Președintele Igor Dodon i-a spus patriarhului rus Kiril că „Biserica Moldovei este parte integrantă a Bisericii Ortodoxe Ruse” și și-a exprimat convingerea că „așa va fi în continuare”. „Majoritatea covârșitoare a credincioșilor creștini ortodocși din Moldova sânt de aceeași părere”, a mai scris Dodon pe Facebook după o întâlnire avută astăzi la Moscova cu patriarhul rus.

Președintele moldovean a luat partea Bisericii ortodoxe în disputa cu Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului, care a decis luna aceasta să recunoască în Ucraina o Biserică Ortodoxă Independentă de cea rusă. Patriarhia Moscovei a decis imediat să rupă legăturile cu Patriarhia Ecumenică. Astăzi, Dodon a repetat o invitație adresată lui Kiril de a vizita R. Moldova, după amânarea unei asemenea vizite de câteva ori, și a spus că patriarhul rus i-a conferit un ordin pentru sprijinul acordat bisericii.

Președintele Igor Dodon i-a dus în dar președintelui rus Vladimir Putin o carte bisericească din 1819, spunând că ar fi fost scrisă în „limba moldovenească” sub mitropolitul Chișinăului și Hotinului, Gavriil Bănulescu-Bodoni. „Darul simbolizează puterea credinței noastre ortodoxe și unitatea spirituală a popoarelor noastre”, a spus o sursă de la președinția moldoveană citată de agenția oficială rusă Tass. Pe propria pagină de Facebook, Dodon a scris că i-a dat asigurări președintelui rus că „absoluta majoritate a cetățenilor Moldovei susține cursul păstrării” și al „consolidării parteneriatului strategic moldo-rus”. Rusia a introdus și menține mai multe restricții la importul de fructe și vin din R. Moldova pe care le-a introdus pentru a o împiedica să se apropie de Uniunea Europeană. În una din primele sale vizite la Moscova în calitate de președinte Dodon i-a dus liderului rus câteva zeci de sticle de vin din colecția acestuia păstrată la Chișinău.

În România a fost depus în Parlament proiectul legii parteneriatului civil, de care ar urma să beneficieze și perechile de același sex. Potrivit documentului înaintat de câteva zeci de deputați din PSD, PNL, USR și UDMR, membrii cuplurilor de același sex nu vor avea însă dreptul să adopte copii, nici individual, nici împreună. În proiect se mai spune că partenerii vor avea aceleași drepturi ca soții dintr-o căsătorie în ce privește asistenţa socială, asigurările de sănătate, drepturile pacientului, impozitele şi altele. Evenimentul are loc la mai puțin de o lună după ce un referendum împotriva căsătoriilor gay a eșuat în România din cauza participării prea reduse la vot. România este una din ultimele țări din UE care nu asigură nici un drept cuplurilor de același sex, alături de Bulgaria, Letonia, Lituania, Slovacia și Polonia. Potrivit presei de la București, Senatul român a respins, luni, un alt proiect legislativ privind parteneriatul civil, iniţiat de deputatul neafiliat Oana Bîzgan. Acel proiect dădea dreptul adoptării copilului biologic al unui partener de același sex de către celălalt partener.

Guvernul moldovean a transmis Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) că autoritățile nu au încălcat vreo procedură la expulzarea cetățenilor turci angajați ai liceului Orizont și că aceștia nu s-au împotrivit repatrierii în Turcia. Răspunsul guvernului a fost trimis pe 5 octombrie instanței de la Strasbourg care a cerut explicații și a fost dat publicității astăzi de Ziarul de Gardă. Șapte cetățeni turci au fost reținuți pe 6 septembrie și predați autorităților din țara lor, unde președintele autoritar Recep Tayyip Erdogan îi consideră membri ai unei rețele acuzată de organizarea puciului eșuat împotriva sa din 2016. Avocații celor șapte spun că cel puțin cinci dintre ei solicitaseră azil în Republica Moldova, iar autoritățile moldovene erau obligate să le acorde protecție. În răspunsul dat CtEDO de către agentul guvernamental, Oleg Rotari, se spune, însă, că cetățenii turcii au fost escortați în Turcia pentru că nu au solicitat „întoarcerea voluntară într-o altă țară decât țara lor de origine” și că nu au revendicat faptul că „ar putea fi torturați sau supuși unui tratament inuman în Turcia”. Presa a speculat că predarea celor șapte ar fi fost o recompensă pentru reconstrucția președinției moldovene din fonduri donate de Erdogan și pentru alte afaceri între Chișinău și Ankara.

