Organizația pentru drepturile omului Amnesty International i-a retras cea mai înaltă distincție a sa liderei din Myanmar Aung San Suu Kyi ca pedeapsă pentru „indiferența” conducerii țării sud-est asiatice față de atrocitățile comise de armata ei împotriva minorității musulmane Rohingya. Organizația globală cu sediul la Londra îi acordase politicienei distincția „Ambasadorul Contiinței” în 2009, când ea se afla în arest la domiciliu. „Suntem profund dezamăgiți că nu mai reprezentați un simbol al speranței, curajului și apărării fără preget a drepturilor omului”, a spus AI într-o scrisoare citată de agențiile de presă. Suu Kyi și partidul ei au câștigat alegerile în 2015 după decenii de dictatură militară, dar ea i-a întristat de atunci pe mulți din suporterii ei prin refuzul de a lua apărarea minorității etnice oprimate a țării sale, Rohingya. Luna trecută Canada i-a retras cetățenia onorifică oferită în urmă cu câțiva ani.

Președintele Statelor Unite Donald Trump a îndemnat luni autoritățile electorale din statul Florida să pună capăt renumărării voturilor și să-i declare pe colegii săi de partid republicani câștigătorii unor scrutine cu rezultat foarte strâns. Fără să ofere dovezi, Trump a scris pe Twitter că la alegeri ar fi avut loc fraude împotriva republicanilor. Renumărarea voturilor a început la sfârșitul săptămânii în competițiile pentru un loc în senat și pentru postul de guvernator pentru că diferențele de voturi au fost foarte mici. Democrații spun că victoriile la limită ale celor doi candidați republicani ar putea fi „răsturnate” după includerea în bilanțul final a tuturor voturilor prin poștă ajunse în ziua alegerilor, nu doar a acelora primite până la ora șapte seara, cum s-a făcut la prima numărare.

Statele Unite au calificat drept o farsă alegerile ținute duminică în teritoriile separatiste din estul Ucrainei. „Statele Unite se alătură aliaților europeni în condamnarea alegerilor-farsă de la 11 noiembrie din estul ucrainean controlat de Rusia”, se arată într-o declarație a purtătoarei de cuvânt a Departamentului de Stat de la Washington, Heather Nauert. Mai devreme, alegerile din Luhansk și Donețk, câștigate potrivit așteptărilor de liderii pro-ruși, separatiști, Leonid Pasecinik și Denis Pușîlin, fuseseră criticate într-o declarație comună de conducerile Franței și Germaniei. În declarația de luni de la Washington se spune că „procesul electoral nelegitim de duminică a constituit o încercare a Moscovei de a instituționaliza sateliții săi din Donbass, așa-numitele republici din Donețk și Luhansk”.

Bulgaria ar putea refuza să semneze Pactul Global ONU privind migrația, întrucât el ar fi contrar intereselor sale naționale, a spus luni un membru influent al partidului de guvernământ de la Sofia, Țvetan Țvetanov. Parlamentul bulgar ar urma să dezbată Pactul miercuri. Înțelegerea care ar urma să fie semnată în Maroco, luna viitoare, a fost deja denunțată de câteva țări cu politicieni anti-imigrație la conducere, ca Statele Unite, Ungaria sau Austria. Cehia și Polonia au semnalat și ele că nu vor semna pactul, ai cărui critici spun că ar acorda drepturi nejustificate migranților economici. Bulgaria se află pe traseul balcanic al migrației dinspre Orientul Mijlociu, ca și Turcia și Grecia.

Curtea de Apel Chișinău a menținut decizia primei instanțe privind arestarea liderului formațiunii Partidul Nostru Renato Usatîi, care s-a refugiat în urmă cu peste doi ani la Moscova în vreme ce i se pregăteau acuzații de a fi ordinat un asasinat la Londra. Decizia de luni a Curții de Apel a fost anunțată presei de avocatul lui Usatîi, Anatol Istrate. Potrivit Radio Chișinău, el s-a plâns atât de durata judecării apelului, adică de aproape un an, cât și de decizia instanței primare, luată în septembrie. „Au existat o serie de mărturii care nu au fost luat în considerare nici de instanţa primară, nici de Curtea de Apel", a subliniat avocatul. El a mai spus că plângerea privind presupusa nelegalitate a mandatului de arestare preventivă a lui Usatîi se află deja la CEDO.

Serviciile de salvare din România spun că o femeie angajată la o fabrică de arme din Ardeal a murit într-o explozie. Deflagrația s-a produs luni într-un tunel de încercare a armelor, la uzina din Cugir. În momentul exploziei se aflau în tunel 19 angajați. Toți au reușit să scape, cu excepția femeii de 50 de ani, care s-a întors ca să-și recupereze telefonul mobil. Un purtător de cuvânt citat de AP a spus că incendiul provocat de explozie a fost stins de pompieri după două ore. Întreprinderea de stat de la Cugir produce arme și pistoale de mai multe tipuri, are 1000 de angajați și și-a început producția în 1799, pe vremea imperiului austro-ungar. Autoritățile române au declanșat o anchetă asupra incidentului de luni.

