La Paris încep ceremoniile dedicate împlinirii a 100 de ani de la încheierea Primului Război Mondial, ceremonii la care participă peste 60 de șefi de state și guvern.

Punctul culminant va fi duminică, la monumentul soldatului necunoscut de sub Arcul de Triumf, unde se vor reunii cu toții, marcând ora exactă când au încetat luptele cu 100 de ani în urmă: la ora 11 și 11 minute, în ziua de 11, a celei de a 11-ea luni din an.

Printre participanți se numără președintele american Donald Trump, cancelara Germaniei Angela Merkel, președintele Rusiei, Vladimir Putin, și premierul canadian Justin Trudeau. Gazda ceremoniilor este președintele Franței, Emmanuel Macron.

Preşedintele american, Donald Trump, a afirmat sâmbătă, la Paris, că Statele Unite doresc „o Europă puternică” şi sunt dispuse să-şi ajute aliatul, dar Europa trebuie să fie corectă atunci când vine vorba de împărţirea sarcinii privind apărarea și contribuția la bugetul NATO.

„Dorim o Europă puternică, este foarte important pentru noi şi, indiferent de modul în care putem face aceasta, cel mai bine şi mai eficient ar fi ceea ce dorim amândoi”, a declarat preşedintele american, după ce a fost întâmpinat de către şeful statului francez, Emmanuel Macron, la Paris.

Vineri, preşedintele Trump aprecia însă că este „foarte jignitor” ca omologul său francez Emmanuel Macron să sugereze că Europa ar trebui să-şi creeze propria armată pentru a se proteja de duşmani potenţiali, inclusiv Statele Unite. Ideea fusese lansată de Macron la începutul săptămânii, într-un interviu.

Emmanuel Mcron a declarat, tot sâmbătă, la Paris, că împărtășește opinia lui Donald Trump că Europa trebuie să contribuie financiar mai mult la costurile NATO. „De aceea, cred că propunerile mele pentru apărarea europeană sunt în deplină concordanţă cu aceasta”, a spus preşedintele francez.

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, l-a acuzat pe preşedintele american, Donald Trump, că este împotriva creării „unei Europe unite şi puternice”, într-un discurs susţinut sâmbătă în oraşul polonez Lodz, în care a vorbit şi despre alegerile europarlamentare la care se teme de creşterea popularităţii formaţiunilor naţionaliste.

Într-un discurs ținut cu o zi înainte de Centenarul independenţei Poloniei, Tusk a criticat din nou și atitudinea eurosceptică a actualului guvern nationalist de la Varșovia. „Cei care se opun unei prezenţe puternice a Poloniei în Europa acţionează de facto împotriva independenţei noastre'', a declarant Donald Tusk.

Statele Unite au ameninţat vineri cu reducerea contribuției lor la operațiunile ONU de menținere a păcii luna viitoare, spunând că respectiva contribuţie nu este o acţiune caritabilă.

Ambasadoarea americană la ONU, Nikki Haley, a afirmat, într-o dezbatere în Consiliul de Securitate al ONU, că o contribuţie americană de 25% la bugetul pentru misiunilor ONU de menţinere a păcii „nu este corectă” şi că Washingtonul nu consideră contribuţia sa drept o acţiune caritabilă.

Partidului Unității Naționale nu este sigur dacă va participa la alegerile generale din februarie 2019. Liderul partidului, Anatol Șalaru, a declarat într-un interviu televizat că una dintre opțiuni este ca PUN să nu participe la alegeri, dar să sprijine blocul format din PAS și PPDA. O decizie finală este așteptată săptămâna viitoare.

Declarația vine după ce miercuri seară, Curtea Supremă de Justiție a lăsat în vigoare decizia Curții de Apel Chișinău din luna mai, care a considerat drept corectă anularea cetățeniei fostului președinte roman Traian Băsescu de către președintele Igor Dodon. Băsescu este președintele de onoare al PUN și ar fi urmat să preia conducerea activă a partidului, eventual să și candideze în alegerile de anul viitor, dacă putea să-și păstreze cetățenia.