Proiectul de investigații RISE Moldova spune că cel puțin două reportere ale sale, Liuba Șevciuc și Olga Ceaglei, ar putea fi urmărite de agenți sub acoperire ai poliției. Într-un articol publicat astăzi, RISE spune ca a fost avertizat de un presupus om de afaceri cu dosare penale, care a colaborat cu autoritățile anticorupție în trecut la înscenarea unor flagranturi. Filarea celor două jurnaliste ar fi început după investigațiile lor despre presupusele vile ale liderului PD, Vlad Plahotniuc, și averea șefului adjunct al Inspectoratului General al Poliției, Gheorghe Cavcaliuc. IGP a reacționat la articolul RISE, spunând prin ofițerul său de presă că „Gheorghe Cavcaliuc respinge informațiile precum că ar fi dat ordine ca un jurnalist să fie urmărit”. PD nu a făcut deocamdată vreun comentariu.

Președintele rus Vladimir Putin a avertizat asupra „consecințelor grave” ale sciziunii în lumea ortodoxă, după decizia de luna aceasta a Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului de a recunoaște o Biserică Ortodoxă Independentă în Ucraina. Declarația lui Putin făcută la un „Festival Internațional al Credinței și Cuvântului” la Moscova este prima sa reacție publică la decizia de luna aceasta a Patriarhia Ecumenică de a autoriza autocefalia Bisericii Ucrainei, urmată de decizia Patriarhiei Moscovei să rupă legăturile cu cea a Constantinopolului. Liderul rus a mai declarat la forumul religios că Rusia va apăra cu fermitate drepturile și interesele conaționalilor din afara tarii în condițiile tensiunii tot mai mari pe plan internațional. Festivalul care reunește la Moscova reprezentanți ai diasporei ruse coincide cu o vizită în capitala rusă a președintelui moldovean Igor Dodon. Comentând sciziunea dintre Bisericile ortodoxe, acesta a spus pe 16 octombrie că Moldova a fost și va rămâne „teritoriul canonic al Patriarhiei Moscovei”.

Defectarea unui senzor a fost cauza eșuării de pe 11 octombrie a zborului spațial ruso-american către Stația Spațială Internațională, a anunțat astăzi agenția rusă Roscosmos. Senzorul nu a funcționat cum trebuie la separarea primei și celei de-a doua faze a rachetei rusești Soiuz, a spus directorul zborului controlat de la sol Serghei Krikaliov agenției ruse Tass. Capsula cu rusul Aleksei Ovcinin și americanul Nick Hague și-a întrerupt zborul, aterizând forțat, dar în siguranță, în apropiere de cosmodromul Baikonur din Kazahstan. Următorul zbor a fost programat pentru 3 decembrie. Stația Spațială Internațională este unul dintre puținele exemple ale cooperării între Statele Unite și Rusia în contextul tensiunilor diplomatice fără precedent între cele două țări după Războiul Rece.

Turcia a început să lucreze la construcția propriului sistem de rachete antiaeriene cu rază lungă de acțiune, chiar dacă achiziționează și sistemul S-400 de la Rusia. Anunțul a fost făcut de președintele turc Recep Tayyip Erdogan. Livrarea sistemului turcesc de producție internă este planificată pentru anului 2021. Săptămâna trecută, ministrul turc al apărării, Hulusi Akar, a spus că instalarea sistemului de rachete rusesc S-400 va începe în octombrie 2019.

