Adversarii lui Dorin Chirtoacă au primit o lovitură joi, când Curtea de Apel din Bălți a anulat o decizie judecătorească anterioară de înregistrare a grupului de inițiativă pentru organizarea referendumului pentru demiterea primarului liberal al Chișinăului. Chirtoacă a aplaudat decizia, reiterându-și poziția că nu sunt motive să fie demis. Dar activistul Victor Chironda, unul din membrii grupului de inițiativă, s-a arătat nemulțumit și a anunțat, potrivit PRO TV, că va ataca decizia la Curtea Supremă de Justiție. Iar consilierul socialist din capitală Ion Ceban a spus că marți se va convoca în ședință extraordinară Consiliul Municipal Chișinău, pentru a supune votului inițierea referendumului pentru demiterea primarului.

În Armenia președintele Serj Sarkisian l-a numit premier pe fostul primar al Erevanului, Karen Karapetian, la câteva ore după ce premierul Hovik Abrahamian își anunțase joi demisia. Karapetian, în vârstă de 53 de ani, care are un post de răspundere în concernul rus Gazprom, a fost propus în funcție de Partidul Republican, de guvernământ. Fost spicher parlamentar, de formație economist, Abrahamian fusese numit premier în urmă cu doi ani. Reuter scrie că începând de anul trecut economia armeană și-a pierdut avântul, iar anul acesta, Armenia a fost afectată și de reizbucnirea luptelor în conflictul „înghețat” din Nagorno-Karabah și de o confruntare de două săptămâni între simpatizanți ai opoziției și forțele de ordine, la Erevan.

Un oficial de la Ministerul Sportului din Belarus a fost dat afară de la Jocurile Paralimpice de la Rio de Janeiro după ce a purtat un steag rusesc la ceremonia de deschidere din 7 septembrie. Comitetul Paralimpic Internațional a anunțat decizia împotriva lui Andrei Fomachkin la o zi după ce el a fost văzut cu drapelul Federației Ruse, țară exclusă de la Jocuri din cauza scandalului de dopaj. Steagul a fost confiscat rapid de organizatori. Gestul lui Fomachkin a fost lăudat joi de mai multe oficialități de la Moscova, inclusiv de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, dar și de purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe din Belarus, Dzmitry Mironchyk.

Organizația pentru drepturile omului Amnesty International Moldova a cerut din nou ca Penitenciarul 13 din Chișinău să fie închis, după ce l-a vizitat miercuri 7 septembrie ca urmare a plângerilor reînnoite despre condițiile de acolo. Joi într-un comunicat de presă, organizația a spus că închisoarea este una „a contrastelor”, având multe celule supra-aglomerate și insalubre, dar și unele „renovate din contul deținuților, dotate cu frigidere, televizoare, ferestre din termopan și cuptoare cu microunde”. „Amnesty International Moldova reiterează solicitarea de a închide Penitenciarul nr.13, din cauza condițiilor de detenție inumane și degradante, acesta fiind motivul celor mai multe dosare pierdute de Republica Moldova în fața Curții Europene a Drepturilor Omului”, se spune în comunicat. Vizita apărătorilor drepturilor omului la Penitenciarul 13 a fost făcută după ce omul de afaceri Veaceslav Platon s-a plâns săptămâna aceasta că este ținut în condiții degradante. Mai înainte, plângeri similare făcuse fostul premier Vlad Filat.

O a patra femeie și-a anunțat participarea la alegerile prezidențiale de la 30 octombrie din R.Moldova. Fosta directoare a companiei Gas Natural Fenosa, Silvia Radu, a spus joi la o conferință de presă că dorește să candideze ca independent. Ea a mai spus că moldovenii au nevoie de un președinte apolitic și din afara actualului cerc al puterii. „Mie mi-e frică doar la gândul că și președintele țării ar putea fi o persoană care provine din rândul celor care au condus țara până acum”, a spus Silvia Radu. Celelalte femei aflate în cursa pentru alegerile prezidențiale sunt Maia Sandu, Ana Guțu și Inna Popencu. Silvia Radu a condus compania Gas Natural Fenosa între anii 2008 și 2015.

