de alertă după atacurile teroriste din martie, soldate cu 32 de morți la aeroportul și în metroul din Bruxelles.

Curtea de Apel de la Chișinău a decis că omul de afaceri Veaceslav Platon va rămâne în arest încă 30 de zile, respingând cererea avocaților săi de a fi pus în libertate. Platon, care a fost extrădat săptămâna trecută Republicii Moldova după o lună petrecută în arest în Ucraina, este cercetat în unul din dosarele devalizării Băncii de Economii. Dar el susține că acuzațiile de escrocherie și spălare de bani i-ar fi fost fabricate la indicațiile fruntașului democrat Vlad Plahotniuc. Luni, Platon s-a plâns de condițiile de detenție de la Penitenciarul nr. 13 din Chișinău. Într-o scrisoare trimisă presei, el a spus că este ținut într-o celulă de la subsol unde „lipsesc în totalitate condițiile de igienă” și că timp de 48 de ore nu i s-a dat lenjerie de pat sau săpun.

Poliția franceză a reținut doi suspecți după găsirea câtorva butelii de gaz într-o mașină, nu departe de catedrala Notre-Dame din Paris. Mașina fusese abandonată la sfârșitul săptămânii cu luminile de avarie aprinse pe o stradă laterală de pe malul stâng al Senei, au spus surse de poliție citate de Agenția France Presse. Poliția a fost alertată de un barman care a văzut o butelie de gaz pe scaunul din spate al mașinii abandonate. Acea butelie s-a dovedit goală, dar poliția a găsit alte câteva, pline, în portbagaj. Nu s-au găsit dispozitive de detonare. Proprietarul mașinii și altă persoană, ambii cunoscuți serviciilor de securitate, au fost arestați marți, iar anchetorii anti-terorism au început o investigație. Franța rămâne în stare de alertă ridicată după valul de atacuri teroriste soldat cu sute de morți, mai ales la Paris, în noiembrie și la Nisa de ziua națională a Franței, 14 iulie.

O grupare reprezentând opoziția siriană la negocieri a dezvăluit planul unei tranziții politice menită să pună capăt războiului civil din Siria, cerând plecarea de la putere a președintelui Bașar al-Assad în termen de șase luni și ținerea de alegeri după doi ani. Planul expus la Londra miercuri de Înaltul Comitet de Negocieri (HNC) prevede intrarea în vigoare a unui armistițiu odată cu începerea negocierilor de șase luni cu regimul de la Damasc. Șeful HNC Riad Hijab a spus că va urma apoi formarea unei structuri de guvernare de tranziție și plecarea lui Assad și a „clicii” sale, iar după 18 luni se vor ține alegeri sub supravegherea ONU. Hijab a recunoscut însă că planul va avea de depășit obstacole majore.

Autoritățile din Statele Unite au spus că o vor pune sub acuzare pe candidata la președinția americană din partea Partidului Verzilor Jill Stein, care ar fi murdărit cu spray echipamente de construcții la un protest împotriva proiectului unei conducte în statul Dakota de Nord. Potrivit relatării Associated Press, șeriful districtului Morton a spus marți că Stein va fi învinuită de intrare nepermisă pe o proprietate particulară și de vandalism. O purtătoare de cuvânt a lui Stein a spus că activiștii au invitat-o marți să lase o amintire la locul protestului, iar a scris cu spray roșu „Aprob acest mesaj” pe lama unui buldozer. Până marți seară Stein nu fusese arestată sau inculpată. Protestul este condus de un trib indigen care încearcă să oprească construcția unei secțiuni a conductei care ar traversa locuri sacre, de mare importanță culturală.

De la Chișinău se relatează că Nicolae Timofti a refuzat să meargă pentru a doua oară la rând la un summit anual al CSI, iar în locul său va merge premierul Pavel Filip. Portalul Deschide.md informează că secretarul general al președinției, Ion Păduraru, a confirmat că șeful statului nu va merge la reuniunea din 16 septembrie de la Bișkek, capitala Kîrgîstanului, adăugând că nu cunoaște motivele. „Decizia îi aparţine”, a spus Păduraru. Deschide.md scrie că Timofti a participat la edițiile din 2012, 2013 și 2014 ale summit-ului țărilor post-sovietice, dar în 2015 nu a mai mers, în locul lui fiind trimis premierul de atunci, Valeriu Streleț. Cu un an înainte, în 2014, la Minsk, Timofti avusese un schimb de replici dure, interceptate parțial de presă, cu omologul său rus, Vladimir Putin.