Președintele moldovean Igor Dodon se întîlnește cu omologul său rus Vladimir Putin în vizita oficială de două pe care o face la Moscova. Potrivit site-ului administrației prezidențiale ruse, citat de Radio Chișinău, cei doi șefi de stat vor discuta subiecte privind cooperarea economică și din domeniul social, și situația din regiune. Site-ul președinției de la Chișinău anunță că Igor Dodon mai are programate întrevederi cu Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii, Kiril, cu președintele Dumei de Stat, Veaceslav Volodin, și cu alți oficiali ruși. Patriarhul Bisericii Ruse Ortdoxe și-a amânat săptămâna trecută vizita în Rep. Moldova, unde a fost invitat de Igor Dodon încă de la începutul anului.

Curtea Supremă din Pakistan a anulat condamnarea la moarte a unei femei care a fost acuzată de blasfemie. Cazul a atras atenția lumii întregi și a generat violențe letale în Pakistan. Un tribunal din Lahore o condamnase la moarte în 2010 pe Asia Bibi, mamă a patru copii, pentru că aceasta l-ar fi insultat pe profeetul Mohamed. Curtea Supremă a ordonat eliberarea femeii, care era ținută în arest într-o locație necunoscută din motive de securitate. În timp ce această condamnare la moarte i-a revoltat pe creștinii din toată lumea, decizia de miercuri a înaltei curți pakistaneze de a o anula i-a înfuriat pe islamiștii fundamentaliști din Pakistan, care au cerut în repetate rînduri ca Asia Bibi să fie executată. Asia Bibi, care nu e musulmană, fusese condamnată la moarte în 2010 pentru că ar fi proferat insulte la adresa islamului în timpul unei confruntări verbale cu alte femei, de religie musulmană. Un guvernator și un ministru pentru minorități care o sprijineau au fost asasinați în 2011. Legea din Pakistan prevede pedeapsa cu moartea pentru insultarea islamului, și deseori doar zvonurile legate de o asemenea faptă au dus la linșarea celor bănuiți de blasfemie.

Comisia de anchete din Rusia cercetează un caz ipotetic de terorism la Arhangelsk, după explozia la un oficiu al Serviciului Federal de Securitate - FSB din nordul Rusiei soldată cu moartea unei persoane. Comisia spune într-un comunicat că prezumtivul atacator al oficiului FSB din Arhangelsk ar fi un localnic de 17 ani, care a intrat cu un dispozitiv exploziv artizanal în clădire și a fost ucis în incident. Trei ofițeri FSB au fost răniți în explozie.

Un bărbat a fost ucis în urma unei explozii, în fața oficiului local al Serviciului Federal de Securitate (FSB) din orașul Arhanghelsk, în nord-vestul Rusiei. Potrivit agențiilor de presă rusești, bărbatul se afla la intrarea în clădire și a murit în timp ce medicii, sosiți la fața locului, îi acordau primul ajutor. Surse din serviciile de urgență au declarat pentru agenția TASS că persoana nu era angajat al FSB. Toate persoanele din clădire au fost evacuate. Autoritățile au convocat o ședință a celulei de urgență. Nu este clar, deocamdată, ce a provocat explozia, au spus sursele. Nu au existat declarații oficiale imediat după incident.

La Kabul, cel puțin șapte oameni au fost uciși într-un atentat sinucigaș, care a vizat un autobuz ce transporta funcționari, în apropierea principalei închisori din capitala afgană, au anunțat autoritățile. Printre victime sunt gardieni și membri ai forțelor de securitate. În penitenciarul Pul-e-Charkhi se află sute de deținuți, inclusiv zeci de militanți talibani. Atacul a avut loc în apropierea porții închisorii, unde vizitatorii așteptau să treacă un control riguros de securitate înainte de a intra. Deocamdată nimeni nu și-a asumat răspunderea pentru atac.

Bosnia încearcă să prevină ceea ce Organizația Națiunilor Unite a avertizat că ar putea fi „o criză umanitară” pentru mii de migranți care, în condițiile unor temperaturi scăzute, continuă să trăiască în aer liber, traversând țara, în speranța să ajungă în Uniunea Europeană. Poliția bosniacă a anunțat că a transportat zeci de persoane dintr-o tabără de la granița cu Croația într-un nou centru pentru migranți din nord-vestul țării. Bosnia a devenit anul acesta principala oprire pe o nouă rută spre UE a migranților din Orientul Mijlociu, Asia și Africa. Potrivit datelor oficiale, aproximativ 20 de mii de oameni din Iran, Siria, Pakistan, Afganistan și alte țări au traversat Bosnia, prin munți, anul acesta.