Austria trebuie să respingă politicile de învrăjbire și slăbirea democrației, a spus președintele austriac Alexander Van der Bellen luni, când țara sa a sărbătorit 100 de ani de la transformarea din monarhie în republică, după primul război mondial. „Se creează dușmănie între noi și cei pe care-i percepem ca fiind diferiți”, a spus politicianul austriac de stânga, adăugând că inamicii imaginari sunt oamenii în vârstă, tinerii, musulmanii, evreii, străinii și săracii, informează DPA. Fără să menționeze explicit actualul guvern anti-imigrație de la Viena și practica lui de a adopta legi în grabă, Van der Bellen a spus că democrația liberală „poate fi dificilă”, nu trebuie ca oamenii s-o vadă ca pe un lucru indezirabil. Președintele austriac a făcut remarcile la Opera de Stat de la Viena, în fața liderilor politici, supraviețuitorilor Holocaustului și elevilor veniți din toată țara.

Un europarlamentar polonez cere într-un proiect de raport văzut de Europa Liberă crearea unui portofoliu al combaterii propagandei în Comisia Europeană și finanțarea mai generoasă a unei unități a UE de combatere a campaniilor de dezinformare rusești. Raportul Annei Fotyga urmează să fie discutat în comisia de politică externă a Parlamentului European luna aceasta. Anul acesta legislativul UE a rezervat pentru unitatea anti-propagandă numită East StratCom 1,1 milioane de euro pe an din bugetul UE. Raportul europarlamentarei poloneze critică voalat Comisia Europeană și pe șefa politicii externe a UE, Federica Mogherini, cerându-le să se implice mai mult în asemenea chestiuni. Documentul critică de asemenea statele din UE, nenumite, care ar „continua să nege existența propagandei strategice” rusești.

Președintele României Klaus Iohannis a spus că țara lui nu este pregătită să preia președinția rotativă a UE de la 1 ianuarie și a cerut guvernului dominat de PSD să-și dea demisia. Într-o declarație făcută luni, după ce ministrul român pentru afaceri europene și-a anunțat intenția de a demisiona, Iohannis spus că guvernul condus de premierul Viorica Dăncilă, pe care l-a numit „un accident al democrației”, „a luat-o razna”. În replică, șeful principalului partid de guvernământ, Liviu Dragnea, a spus că declarația lui Iohannis „aduce deservicii majore României”.

Negociatorul european pentru Brexit, Michel Barnier, i-a informat pe miniștrii europeni de externe că acordul cu Marea Britanie trenează în continuare, deși se poartă intens convorbiri. Declarația făcută azi la Bruxelles survine pe fundalul tensiunilor din guvernul britanic între adepții unei poziții dure față de Uniunea Europeană și cei ai soluțiilor de compromis în chestiunea reglementării graniței terestre cu Irlanda. Șefa guvernului, Theresa May, a acceptat în principiul un aranjament temporar prin care granița între Republica Irlanda și Irlanda de Nord ar rămâne deschisă, dacă nu se ajunge la un acord până pe 29 martie 2019, când Marea Britanie trebuie să părăsească Uniunea Europeană. Adepții unei linii dure reprezentând Partidul Democratic Unionist din Irlanda de Nord care oferă sprijin parlamentar vital guvernului minoritar al lui May îi cer pe de altă parte să nu accepte niciun compromis prin care Irlanda de Nord ar avea cu Republica Irlanda relații vamale diferite de cele ale restului Marii Britanii.

Președintele Parlamentului suedez l-a nominalizat în calitate de premier pe șeful conservatorilor, Ulf Kristersson, urmând ca această candidatură să fie supusă votului în cursul săptămânii. Kristersson va încerca să formeze un guvern minoritar în urma unui compromis între Partidul Moderat pe care îl reprezintă și creștin-democrați. Liberalii și Partidul de Centru deși fac parte din blocul de centru-dreapta de patru partide au refuzat să participe în guvern. Politicienii suedezi încearcă de două luni să creeze guvernul după alegerile neconcludente din 9 septembrie, în care blocul de centru dreapta, numit Alianța, și social-democrații au câștigat aproximativ același număr de locuri în parlament.

