Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a declarat că cel mai mare exercițiul militar al Alianței de pînă acum, care are loc zilele acestea, este strict defensiv. Stoltenberg a vorbit astăzi în orașul norvegian Trondheim, unde exercițiul Trident Juncture a început săptămâna trecută. El a spus că motivul exercițiului este „pentru a preveni conflictul, nu pentru a provoca un conflict''. La aplicații iau parte în jur de 50 de mii de militari, 10 mii 000 de vehicule militare și mai mult de 300 de aparate de zbor și nave. Ele se desfășoară pe uscat, pe mare, în aer, implicând și capabilități cibernetice.

Patru oameni au fost răniți și o persoană a fost dată dispărută în urma unui incident în care a fost im-licat singurul portavion rusesc, Amiralul Kuznețov, spun autoritățile ruse. Incidentul s-a petrecut în 30 octombrie, când portavionul părăsea o stație de reparații plutitoare la o un șantier naval din apropiere de Murmansk, în Oceanul Arctic. Stația s-a scufundat, iar portavionul a fost deteriorat la prăbușirea unei macarale. Este ultimul dintr-o serie de incidente în care a fost implicată nava în ultimii ani. Anul trecut, Amiralul Kuznețov el a pierdut două avioane militare la țărmurile Siriei.

Curtea Constituțională din Ingușetia a declarat nelegitimă o lege privind delimitarea frontierei cu Cecenia încheiată recent de cele două republici nord-caucaziene ale Federației Ruse. Instanța a spus că legea este ilegală pentru că modifică teritoriul Republicii Ingușetia, fapt care nu se poate face decât prin referendum. Decizia sporește incertitudinea în jurul înțelegerii controversate, care a fost încheiată de liderul inguș Yunus-Bek Ievkurov și cel cecen Ramzan Kadîrov în 26 septembrie și care a cauzat proteste persistente în Ingușetia.

Curtea Constituțională a spus că vaccinarea copiilor rămâne obligatorie, cu excepția cazurilor când este contraindicată medical, iar elevii nevaccinați nu au voie să frecventeze școala. Aproape cinci mii de copii din clasele primare, gimnaziale și de liceu nu au mers la școală toamna aceasta pentru că nu au fost vaccinați împotriva rujeolei. Interdicția a fost aplicată riguros de autorități după izbucnirea unui focar de rujeolă în timpul verii. Deputatul socialist Vladimir Odnostalco s-a plâns în instanță că interdicția prevăzută de Legea privind supravegherea de stat a sănătății publice și Programul Național de imunizări pe 2016-2020 încalcă drepturile copiilor care refuză vaccinarea. Dar Curtea Constituțională a dat dreptate Guvernului, care spune că riscurile pentru sănătatea publică sunt mai importante decât un drept individual.

Președintele Igor Dodon va avea o nouă întrevedere cu liderul rus Vladimir Putin în timpul vizitei sale la Moscova, pe 31 octombrie. Serviciul de presă al Kremlinului a spus că urmează să fie luate în discuție „chestiunile cheie ale interacțiunii moldo-ruse în sferele comercial-economică și umanitară, precum și probleme regionale de actualitate”.

Săptămâna trecută, Dodon a spus că se va întâlni la Moscova și cu patriarhul rus Kiril, care tocmai și-a amânat din nou o vizită în Republica Moldova, unde este invitat insistent de președintele moldovean încă de la începutul anului.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că cel mai mare exercițiul al Alianței, care are loc zilele acestea, este strict defensiv. Stoltenberg a vorbit astăzi în orașul norvegian Trondheim, unde exercițiul Trident Juncture a început săptămâna trecută. El a spus că motivul exercițiului este „pentru a preveni conflictul, nu pentru a provoca un conflict''. La aplicații iau parte în jur de 50 de mii de militari, 10.000 de vehicule militare și mai mult de 300 de aparate de zbor și nave. Ele se desfășoară pe uscat, pe mare, în aer, implicând și capabilități cibernetice.