Reprezentanții Rusiei, Statelor Unite și puterilor europene în Consiliul de securitate al ONU au purtat discuții în contradictoriu despre legalitatea preconizatelor alegeri din estul separatist al Ucrainei. Țările occidentale consideră că scrutinul, anunțat pentru 11 noiembrie, în regiunile controlate de separatiștii sprijiniți de Moscova, este ilegal și contravine înțelegerilor de pace de la Minsk. Reprezentantul Statelor Unite, Jonathan Cohen, a reafirmat că sancțiunile americane împotriva Rusiei nu vor fi ridicate până când nu va fi restabilită integritatea teritorială a Ucrainei. Ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a susținut însă că alegerea liderilor regiunilor Donețk și Luhansk nu ar contrazice acordurile de la Minsk și a acuzat, la rândul său, Ucraina de subminarea acestor înțelegeri prin legile privind statutul special al celor două regiuni. Kievul spune că pretinsele alegeri din Donbas ar putea duce la agravarea ostilităților armate.

Președintele Igor Dodon va avea o nouă întrevedere cu liderul rus Vladimir Putin în timpul vizitei sale la Moscova în 31 octombrie. Serviciul de presă al Kremlinului a spus că urmează să fie luate în discuție „chestiunile cheie ale interacțiunii moldo-ruse în sferele comercial-economică și umanitară, precum și probleme regionale de actualitate”.

Săptămâna trecută, Dodon a spus că se va întâlni la Moscova și cu patriarhul rus Kirill, care tocmai și-a amânat din nou o vizită în Republica Moldova, unde este invitat insistent de președintele moldovean încă de la începutul anului.

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a declarat că cel mai mare exercițiul militar al Alianței de pînă acum, care are loc zilele acestea, este strict defensiv. Stoltenberg a vorbit astăzi în orașul norvegian Trondheim, unde exercițiul Trident Juncture a început săptămâna trecută. El a spus că motivul exercițiului este „pentru a preveni conflictul, nu pentru a provoca un conflict''. La aplicații iau parte în jur de 50 de mii de militari, 10 mii 000 de vehicule militare și mai mult de 300 de aparate de zbor și nave. Ele se desfășoară pe uscat, pe mare, în aer, implicând și capabilități cibernetice.

Patru oameni au fost răniți și o persoană a fost dată dispărută în urma unui incident în care a fost im-licat singurul portavion rusesc, Amiralul Kuznețov, spun autoritățile ruse. Incidentul s-a petrecut în 30 octombrie, când portavionul părăsea o stație de reparații plutitoare la o un șantier naval din apropiere de Murmansk, în Oceanul Arctic. Stația s-a scufundat, iar portavionul a fost deteriorat la prăbușirea unei macarale. Este ultimul dintr-o serie de incidente în care a fost implicată nava în ultimii ani. Anul trecut, Amiralul Kuznețov el a pierdut două avioane militare la țărmurile Siriei.

Curtea Constituțională din Ingușetia a declarat nelegitimă o lege privind delimitarea frontierei cu Cecenia încheiată recent de cele două republici nord-caucaziene ale Federației Ruse. Instanța a spus că legea este ilegală pentru că modifică teritoriul Republicii Ingușetia, fapt care nu se poate face decât prin referendum. Decizia sporește incertitudinea în jurul înțelegerii controversate, care a fost încheiată de liderul inguș Yunus-Bek Ievkurov și cel cecen Ramzan Kadîrov în 26 septembrie și care a cauzat proteste persistente în Ingușetia.