Maia Sandu, lidera PAS, crede că așa-numitele „filtre de integritate și meritocrație”, stabilite de viitorul bloc electoral ACUM, format din Partidul Acțiune și Solidaritate și Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr, sunt în măsură să arate care oameni sunt șantajabili și care mai ușor ar putea să fie cooptați de anumite persoane, relatează IPN.

Totodată, lidera PAS spune că viitorul bloc electoral este gata să susțină un candidat al altui partid politic decât PAS și PPDA, doar dacă acesta face dovada integrității și trece măsurătorile meritocrației. Potrivit ei, pe circumscripțiile electorale va fi susținut cel mai bun candidat care va trece filtrele stabilite și va putea concura cu contracandidații săi.

Ministrul britanic al transporturilor, Jo Johnson - fratele mai mic al fostului ministru de externe Boris Johnson - a demisionat vineri din guvern şi a cerut organizarea unui nou referendum pe tema Brexit-ului. În opinia lui Jo Johnson, care a susținut și în 2016 rămânerea Marii Britanii în Uniunea Europeană, acum „Marea Britanie se află în pragul celei mai mari crize de după al doilea război mondial”, motiv pentru care publicul ar trebui să aibă din nou șansa de a vota. Fratele său, fostul ministru de externe Boris Johnson a fost unul din cei mai vocali susținători ai Brexit-ului. Imediat după demisia ministrului transporturilor, purtătorul de cuvânt al guvernului de la Londra a exclus orice posibilitate de a se organiza un nou referendum privind Brexit-ul.

Reprezentanța Comisiei Europene în România a precizat, într-o declarație de presă, că aplicarea noilor reguli ale Uniunii Europene de protecție a datelor personale (GDPR) nu poate fi invocată pentru a limita libertatea de expresie sau activitatea jurnalistică.

Șefa reprezentanței, Angela Cristea, a precizat într-un comunicat de presă că aceste reguli europene cer clar țărilor membre „de a legifera pentru a concilia cele două drepturi fundamentale (protecția datelor și libertatea de expresie/dreptul la informare)”.

Reacția Angelei Cristea vine după ce Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a invocat regulile europene privind protecția datelor personale pentru a cere jurnaliștilor de la Rise Project să dezvăluie sursele din scandalul #TeleormanLeaks. În caz contrar, organizația ar risca o amendă de până la 20 de milioane de euro.

Rise Project a început săptămâna aceasta să publice informații legate de afacerile firmei TelDrum, caz în care ar putea fi implicat și liderul Partidului Social Democrat din România și președinte al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea. Acesta a fost președinte al Consiliului Județean Teleorman între anii 2000 și 2012.

Președintele american Donald Trump a declarat că nu a discutat cu noul ministru interimar de justiție Mathew Whitaker despre mersul anchetei independente privind amestecul Rusiei în campania prezidențială americană din 2016, campanie condusă de Robert Muller.

Trump le-a mai declarat reporterilor, la Casa Albă, că nu a renunțat nici la ideea de a se lăsa audiat de Mueller în această anchetă.

Whitaker a criticat în trecut ancheta independentă, motiv pentru care i se cere acum să se retragă de la supravegherea anchetei, sarcină care îi revine în baza faptului că a preluat Ministerul Justiției. Este exact ce făcuse predecesorul său Jeff Sessions, demis miercuri de președintele Trump. Whitaker a fost șeful de cabinet al fostului ministru al justiției.

Aflat la Kiev, Comisarul european pentru negocieri de extindere și bună vecinătate, Johannes Hahn, a avertizat guvernul ucrainean că trebuie să facă mai multe eforturi pentru a combate corupția, mai ales la nivel înalt.

Totodată, el a subliniat importanța continuării reformelor în vederea instaurării unui stat de drept, mai ales că anul viitor sunt programate alegeri prezidențiale în martie și generale după câteva luni.

Hahn s-a întâlnit cu premierul Volodimir Groisman, căruia i-a prezentat un nou raport al Uniunii Europene privind stadiul reformelor din Ucraina.