Patru oameni au fost răniți și o persoană rămâne dispărută în urma unui incident implicând singurul portavion rusesc, Amiralul Kuznețov, spun autoritățile ruse. Incidentul s-a petrecut pe 30 octombrie, când portavionul părăsea o stație de reparații plutitoare la o un șantier naval din apropiere de Murmansk, în Oceanul Arctic. Stația s-a scufundat, iar portavionul a fost deteriorat la prăbușirea unei macarale. Este ultimul dintr-o serie de incidente în care a fost implicată nava în ultimii ani. Anul trecut, Amiralul Kuznețov el a pierdut două avioane militare la țărmurile Siriei.

Curtea Constituțională din Ingușetia a declarat nelegitimă o lege privind înțelegerea de delimitare a frontierei administrative cu Cecenia încheiată recent de cele două republici nord-caucaziene ale Federației Ruse. Instanța a spus că legea este ilegală pentru că modifică teritoriul Republicii Ingușetia, fapt care nu se poate face decât prin referendum. Decizia sporește incertitudinea în jurul înțelegerii controversate, care a fost încheiată de liderul inguș Yunus-Bek Ievkurov și cel cecen Ramzan Kadîrov pe 26 septembrie și care a cauzat proteste persistente în Ingușetia.

Comisia de anchetă în dosarul Fundaţiei „Otwarty Dialog” (Dialog Deschis) şi al fondatoarei acesteia, Ludmila Kozlovska, începe vineri 2 noiembrie, audierea autorităților responsabile, a anunțat Direcția de comunicare și relații publice a Parlamentului, citată de Moldpres.

Comisia va cerceta motivele pentru care Ludmila Kozlovska și Fundația „Dialog Deschis” au fost acuzate de amestec în treburile interne ale Republicii Moldova și de finanțarea unor partide politice

Ludmila Kozlovska a fost acuzată de autoritățile poloneze că ar lucra în interesul Rusiei, punând în pericol securitatea națională, și a fost expulzată din spațiul Schengen, în 13 august, dar respinge acuzațiile. Într-un interviu publicat joi de agenția IPN, Plahotniuc repetă că activista ar avea legături cu spionajul rus și o acuză că „s-a ocupat intens de denigrarea Republicii Moldova în Europa” împreună cu liderii opoziției Maia Sandu și Andrei Năstase.

Partidul Democrat va participa singur în alegerile parlamentare din februarie 2019 și toți candidații care se vor regăsi pe lista formațiunii și candidații în circumscripțiile uninominale vor fi membri de partid, a anunțat luni seară, într-o emisiune televizată deputatul democrat Eugen Nichiforciu. Cu aceeeași ocazie, reprezentantul Partidului „Acțiune și Solidaritate” a declarat că PAS va participa la scrutin într-un bloc cu Partidul „Platforma Demnitate și Adevăr”, iar candidații celor două partide vor trece câteva teste.

În Germania, un membru al conducerii Uniunii Creştin-Democrate (CDU) i-a cerut marţi ministrului de interne Horst Seehofer, liderul Uniunii Creştin-Sociale (CSU) din Bavaria și partidul „frate” al CDU, să urmeze exemplul Angelei Merkel şi să se retragă de la şefia partidului său în urma rezultatelor slabe ale blocului conservator în recentele alegeri regionale. În Bavaria, Uniunea Creștin-Socială a înregistrat unul din cele mai slabe rezultate din istoria sa modernă, iar același lucru s-a întâplat duminica trecută în landul Hessen cu Uniunea Creștin-Democrată a cancelarei. După aceste alegeri, Angela Merkel a anunțat nu numai că se retrage de la șefia partidului, dar și că actualul mandate este ultimul la conducerea guvernului german.

La București se marchează trei ani de la incendiul din clubul „Colectiv”, soldat cu moartea a 64 de tineri. Preşedintele Klaus Iohannis a depus, marţi dimineață o coroană de flori în memoria victimelor. Sunt programate două slujbe religioase, iar seara va avea loc un marş comemorativ, denumit „Marşul Chitarelor".