Curtea Constituțională a spus că vaccinarea copiilor rămâne obligatorie, cu excepția cazurilor când este contraindicată medical, iar elevii nevaccinați nu au voie să frecventeze școala. Aproape cinci mii de copii din clasele primare, gimnaziale și de liceu nu au mers la școală toamna aceasta pentru că nu au fost vaccinați împotriva rujeolei. Interdicția a fost aplicată riguros de autorități după izbucnirea unui focar de rujeolă în timpul verii. Deputatul socialist Vladimir Odnostalco s-a plâns în instanță că interdicția prevăzută de Legea privind supravegherea de stat a sănătății publice și Programul Național de imunizări pe 2016-2020 încalcă drepturile copiilor care refuză vaccinarea. Dar Curtea Constituțională a dat dreptate Guvernului, care spune că riscurile pentru sănătatea publică sunt mai importante decât un drept individual.

Președintele Igor Dodon va avea o nouă întrevedere cu liderul rus Vladimir Putin în timpul vizitei sale la Moscova, pe 31 octombrie. Serviciul de presă al Kremlinului a spus că urmează să fie luate în discuție „chestiunile cheie ale interacțiunii moldo-ruse în sferele comercial-economică și umanitară, precum și probleme regionale de actualitate”.

Săptămâna trecută, Dodon a spus că se va întâlni la Moscova și cu patriarhul rus Kiril, care tocmai și-a amânat din nou o vizită în Republica Moldova, unde este invitat insistent de președintele moldovean încă de la începutul anului.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că cel mai mare exercițiul al Alianței, care are loc zilele acestea, este strict defensiv. Stoltenberg a vorbit astăzi în orașul norvegian Trondheim, unde exercițiul Trident Juncture a început săptămâna trecută. El a spus că motivul exercițiului este „pentru a preveni conflictul, nu pentru a provoca un conflict''. La aplicații iau parte în jur de 50 de mii de militari, 10.000 de vehicule militare și mai mult de 300 de aparate de zbor și nave. Ele se desfășoară pe uscat, pe mare, în aer, implicând și capabilități cibernetice.

Patru oameni au fost răniți și o persoană rămâne dispărută în urma unui incident implicând singurul portavion rusesc, Amiralul Kuznețov, spun autoritățile ruse. Incidentul s-a petrecut pe 30 octombrie, când portavionul părăsea o stație de reparații plutitoare la o un șantier naval din apropiere de Murmansk, în Oceanul Arctic. Stația s-a scufundat, iar portavionul a fost deteriorat la prăbușirea unei macarale. Este ultimul dintr-o serie de incidente în care a fost implicată nava în ultimii ani. Anul trecut, Amiralul Kuznețov el a pierdut două avioane militare la țărmurile Siriei.

Curtea Constituțională din Ingușetia a declarat nelegitimă o lege privind înțelegerea de delimitare a frontierei administrative cu Cecenia încheiată recent de cele două republici nord-caucaziene ale Federației Ruse. Instanța a spus că legea este ilegală pentru că modifică teritoriul Republicii Ingușetia, fapt care nu se poate face decât prin referendum. Decizia sporește incertitudinea în jurul înțelegerii controversate, care a fost încheiată de liderul inguș Yunus-Bek Ievkurov și cel cecen Ramzan Kadîrov pe 26 septembrie și care a cauzat proteste persistente în Ingușetia.

Comisia de anchetă în dosarul Fundaţiei „Otwarty Dialog” (Dialog Deschis) şi al fondatoarei acesteia, Ludmila Kozlovska, începe vineri 2 noiembrie, audierea autorităților responsabile, a anunțat Direcția de comunicare și relații publice a Parlamentului, citată de Moldpres.

Comisia va cerceta motivele pentru care Ludmila Kozlovska și Fundația „Dialog Deschis” au fost acuzate de amestec în treburile interne ale Republicii Moldova și de finanțarea unor partide politice

Ludmila Kozlovska a fost acuzată de autoritățile poloneze că ar lucra în interesul Rusiei, punând în pericol securitatea națională, și a fost expulzată din spațiul Schengen, în 13 august, dar respinge acuzațiile. Într-un interviu publicat joi de agenția IPN, Plahotniuc repetă că activista ar avea legături cu spionajul rus și o acuză că „s-a ocupat intens de denigrarea Republicii Moldova în Europa” împreună cu liderii opoziției Maia Sandu și Andrei Năstase.