Doi huligani de fotbal spanioli au fost reținuți pentru agresarea la Barcelona a unei femei gravide purtând acoperământul musulman niqab, care lasă descoperiți numai ochii, informează AFP. Femeia gravidă în luna a opta mergea prin centrul metropolei catalane săptămâna trecută cu soțul și doi copii când a fost atacată de „ultras” pentru portul său musulman, a informat poliția. Numele suspecților, care au lovit victima și în burtă, nu au fost făcute publice, dar presa locală spune că au legături cu gruparea de extremă-dreapta „Brigăzile alb-albastre”, fidelă clubului de fotbal Espanyol Barcelona. Clubul a interzis intrarea membrilor grupării pe stadion din 2010. Medicii spun că atât femeia agresată, cât și fătul ei, sunt sănătoși.

Agențiile ruse de știri apun că parlamentul Uzbekistanului l-a numit pe premierul Șavkat Mirziaiev președinte interimar, în urma morții liderului autoritar Islam Karimov. Interfax și Ria Novosti au informat că decizia a fost luată de camerele reunite ale parlamentului uzbec joi, 8 septembrie. Constituția țării central-asiatice prevede că în cazul decesului sau îmbolnăvirii grave a președintelui șefia statului este preluată interimar de președintele camerei superioare a parlamentului, Senatul. În prezent, acea funcție este ocupată de Nigmatulla Iuldașev. Nu este limpede dacă la ședința parlamentară de joi va fi anunțată și data alegerilor prezidențiale. Islam Karimov, care a condus țăra cu o mână de fier din 1989, a murit săptămâna trecută la vârsta de 78 de ani.

Rusia a mulțumit unui membru al lotului paralimpic din Belarus pentru că a purtat steagul rusesc la ceremonia de deschidere a Jocurilor Paralimpice de la Rio. „Astăzi avem un erou”, a spus purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe de la Moscova, Maria Zaharova, la 8 septembrie. Steagul a fost confiscat de organizatori după ce un membru al delegației din Belarus făcuse câțiva pași cu el, la ceremonia din 7 septembrie. Gestul a fost lăudat de mai multe oficialități de la Moscova, inclusiv de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, dar și de purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe din Belarus, Dzmitry Mironchyk. Rusia a fost descalificată de la Jocurile Paralimpice din cauza cazurilor multiple de dopaj aprobat și încurajat de autorități.

Premierul Armeniei, Hovik Abrahamian, și-a dat demisia la o ședință de guvern joi, spunând că țara are nevoie de politici noi. Anunțul său deschide calea demisiei guvernului, iar președintele urmează să numească un nou premier după consultări cu parlamentul. Fost spicher parlamentar, de formație economist, Abrahamian fusese numit premier în urmă cu doi ani. Reuter scrie că începând de anul trecut economia armeană și-a pierdut avântul. Anul acesta, Armenia s-a confruntat cu reizbucnirea luptelor în conflictul „înghețat” din Nagorno-Karabah și cu o confruntare de două săptămâni între simpatizanți ai opoziției și forțele de ordine, la Erevan. Presa din Armenia a relatat că Abrahamian ar putea fi înlocuit cu tehnocratul de 53 de ani Karen Karapetian, fostul șef al companiei naționale de distribuire a gazelor rusești, ArmRosGazprom și fost primar al Erevanului.