Administrația americană a impus noi restricții imigranților care cer azil în Statele Unite, și anume a decis că nu vor mai avea drept la azil imigranții care trec ilegal granița din Mexic. O măsură care-i va afecta în primul rând pe migranții din America Centrală.

Apărători ai drepturilor omului au criticat măsura, atrăgând atenția că legislația americană în vigoare permite persoanelor care fug din țara lor pentru că sunt persecutate sau din cauza violenței să ceară azil în Statele Unite indiferent cum au intrat în America. Casa Albă argumentează că reglarea imigrației este o prerogativă a președintelui, atâta timp cât este vorba de „apărarea interesului național”.

Sute de persoane au manifestat joi noaptea într-o serie de mari orașe americane, cerând continuarea fără restricții a anchetei independente condusă de Robert Mueller în legătură cu posibile legături între Rusia și campania președintelui Donald Trump în 2016.

Între timp, mai mulți democrați din Camera Reprezentanților au cerut audieri de urgență legate de decizia președintelui Trump de a-l demite pe ministrul justiției Jeff Sessions. Trump l-a criticat în repetate rânduri că s-a retras de la supravegherea anchetei lui Mueller legată de intervenția Rusiei în alegerile prezidențiale americane din 2016. Președintele susține că această anchetă independentă este lipsită de obiect, fiind motivată numai politic.

Ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, a declarat vineri, la București, că dacă în Parlamentul European va fi lansat un atac împotriva României, „pe baza unor opinii părtinitoare”, eurodeputații unguri vor vota în favoarea României, subliniind că România și Ungaria se confruntă cu provocări similare, relatează Mediafax.

Péter Szijjártó s-a întâlnit cu președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea și cu ministrul de externe Teodor Meleșcanu, cărui i-a mulțumit pentru faptul că eurodeputații partidului ALDE nu au votat în Parlamentul European raportul critic la adresa Ungariei.

Parlamentul European va dezbate și vota, în ședința în plen din 14 noiembrie, rezoluția privind statul de drept în România. Uniunea Europeană a declanșat procesul de sancționare a Ungariei pentru derivele de la normele europene privind justiția și statul de drept. Într-o situație similară se află și Polonia, după reformele care au dus la pensionarea forțată a multor judecători de la Curtea Supremă.

Ministrul apărării, Eugen Sturza, a declarat că a purtat discuții cu reprezentanți NATO privind posibilitatea de a se organiza un exercițiu militar comun pe teritoriul Republicii Moldova. Exercițiul ar putea avea loc la centrul de instruire din Bulboaca, a declarat Sturza într-un interviu televizat. „Republica Moldova din anul 2004 nu a găzduit exerciții și acest lucru ar fi un pas important pentru țară”, a spus ministrul apărării.

Guvernul a aprobat în ședința de joi, 8 noiembrie, proiectul bugetului de stat pentru 2019, care include o creștere cu 2,2 miliarde de lei a cheltuielilor pentru protecția socială, relatează IPN.

Pe lângă finanțarea măsurilor noi ce țin de susținerea socială a persoanelor cu venituri mici și a persoanelor în etate, este prevăzută alocarea de surse pentru îmbunătățirea politicilor de susținere financiară a familiilor cu copii și protecția copiilor în situație de risc.

Pentru bugetele locale sunt rezervate transferuri de aproape 11 miliarde de lei, iar pentru asigurările medicale 2,8 miliarde lei. Celelalte transferuri, până la totalul de 22,4 miliarde de lei vor fi pentru asigurările sociale.

Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE), şi-a lansat vineri, la congresul desfăşurat la Madrid, campania pentru alegerile europarlamentare cu o pledoarie puternică împotriva populismului şi naţionalismului.

„Trebuie să câştigăm în dauna populiştilor şi a naţionaliştilor în toată Europa”, a spus preşedintele grupului liberal din Parlamentul European, belgianul Guy Verhofstadt. Totodată, el a criticat Partidul Popular European (PPE) pentru că, la congresul încheiat joi la Helsinki, nu a decis excluderea partidului Fidesz din Ungaria, condus de Viktor Orban.