Inna Popencu, medic din Orhei, va fi candidată la alegerile prezidențiale din 30 octombrie din partea mișcării „Ravnopravie”, condusă de primarul, omul de afaceri Ilan Shor. Inna Popencu a fost prezentată de formațiune miercuri la un briefing de presă, la care a spus că ea nu este politiciană, ci un „simplu cetățean”, și că după atâția ani de conflict Moldova are nevoie de „frumusețe”. Liderul formațiunii „Ravnopravie”, Ilan Shor, a lipsit de la briefing întrucât este în arest la domiciliu, fiind judecat pentru presupusa participare la devalizarea băncilor sprijinite de stat. Potrivit numărătorii portalului infomoldova.net, Inna Popencu este a treia femeie înscrisă în cursa pentru președinție, după Maia Sandu și Ana Guțu.

Washingtonul și Ankara sunt dispuse să coopereze pentru a-i alunga pe militanții Statului Islamic din capitala lor de facto Raqa, în nordul Siriei, a spus președintele turc Recep Tayyip Erdogan în comentarii publicate miercuri. Erdogan a spus că a căzut de acord în această chestiune cu președintele Statelor Unite, Barack Obama, pe marginea summitului G20 din China. „Raqa este cel mai important centru Daesh”, a spus Erdogan , folosind abrevierea arabă pentru Statul Islamic, la bordul avionului cu care se întorcea din China. În remarcile publicate de ziarul „Hurriyet”, Erdogan a mai spus că detaliile cooperării americano-turcești la Raqa mai trebuie discutate de comandanții militari din cele două țări.

Kremlinul spune că extinderea sancțiunilor împotriva Rusiei nu este în spiritul discuțiilor privind posibila cooperare între Rusia și Statele Unite. Aprecierea a fost formulată de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Președintele rus Vladimir Putin și omologul său american Barack Obama s-au întâlnit în marginea summitului G20 din China săptămâna aceasta. Obama a descris întâlnirea drept „constructivă, dar nu concluzivă”, spunând că s-a concentrat asupra conflictului din Siria, aflat în discuția negociatorilor din cele două țări. Statele Unite au anunțat la 1 septembrie o nouă rundă de sancțiuni împotriva Rusiei, datorită implicării ei în conflictele din Ucraina. Miercuri, 7 septembrie, și UE a anunțat prelungirea propriilor sale sancțiuni împotriva Rusiei.

Curtea de Apel Chișinău examinează astăzi contestația omului de afaceri controversat Veaceslav Platon împotriva arestului preventiv pe 30 de zile. Platon, care a fost extrădat săptămâna trecută Republicii Moldova, după o lună petrecută în arest în Ucraina, este cercetat în unul din dosarele devalizării Băncii de Economii. Dar el susține că acuzațiile de escrocherie și spălare de bani i-ar fi fost fabricate la indicațiile fruntașului democrat Vlad Plahotniuc. Luni, Platon s-a plâns de condițiile de detenție de la Penitenciarul nr. 13 din Chișinău. Într-o scrisoare trimisă presei, el a spus că este ținut într-o celulă de la subsol unde „lipsesc în totalitate condițiile de igienă” și că timp de 48 de ore nu i s-a dat lenjerie de pat sau săpun.

În Ungaria, procurorii au inculpat-o pe operatoarea unei televiziuni care a lovit și a pus piedică imigranților, în timp ce aceștia încercau să fugă de poliție, în apropiere de granița cu Serbia. În incidentul petrecut cu un an în urmă, care a fost filmat și răspândit viral pe internet, Petra Laszlo părea să tragă cu piciorul într-o fată și un tânăr. Televiziunea cu simpatii naționaliste la care lucra, N1TV, a concediat-o. Procurorii spun că nu au descoperit probe că Laszlo ar fi acționat din ură rasială, dar au pus-o sub acuzare pentru încălcarea ordinii publice. Inculparea survine pe fundalul tensiunilor politice din Ungaria cauzate de decizia guvernului eurosceptic să organizeze un referendum, pe 2 octombrie, pentru a respinge cotele de imigranți pe care Uniunea Europeană a propus să-i găzduiască fiecare țară membră.

Președintele român, Klaus Iohannis, a numit un nou ministru de Interne, Dragoș Tudorache, la mai puțin de o săptămână după demisia ministrului precedent din cauza acuzațiilor de protejare a infractorilor. Fostul ministru, Petre Tobă, a fost acuzat de Direcția Națională Anticorupție că a refuzat să declasifice informații pentru a proteja foști șei ai Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă a ministerului. Aceștia sunt bănuiți la rândul lor de folosirea ilegală în scopuri personale sau de protocol a fondurilor operative. Procurorii anticorupție au făcut demersuri pentru cercetarea penală a fostului ministru.