Poliția franceză se afla joi în căutarea a două femei „radicalizate”, în legătură cu găsirea la sfârșitul săptămânii a unor butelii de gaz într-o mașină abandonată în centrul Parisului. Patru persoane sunt deja reținute în cadrul anchetei. Mașina suspectă, fără numere de înmatriculare, a fost găsită cu luminile de avarie aprinse pe o stradă laterală de pe malul stâng al Senei, nu departe de catedrala Notre Dame. Nu s-au găsit dispozitive de detonare. Proprietarul mașinii și altă persoană, ambii cunoscuți serviciilor de securitate, au fost arestați marți, iar miercuri noaptea au fost reținute încă două persoane. Cele două femei date în urmărire sunt fiicele proprietarului mașinii. Franța rămâne în stare de alertă ridicată după valul de atacuri teroriste soldat cu sute de morți, mai ales la Paris, în noiembrie și la Nisa de ziua națională a Franței, 14 iulie.

Un judecător al UE spune că un acord privind schimbul de date ale pasagerilor liniilor aeriene cu Canada, menit să combată terorismul, ar trebui revizuit pentru că anumite prevederi ar putea restrânge drepturile omului. Avocatul Paolo Mengozzi a spus într-o opinie juridică publicată joi că acordul semnat în 2014 nu trebuie să intre în vigoare în forma actuală. Acordul a fost deferit Curții de Justiție a UE de către Parlamentul European, din cauza unor rețineri legate de dreptul la viață privată. În baza înțelegerii, autoritățile canadiene ar avea acces la datele călătorilor europeni, cum ar fi informații de contact, numere de cărți de credit și alte informații cu caracter personal. Judecătorul Mengozzi a spus că anumite paragrafe ale acordului depășesc ceea ce este strict necesar pentru prevenirea unor delicte grave.

Grupul operativ de trupe ruse (GOTR) dislocat în regiunea transnistreană separatistă a Republicii Moldova a desfășurat noi aplicații militare pe malul stâng al Nistrului. Presa transnistreană scrie că de data aceasta militarii ruși au exersat „respingerea atacului teroriștilor asupra unui post de pacificatori”. Serviciul de presă al districtului militar vestic al armatei ruse anunță că la aplicații au participat 150 de militari, 10 unități de tehnică, și au fost consumate 3500 de obuze.

Posturi de pacificare există doar la frontiera administrativă dintre Republica Moldova și regiunea sa estică, ceea ce ar însemna că „teroriștii” imaginari ar fi trebuit să vine de pe teritoriul controlat de Chişinău.

Candidatul republican în alegerile prezidențiale americane, Donald Trump, l-a lăudat miercuri pe președintele rus Vladimir Putin, despre care a afirmat că este un lider mai bun decât președintele american Barack Obama. Într-un forum televizat, Trump a spus că are un mare respect față de ruși și că va avea „o relație foarte bună” cu Vladimir Putin. „Cred că mă voi înțelege cu el (Putin). Este un lider. Mult mai mult decât președintele nostru'', a spus candidatul republican. Donald Trump a adăugat că avantajul unei relații bune a Statelor Unite cu Rusia este că Moscova vrea să distrugă structura teroristă a Statului Islamic.

Autoritățile de la Tiraspol au aprobat un proiect de buget pe 2017 care prevede cheltuieli duble față de venituri. Cheltuielile bugetului consolidat sunt prevăzute la 4,74 mlrd. ruble, iar veniturile la numai 2,37 mlrd. ruble ($209,7 mil.), relatează Bani.md, citând Infotag. Se așteaptă însă transferuri, în primul rând din Rusia, de 131,17 mil. rubl. Irina Molocanova, însărcinată cu finanțele regiunii, a explicat deficitul prin faptul că nu s-au realizat venituri în valoarea de 1 miliard de ruble, prevăzute pentru 2016 din taxe vamale, accize și privatizări. „În structura cheltuielilor cea mai mare pondere a fost stabilită pentru domeniul sănătăţii – 17,6%. Pentru susţinerea socială sunt prevăzute 16,2%, pentru învăţământ – 9%. Pentru achitarea salariilor se vor cheltui circa 1,3 mlrd. ruble”, a menționat Molocanova, citată de Infotag.