În Bulgaria, anchetatori de la Procuratura Anticorupţie percheziționează sediul Agenţiei de Stat pentru Bulgarii din Străinătate, informează instituţia, citată de agenția BTA. Potrivit presei din Bulgaria, preşedintele Agenției, Petăr Haralampiev, a fost arestat, acuzat că ar fi vândut acte false pentru atestarea originii bulgare, în special unor cetățeni din Ucrainei şi Republica Moldova, pentru suma de 5000 de euro de persoană. Au fost reţinute în total 20 de persoane, între care funcționari ai Agenției și intermediari, mai relatează BTA, citată de agențiile internaționale.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, urmează să viziteze orașul Pittsburgh, locul ude 11 oameni au fost uciși la o sinagogă de un antisemit înarmat. O organizație evreiească din oraș i-a adresat o scrisoare deschisă, în care îi cere să nu vină pentru că prin politica sa naționalistă și limbajul provocator a încurajat astfel de atacuri hrănite de ură rasială sau religioasă. Peste 50 de mii de locuitori din oraș au semnat scrisoarea, în timp ce rabinul sinagogii unde a avut loc tragedia a declarat că președintele este binevenit.

La Casa Albă, purtătoarea de cuvânt a președintelui a respins drept „ridicole” acuzațiile că președintele, prin limbajul provocator, ar incita la crime motivate de ură rasială sau ar încuraja grupările extrtemiste. Un mesaj trimis mai deveme de Donald Trump a învinuit presa că ar fi „adevăratul Inamic al poporului” în lumina masacrului de la sinagoga din Pittsburgh și a bombelor trimise prin poștă unor personalități cu vederi liberale. Luni, Trump a scris pe Twitter că în Statele Unite „există multă mânie cauzată în parte de modul incorect și chiar fraudulos în care sunt relatate știrile”.

Comentariile președintelui vin după ce 11 oameni au fost uciși la o sinagogă din Pittsburgh de către un antisemit, și după ce mai multe personalități democrate, inclusiv foștii președinți Bill Clinton și Barack Obama, au primit prin poștă colete explozive de la un suporter fervent al lui Trump. Trump a condamnat atacul de la Pittsburgh și violența cu substrat politic.

Luni, o caravană de migranţi din America Centrală şi-a continuat deplasarea prin Mexic spre Statele Unite. În funcţie de ruta pe care o vor urma, migranţii mai au de parcurs între 1400 şi 3500 de kilometri până la frontiera americană.

Peste 5200 de militari americani, dintre care unii înarmaţi, vor fi desfăşuraţi la frontiera Statelor Unite cu Mexicul, pentru a se mări măsurile de securitate, ordonate de preşedintele Donald Trump. Trupele se vor alătura celor aproximativ 2000 de membri ai Gărzii Naţionale aflaţi deja pe teren. Preşedintele Trump a avertizat că Statele Unite se vor opune „invaziei" şi a repetat luni că în convoi se află şi „oameni foarte răi". Peste o săptămână au loc alegerile parțiale pentru Congresul americani, iar președintele și partidul său republican încearcă să repună și caravana migranților și problema migrației în general, în centrul dezbaterii politice.

Marina militară rusă va testa rachete în apele internaţionale ale Norvegiei în partea a doua a săptămânii, în paralel cu manevrele NATO din Norvegia, considerate cel mai mare exerciţiu militar defensiv al Alianței de la încheierea Războiului Rece. Testele sunt programate să aibă loc de joi până sâmbătă, la vest de oraşele de coastă Kristiansund, Molde şi Alesund, iar ministrul norvegian al apărării a declarat că nu este „nimic dramatic” în anunțul Rusiei. „Am luat la cunoştinţă şi vom urmări manevrele ruseşti', a afirmat ministrul norvegian al apărării, Frank Bakke-Jensen, într-o declaraţie pentru agenția locală de știri.