Oficiali de la Pentagon spun că o navă a flotei americane a fost nevoită să schimbe cursul pentru a evita coliziunea cu un vas de atac al armatei iraniene în Golful Persic. Incidentul petrecut pe 4 septembrie a fost al patrulea de acest fel în decurs de o lună, iar oficiali americani sunt îngrijorați că ele pot cauza reacții greșite. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, căpitanul Jeff Davis, a spus că ambarcațiunea Gărzilor Revoluționare Iraniene a navigat până în fața navei USS Firebolt și s-a oprit, forțând-o să-și schimbe cursul, după ce fusese „hărțuită” de șapte vase iraniene. Ministerul american al apărării spune că anul acesta au existat 31 asemenea incidente, care se constituie într-o tendință „neplăcută”.

Candidatul republican la președinția Statelor Unite, Donald Trump, a declarat că rivala sa democrată HIllary Clinton nu va fi în stare să facă față unor adversari duri ca președintele rus, Vladimir Putin. Atacul de marți al lui Trump în timpul unui eveniment electoral în statul Virginia survine după ce, în cursul campaniei prezidențiale, îl lăudase pe Putin și invitase Rusia să spargă poșta electronică a lui Clinton. Cu o zi mai devreme, democrata l-a acuzat pe Trump că încurajează Rusia să se amestece în alegerile americane cu ajutorul atacurilor cibernetice, acuzație respinsă de campania republicanului.

Un tribunal din Serbia l-a condamnat la trei ani de închisoare pe un croat acuzat de spionaj, pe fundalul relațiilor încă tensionate dintre cele două țări în urma războiului din 1991-95. Cedo Colovic, în vârstă de 57 de ani, a fost arestat săptămâna trecută, iar procurorii nu au precizat pentru cine cred că ar fi spionat. Colovic care deține cetățenia ambelor țări respinge acuzațiile. Presa sârbă a scris că acesta ar fi fost ofițer în forțele rebele ale sârbilor și s-a refugiat în Serbia după război. Ar fi furnizat ulterior Croației informații care au ajutat-o să instrumenteze dosare de crime de război împotriva altor ofițeri sârbi. Președinta croată Kolinda Grabar-Kitarovic a dezmințit ferm acuzațiile că inculpatul ar fi lucrat pentru Croația.

Procesul pe fond al lui Ilan Shor acuzat de escrocherie și spălarea de bani din Banca de Economii pe când o conducea în 2014 a început marți la Judecătoria Buiucani de la Chișinău. Dar audierile au durat doar câteva minute și au fost amânate până la 19 septembrie la cererea avocaților, care au spus că au nevoie de mai mult timp să studieze dosarul. Suporterii lui Shor veniți de la Orhei, unde acesta a fost ales primar anul trecut, au organizat un nou protest în fața instanței. Procuratura Anticorupție cere o pedeapsă de 15 ani de închisoare pentru Shor. Dar fostul bancher care se află în arest la domiciliu spune că este nevinovat.

Fostul președinte Vladimir Voronin a îndemnat cetățenii să boicoteze alegerile prezidențiale din 30 octombrie pe motiv că ar încălca legea și ar face jocul actualei guvernări. Vorbind la o conferință de presă, marți, liderul comuniștilor a spus că partidul său consideră nelegitimă și decizia Curții Constituționale de revenire la alegerea șefului statului prin vot popular. Voronin a fost ales de două ori președinte de către Parlament, dar niciodată prin vot direct. El a mai spus că un șef al statului care va fi ales de popor, însă fără competențe mai mari, va agrava instabilitatea socială și va cauza un „război al împuternicirilor” cu Parlamentul și Guvernul.

Liderul liberal Mihai Ghimpu a prezentat Comisiei Electorale Centrale marți listele de subscripție cu aproape 27 de mii de semnături în sprijinul candidaturii sale la alegerile prezidențiale. Dar Ghimpu a adunat cu aproape două mii de semnături mai multe decât plafonul maxim și trebuie să renunțe la cele în plus. El este al doilea potențial candidat care depune semnăturile. Primul le-a prezentat săptămâna trecută liderul celuilalt partid de guvernământ, democratul Marian Lupu, cauzând surprindere din cauza vitezei cu care a adunat 25 de mii de semnături în mai puțin de două zile.

Liderul opoziției socialiste Igor Dodon a cerut Guvernului și Comisiei Electorale Centrale într-un demers oficial să deschidă cele mai multe secții de votare din străinătate în Rusia, anume 159. Dodon care candidează la alegerile prezidențiale cu promisiunea apropierii de Rusia spune că acolo locuiesc cei mai mulți moldoveni de peste hotare, 480 de mii, potrivit datelor Ministerului de Externe. Următoarea țară gazdă pentru moldovenii din străinătate este Italia, unde locuiesc însă mult mai puțini, iar Dodon propune acolo 47 de secții. Autoritățile încă nu au reacționat.