Marea Britanie a anunțat că va începe să ridice un zid de protecție de patru metri la granița cu Franța, pentru a opri imigranții ilegali să intre în țară folosind camioanele care trec prin tunelul de sub Canalul Mânecii. Zidul va fi ridicat în lungul șoselei de acces în portul francez Calais pe o lungime de un kilometru. Ministrul britanic pentru imigrație, Robert Goodwill, a declarat în Parlament că securitatea este întărită în Calais, locul unde se află o tabără ilegală în care mii de migranți sosiți din Orientul Mijlociu și Africa așteaptă o ocazie să traverseze Canalul Mânecii pentru a ajunge în Marea Britanie. Potrivit ministrului, zidul face parte dintr-un pachet de măsuri de securitate în valoare de 22,75 milioane de dolari, convenit în martie între Londra și Paris.

Președintele Nicolae Timofti a anunțat că nu el, ci premierul Pavel Filip va reprezenta Moldova la un apropiat summit al CSI. Într-un comunicat de presă, șeful statului spune că reuniunea din 16 septembrie de la Bișkek este „axată pe tematica economică”, ceea ce face mai potrivită participarea lui Filip. Organizatorii kirghizi ai summit-ului anunțau luna trecută că la el vor participa toți șefii de stat din țările organizației, inclusiv președintele rus Vladimir Putin. Portalul Deschide.md scrie că este al doilea an la rând când Timofti nu merge la summit-ul anual CSI. Timofti a participat la edițiile din 2012, 2013 și 2014, dar în 2015 nu a mai mers, în locul lui fiind trimis în Kazahstan premierul de atunci, Valeriu Streleț. Cu un an înainte, în 2014, la Minsk, Timofti avusese un schimb de replici dure, interceptate parțial de presă, cu omologul său rus, Vladimir Putin.

Premierul Pavel Filip a calificat miercuri drept „adecvate” măsurile de securitate luate de Ziua Independenței și a remarcat „buna organizare” a evenimentelor , relatează Unimedia. Cu acel prilej, PMAN a fost îngrădită pentru a proteja participanții de protestele organizate în oraș ceea ce a nemulțumit multă lume din public. În cursul ceremoniilor, forțele de ordine au intervenit pentru a împiedica un grup de protestatari să rupă barajul de securitate.

Premierul Pavel Filip a anunțat ieri că pe 26 septembrie este așteptat la Chișinău comisarul european Johannes Hahn, responsabil cu relațiile de vecinătate și negocierile pentru extindere. Vorbind la o ședință de guvern, Filip a spus că vizita este „foarte importantă”, fiind consacrată aplicării Acordului de Asociere la UE. Filip nu a dat alte detalii despre scopul vizitei lui Hahn. Ea vine după o pauză în vizitele la Chișinău ale oficialilor europeni, pe fondul nemulțumirilor stârnite la Bruxelles de „furtul miliardului” din bănci și de alte evoluții moldovene. Luna trecută, premierul român Dacian Cioloș, anunțând la Chișinău deblocarea creditului românesc, adăuga că a auzit de la Johannes Hahn că și UE va relua curând asistența financiară pentru Moldova.

Premierul Pavel Filip a declarat că în septembrie trebuie finalizată punerea în aplicare a angajamentelor luate față de FMI, pentru ca în octombrie Consiliul de directori al FMI să poată aproba un nou program de colaborare cu Republica Moldov, informează IPN. De încheierea unui nou acord cu FMI depinde reluarea creditelor acordate de donatorii externi, începând cu Uniunea Europeană. Premierul a cerut Cancelariei de Stat să pregătească o informație amplă despre toate finanțările acordate Moldovei de UE şi despre cum au fost utilizați banii. Pavel Filip a adăugat că actuala echipă nu ar vrea să-și asume erorile guvernelor anterioare, care poate nu au utilizat mijloacele oferite în modul stabilit, relatează IPN.

Guvernul de la Chișinău a decis majorarea cu 100 de lei a indemnizației lunare minime pentru îngrijirea copilului la începutul vieții și pentru copiii adooptați sau sub tutelă. Acestea vor fi în viitoar de 540 și respective 800 de lei pe lună, informează IPN.