În România, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat că nu renunţă la procedura de revocare a actualului procuror-general al României, Augustin Lazăr, despre care susține că ar fi fost numit încălcându-se anumite prevederi legale. Între altele, el afirmă că în dosarul de candidatură al lui Lazăr, din 2016, s-ar fi aflat și decizia acestui de casare a unei cauze deschise împotriva președintelui Klaus Iohannis, ceea ce, preciza luni seară președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, ar putea fi interpretat drept o încercare (la vremea numirii lui Lazăr) de șantaj indirect. Consiliul Superior al Magistraturii afirmă însă că această decizie nu era în dosarul de candidatură al actualului procuror general.

După înlăturarea Laurei Codruței Koveni de la conducerea DNA, încercarea ministrului justiției de a obține și înlăturarea procurorului-general este văzută drept o nouă tentative a actualei guvernări social-democrate de a limita independența justiției. Pe 14 noiembrie se așteaptă ca Parlamentul European să dezbată și adopte o rezoluție critică la adresa stării democrației din România, cu numai două luni înainte de Bucureștiul să preia președinția prin rotație a Uniunii Europene.

Ministrul de externe moldovean Tudor Ulianovschi a mulțumit Organizației Internaționale a Migrației (OIM) pentru sprijinul în repatrierea unor moldoveni care se plânseseră că sunt tratați ca niște sclavi în Spania. Potrivit unui comunicat de presă guvernamental, șeful diplomației moldovene a discutat subiectul luni cu noul șef al misiunii OIM la Chișinău, Lars Lönnback. 26 de moldoveni, din care 17 au revenit duminică în țară, s-au plâns într-un mesaj video publicat mai întâi de Curaj.md că sunt ținuți în condiții mizere, cu documentele confiscate, cu mâncare puțină și fără să fie plătiți, de angajatorul din Spania. Potrivit presei, OIM le-a plătit biletele de avion moldovenilor repatriați, care fuseseră duși în Spania, ca și colegii lor de grup, de o firmă de recrutare din Chișinău.

Ministerul moldovean al sănătății a creat o comisie care investighează moartea celor două fetițe intoxicate cu ierbicide într-un sat din raionul Cantemir, iar procuratura din raion a deschis și ea o anchetă informează site-ul Deschide.md. Fetițele au murit luni dimineață la spital, iar alte trei persoane din aceeași familie, două femei și un băiat, sunt internate în spitale din Chișinău. Deschide.md a scris luni seară, citându-l pe Sergiu Obreja, primarul satului Flocoasa, unde s-a produs tragedia, că familia ar fi chemat ambulanța deja duminică seară, dar medicii au plecat după ce le-au administrat pacienților niște pastile. Potrivit aceluiași site, Iurie Mihaescu, directorul Spitalului Raional Cantemir, unde au murit luni dimineață fetițele de 4, respectiv 11 ani, a declarat că ele ar fi putut fi salvate dacă erau aduse mai devreme la spital.

Suspectul în masacrul de la sinagoga din Pittsburgh, soldat cu 11 morți, a compărut luni într-un tribunal federal din același oraș, unde i s-au adus la cunoștință învinuirile. Robert Bowers, de 46 de ani, care postase înaintea atacului materiale anti-semite pe net, a fost adus în sala de judecată de la spital, într-un scaun cu rotile și a semnat documente legate de acuzațiile care i se aduc. Bowers a fost rănit în timpul atacului de sâmbătă cu focuri de armă trase de polițiști. Un magistrat citat de Reuters a spus că Bowers va rămâne în arest preventiv, fără posibilitatea de a fi eliberat pe cauțiune. El se confruntă cu 29 de capete de acuzare și poate fi condamnat la moarte, dacă este găsit vinovat. Următoarea ședință va fi la 1 noiembrie. Casa Albă a condamnat luni seară atacul din sinagogă și a anunțat că președintele Donald Trump și soția lui vor merge marți la Pittsburgh.

Două fetițe din aceeași familie au murit intoxicate cu insecticide în raionul Cantemir. Cele două minore, de 4 și 11 ani, au murit luni dimineață la spitalul raional Cantemir, în ciuda eforturilor medicilor de a le resuscita. Alți trei membri ai aceleiași familii, două femei și un băiat de opt ani, au fost duși cu elicopterul la spitale din capitală. Băiatul este în stare gravă.