Cancelara germană Angela Merkel a avertizat vineri că antisemitismul este în creştere în Germania și a reafirmat necesitatea de a fi luate măsuri ferme împotriva rasismului, xenofobiei şi excluziunii sociale.

Merkel a vorbit la Berlin, cu ocazia ceremoniei prin care s-au marcat 80 de ani de la pogromul nazist, cunoscut sub numele de „Kristallnacht”. Sute de sinagogi şi proprietăţi evreieşti au fost jefuite şi incendiate, zeci de mii de evrei au fost umiliţi în mod public şi deportaţi, iar cel puțin 100, dar posibil până la 1300 au fost ucişi în pogromul care a început pe 9 noiembrie 1938.

Germania marchează pe 9 noiembrie trei evenimente istorice: pe lângă începutul pogromului nazist, tot la 9 noiembrie, dar în 1918, a fost înființată Republica de la Weimar, iar acum 29 de ani a căzut Zidul Berlinului.

La Melbourne, în Australia, un bărbat a atacat cu cuțitul trecătorii, într-un cartier de afaceri. O persoană a fost ucisă, alte două rănite. Poliția locală consideră între timp atacul drept un act terorist. Poliția australiană a adăugat că suspectul este originar din Somalia şi era cunoscut de serviciile de informații. Potrivit agenției Reuters, gruparea teroristă Statul Islamic a revendicat atacul fără să aducă dovezi în sprijinul acestor afirmații. Atacatorul a murit în detenția poliției.

În ciuda opoziției Kievului și a criticilor din Occident, duminică, 11 noiembrie, vor avea loc alegeri „prezidențiale” în regiunile separatiste din estul Ucrainei, Donețk și Luhansk. Scrutinul de duminică a fost criticat drept „ilegitim” și contrar procesului de pace.

Prin ambasada lor din Ucraina, Statele Unite au acuzat Rusia „că amplifică” acest conflict prin organizarea de „alegeri artificiale” și au cerut boicotarea scrutinului. Uniunea Europeană a atras atenția că alegerile de duminică sunt în contradicție cu „spiritul și litera” acordurilor de pace de la Minsk, încheiate în februarie 2015.

Opt țări europene - Germania, Belgia, Franța, Marea Britanie, Italia, Olanda, Polonia și Suedia - au cerut Rusiei „să-şi folosească influenţa” pentru a împiedica organizarea acestor alegeri considerate „ilegitime”.

Moscova dă asigurări că aceste alegeri „nu au nicio legătură” cu acordurile de la Minsk. Pe 1 noiembrie, purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe declara că votul este necesar pentru a acoperi vidul de putere.

Statele Unite au blocat o încercare a Rusiei de a reduce sancțiunile ONU impuse Coreii de Nord, sub pretexul unei acțiuni umanitare. Ambasadoarea americana la ONU, Nikki Haley, a acuzat Rusia că încearcă să „trișeze” și să nu respecte sancțiunile impuse de ONU împotriva regimului de al Fenian anul trecut. Opozitia americana a avut loc într-o ședinta cu ușile închise a Consiliului de Securitate ONU. Doamna Haley a spus că intenția Moscovei este de a ridica sancțiunile asupra sistemului bancar sub un pretext umanitar, dar că acest lucru nu va fi posibil pentru că, pînă acum regimul de la Fenian nu a intreprins nimic care sa justifice ridicarea acestor sancșiuni. China comunistă a susținut Rusua, iar Statele Unite au fost sustinute de Franta si Marea Britanie in acest demers

La invitația noului președinte al Federației Mondiale de Șah, a cărui candidatura căruia a fost susținută și de Republica Moldova, președintele Moldovei, Igor Dodon întreprinde o vizită de lucru în Marea Britanie, unde va participa astazi la ceremonia de deschidere a Campionatului Mondial de Șah, care se desfasoara între 9 si 28 noiembrie la Londra. Potrivit unei declaratii a președintelui moldovean, citată de presa de la Chisinau, Igor Dodon va avea intilniri și cu expertii de la Chattam House, cel mai influent centru de cercetări politice din Marea Britanie.