Pilotul unui avion de spionaj american aflat în patrulare de rutină deasupra Mării Negre a raportat că un avion de vânătoare rusesc a efectuat o interceptare „nesigură și neprofesională”, au informat miercuri doi oficiali de apărare din Statele Unite citați de Reuters. Vorbind sub condiția anonimatului, ei au spus că au fost multiple interacțiuni între cele două avioane, dintre care numai una a fost calificată drept nesigură.

Ulterior, ministerul rus al Apărării a afirmat că a trimis avioane de luptă Suhoi-24 pentru a intercepta un avion american ce se apropia de granița sa deasupra Mării Negre deoarece avioanele americane și-ar fi dezactivat transponderele, care sunt necesare pentru identificare, relatează agenția Reuters.

Incidentul s-a petrecut pe fundalul marilor manevre militare organizate de Rusia în regiunile de sud, sub denumirea de „Kavkaz 2016”.

Candidatul republican la președinția americană, Donald Trump, a cerut eliminarea „totală” a oricărei reduceri a bugetului apărării ca rezultat al eforturilor actualei administrații democrate de a redude deficitul. Într-o dezbatere pe teme de securitate, Trump a mai promis că, dacă va ajunge la Casa Albă, va da generalilor un termen de 30 de zile pentru a definitiva un plan împotriva grupării teroristă a Statul Islamic. Donald Trump a primit marți sprijinul a 88 de generali și amirali în rezervă, care au apreciat într-o scrisoare deschisă că Trump are „caracter” pentru un asemenea rol.

În replică, echipa de campanie a candidatei democrate Hillary Clinton a precizat că aceasta are deja sprijinul a 95 de generali și amirali în rezervă, inclusiv generali cu patru stele, care o consideră potrivită să exercite atribuțiile de comandant suprem.

În Armenia se așteaptă demisia guvernului condus de Hovik Abrahamian, pe fundalul crizei economice care se prelungește și a protestelor care reizbucnesc cu regularitate. Cu câteva săptămâni în urmă, președintele Serj Sarkisian a propus deja un guvern de uniune națională. Este de așteptat ca noul premier să fie Karen Karapetian, fost primar al capitalei armene și director al companiei naționale de distribuire a gazelor.

Secretarul de stat american John Kerry și ministrul de externe rus Serghei Lavrov se vor întâlni din nou astăzi la Geneva, pentru noi discuții legate de modul cum s-ar putea pune capăt luptelor din Siria, care durează de șase ani, relatează CNN. Potrivit ministrului american al apărării, Ash Carter, problemele care rămân de rezolvat sînt tranziția politică în Siria și cooperarea în lupta împotriva grupării teroriste a statului Islamic. Statele Unite insistă ca președintele sirian Bashar al-Assad, aliat traditional al Rusiei, să cedeze puterea. Rusia și Statele Unite sprijină forțe opuse în războiul civil din Siria, deși ambele își concentrează campania împotriva Statului Islamic.

Președintele Nicolae Timofti spune că nu el, ci premierul Pavel Filip va reprezenta Moldova la un apropiat summit al CSI. Într-un comunicat de presă, șeful statului spune că reuniunea din 16 septembrie de la Bișkek este „axată pe tematica economică”, ceea ce face mai potrivită participarea lui Filip. Organizatorii kirghizi ai summit-ului anunțau luna trecută că la el vor participa toți șefii de stat din țările organizației, inclusiv președintele rus Vladimir Putin. Portalul Deschide.md scrie că este al doilea an la rând când Timofti nu merge la summit-ul anual CSI. Timofti a participat la edițiile din 2012, 2013 și 2014, dar în 2015 nu a mai mers, în locul lui fiind trimis în Kazahstan premierul de atunci, Valeriu Streleț. Cu un an înainte, în 2014, la Minsk, Timofti avusese un schimb de replici dure, interceptate parțial de presă, cu omologul său rus, Vladimir Putin.