Potrivit IPN, familia s-a intoxicat după inhalarea în somn a aburilor cu insecticide degajați de „prelucrarea grâului” de către bunic. Aceeași sursă spune că în insecticidul eliberat în atmosferă în odaia de lângă cea în care dormeau copiii și femeile se afla fosfit de aluminiu, o substanță extrem de toxică.

Procurorii bulgari spun că au dezmembrat o rețea de oficiali care au ajutat mii de străini, inclusiv moldoveni, să obțină în mod fraudulos pașapoarte bulgărești și implicit cetățenia UE. Potrivit AFP, din schemă făceau parte angajații agenției de stat pentru bulgarii din străinătate.

Ei sunt suspectați că ar fi vândut certificate de naștere false care să dovedească originea etnică bulgară unor cetățeni din țări apropiate, mai ales Ucraina, Moldova și Macedonia. Prețul unui certificat fals era de până la 5000 de euro.

Presa bulgară a scris că poliția l-a arestat pe șeful agenției, Petar Haralampiev, și alte 20 de persoane. Tot presa a informat că în ultimii ani agenția ar fi eliberat cam 30 de certificate false pe săptămână.

O femeie s-a aruncat în aer în centrul capitalei tunisiene, în fața unui centru comercial. Ministerul de interne a spus că nouă persoane, dintre care opt polițiști, au fost rănite în „explozia teroristă” petrecută în imediata apropiere a unor mașini de poliție, nu departe de clădirea Teatrului Municipal de pe artera principală a Tunisului, Habib Bourguiba.

Reuters notează că Tunisia, a cărei economie depinde în mare măsură de turism, și-a îmbunătățit securitatea în ultimii ani, după atacuri teroriste la muzeu și pe plajă, dar autoritățile se tem în continuare mai ales de atacuri puse la cale de militanți din Libia vecină. Tunisia este una din puținele democrații din lumea arabă și singura țară în care așa-numita „primăvară arabă”, soldată cu înlăturarea unui dictatori, nu a fost urmată de vreun război civil sau tulburări sociale pe scară largă.

Renunțarea la ora de vară în UE încă de la anul s-ar putea să fie un obiectiv prea ambițios, au avertizat unii participanți la o reuniune ministerială informală ținută la Graz, în Austria.

Comisia Europeană a anunțat în august că în urma unui sondaj de opinie vrea să pună capăt trecerii la ora de vară, respectiv de iarnă, poate chiar din toamna lui 2019. Dar la reuniunea de luni a miniștrilor europeni ai transporturilor, ministrul austriac Norbert Hofer a atras atenția că nu există consens între țările membre privind renunțarea la ora de vară în 2019, că este important ca schimbarea să fie îmbrățișată și de vecinii UE și că unele domenii economice, de pildă aviația sau IT, au nevoie de o perioadă de tranziție mai lungă.

Comisarul european al transporturilor, Violeta Bulc, a spus la aceeași reuniune că speră ca țările membre în UE să ajungă un compromis înaintea unei reuniuni ministeriale oficiale programată pentru decembrie.

Nu sunt indicii că ar exista supraviețuitori ai catastrofei aeriene din Indonezia, unde un avion cu 189 de oameni la bord s-a prăbușit în mare luni, la câteva minute după decolarea din capitala Jakarta.

Echipele de salvare au găsit rămășițele avionului companiei Lion Air, un Boeing 737 MAX 8, la 70 km est de metropola indoneziană. Reprezentații agenției pentru situații excepționale au spus că judecând după starea cadavrelor deja găsite, nu sunt șanse ca cineva să fi supraviețuit, și că operațiunea se concentrează mai degrabă asupra recuperării rămășițelor omenești.

Scafandrii se străduiau între timp să ajungă la fuzelajul aflat pe fundul mării, la o adâncime de aproximativ 35m. Cauza prăbușirii aeronavei nu este cunoscută. Compania Lion Air a spus că pilotul a cerut să i se permită să revină la aeroport din cauza unei probleme necunoscute, la decolare și că aeronava avusese o problemă tehnică rezolvată luni, înaintea plecării din Jakarta.