Deputatii moldoveni au aprobat ieri, în primă lectură, un proiect de lege prin care agitaţia electorală nu va mai fi interzisă decât în interiorul secţiei de votare şi într-o rază de 100 de metri de la ea in ziua votului. Pentru a susține inițiativa, speakerul Parlamentului, Andrian Candu, a dat ca exemplu situatia din Statele Unite si a recunoscut că invalidarea alegerilor locale din Chisinau, cistigate de Andrei Nastase a fost o greșeală.

In România, Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPCP) a cerut organizației de presă Rise Project să dezvăluie sursa informațiilor și imaginilor publicate în serialul de dezvăluiri #TeleormanLeaks și amenință institutia cu penalități de 20 de milioane de euro în caz că nu furnizează acces la sistemele sale informatice, anunță publicația pe contul său de Facebook. Rise Project a inceput saptamina aceasta să publice informatii legate de afacerile firmei TelDrum, caz in care ar putea fi implicat si liderul Partudului Social Democrat din Romania si președinte al Camerei Deputatilor, Liviu Dragnea.

Statele Unite impun o nouă runda de sancțiuni financiare Moscovei, pentru agresiunea asupra Ucrainei și anexarea Crimeii in 2014. Potrivit subsecretarului de stat de la Ministerul american al Finantelor, Sigal Mandelker, Washingtonul rămîne angajat în a sancționa „entitatile ruse care cauta sa obțină profituri de pe urma anexarii ilegale a Crimeii si a ocupației” regiunii ucrainiene. In replica la anuntul Washingtonului, ministrul adjunct de externe al Rusiei, Serghei Riabkov, a spus, citat de agentia Interfax, că Moscova nu va lua în seama aceste sancțiuni, care, in opinia sa, sunt menite să eșueze. De data aceasta sancțiunile se refera la trei persoane si la nouă entitati care sprijina integrarea Crimeii in Federația Rusa.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump a impus noi restricții pentru solicitanții de azil care intra illegal in Statele Unite. Cei care susțin drepturile imigranților afirmă că aceasta măsură ar încălca legislația actuala americană, care permite ca oameni care fug de persecutii și violențe din țările lor de origine, să poată solicita drept de azil in America. Casa Alba susține că președintele are autoritatea de a restricționa imigrația, „dacă acest lucru este în interesul Statelor Unite”. Administrația Trump susține și că actuala legislație în domeniul azilului ar încuraja imigrația ilegală și că in jur de 700 de mii de cazuri restante blochează sistemul. Noile reglementări îi afectează mai ales pe migranții din America Centrală – Guatemala, Honduras și El Salvador - care au intră în Statele Unite pe la granița cu Mexicul, în căutare de locuri de muncă și de siguranță.

Convorbirile mediate de Uniunea Europeana între Serbia si Kosovo, menite să normalizeze situatia dintre Belgrad si Pristina au eșuat ieri, după ce presedintele Serbiei, Aleksandr Vucic, a parasit dupa numai o ora negocierile. Liderul de la Belgrad a afirmat că țara sa nu poate continua discuțiile atita timp cit Kosovo impune tarife importurilor din Serbia si Bosnia, și autoritățile de la Priștina ar intenționa să-și formeze o armată proprie, acțiuni care, in opinia Belgradului, ar încălca înțelegerile anteriore. Deasemenea, Vucic a criticat Kosovo si pentru aspiratiile sale de a adera la Interpol, cu ocazia adunarii generale a organizației de luna viitoare. La rindul său, liderul Kosovar Hashim Thaci a acuzat Belgradul de „aroganță și agresivitate” și a avertizat că negocierile vor fi dificile pe mai departe, adăugînd că,„este în interesul ambelor țări ca dialogul să se încheie cu o înțelegere” recunoscută de ambele părți.