Liderii opoziției, Maia Sandu și Andrei Năstase, au refuzat să meargă la audierile cu ușile închise ale comisiei de anchetă privind presupusa implicare în politica moldoveană a activistei ucrainene Liudmila Kozlovska și fundației acesteia, „Open Dialog”. Liderii opoziției sunt acuzați de putere că ar colabora cu activista, care ar denigra R. Moldova la Parlamentul European. Sandu și Năstase spun că audierile parlamentare sunt „o farsă”, că sunt conduse de persoane cu „grave probleme de integritate” și că organizarea lor în spatele ușilor închise este inacceptabilă. În luna august, activista ucraineană care locuia de mai mulți ani la Varșovia a fost declarată de către guvernul conservator al Poloniei amenințare la adresa securității naționale, fiindu-i interzisă libera circulație spațiul Schengen. Kozlovska spune că a fost pedepsită pentru opiniile politice ale soțului ei polonez. La Chișinău, unde Koslovska a sprijinit mai mulți adversari ai puterii, liderii Partidului Democrat de guvernământ au declarat-o agentă a Rusiei, au cerut instituțiilor de drept să o investigheze și au creat comisia parlamentară pentru anchetarea presupuselor relații ale activistei cu opoziția.

Finlanda investighează suspiciunile că Rusia a alterat semnalele sistemului de navigație prin satelit GPS, punând în pericol traficul aerian civil în timpul unor exerciții militare ale NATO. Săptămâna trecută, serviciul finlandez de control al traficului aerian a avertizat că semnalele GPS au fost întrerupte la scară largă în regiunea nordică Laponia. Norvegia vecină a emis un avertisment asemănător la sfârșitul lunii octombrie, când au început amplele manevre NATO ”Trident Juncture”. „Este posibil că Rusia s-a aflat în spatele interferențelor”, a declarat premierul Finlandei, Juha Sipila, adăugând că autoritățile investighează incidentul și că vor „acționa în consecință”.

Chuck Schumer, liderul opoziției democrate din Senatul Statelor Unite a spus că partidul său pregătește un proiect de lege pentru a proteja ancheta asupra implicării rusești în alegerile prezidențiale din 2016 și presupusa legătură cu campania președintelui Donald Trump. Vorbind la televiziunea CNN, Chuck Schumer a spus că democrații din Congres vor să condiționeze lege această măsură menită să-l apere pe procurorul special Robert Mueller de adoptarea altor legi dorite de republicani. Opoziția democrată care a recâștigat controlul în Camera Reprezentanților în alegerile din 6 noiembrie este îngrijorată de demiterea procurorului general Jeff Sessions de către președintele Trump săptămâna trecută, ancheta ajungând sub controlul procurorului-general în exercițiu, Matt Whitaker, cel care a criticat ancheta lui Mueller în trecut.

Președintele Igor Dodon a publicat poze în care apare conversând și strângându-și mână cu Donald Trump, Emmanuel Macron, Angela Merkel, Klaus Iohannis și alți lideri internaționali la marcarea a 100 de ani de la încheierea Primului Război Mondial. La ceremoniile de duminică de la Paris imortalizate de președintele moldovean pe pagina sa de Facebook au participat peste 60 de șefi de state și de guverne. Dodon s-a mai văzut cu liderul francez luna trecută la un summit al Francofoniei la Erevan. Dar este pentru prima dată de la alegerea sa în 2016 când Dodon este văzut în compania liderilor american, german sau român.

Franța și Germania s-au alăturat corului internațional care a criticat alegerile organizate duminică de separatiștii pro-ruși din estul Ucrainei pentru alegerea liderilor din regiunile Donețk și Luhansk și membrilor legislativelor locale. „Aceste așa-numite alegeri subminează integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei”, au spus într-un comunicat președintele francez Emmanuel Macron și cancelara germană Angela Merkel. Cei doi fac parte din formatul de negocieri pentru o soluție în estul Ucrainei și s-au întâlnit duminică la Paris cu liderul ucrainean, Petro Poroșenko. Moscova a sprijinit alegerile câștigate previzibil în Donețk de Denis Pușîlin și în Luhansk de Leonid Pasecinik.

Președintele kosovar Hashim Thaci spune că a căzut de acord cu președintele american Donald Trump că este necesară încheierea unui acord de pace comprehensiv între Kosovo și Serbia. Thaci s-a întâlnit cu Trump duminică, în marginea comemorărilor de la Paris la împlinirea unui secol de la încheierea Primului Război Mondial. El a mai scris pe Twitter că președintele american sprijină un acord și reconcilierea între fosta metropolă și fosta sa provincie. Belgradul și Pristina își doresc normalizarea relațiilor pentru a se putea apropia de Uniunea Europeană.

Polonia a sărbătorit duminică un secol de independență recâștigată în 1918. Sfârșitul Primului Război Mondial a dus la prăbușirea imperiilor Austro-ungar, Rus și a Prusiei care își partajaseră Polonia cu peste un secol mai devreme. Peste 200 de mii de polonezi au mărșăluit cu ocazia aniversării la Varșovia. Dar evenimentul a găsit clasa politică dezbinată. Președintele conservator Andrzej Duda și fostul premier socialist Donald Tusk, președinte al Consiliului European, au mers separat la monumentul mareșalului Jozef Pilsudski pentru a-i omagia pe fondatorii independenței de la 1918.

Mii de bulgari au protestat duminică împotriva prețului mare al carburanților și majorării taxelor pentru automobile, blocând mai multe drumuri, inclusiv autostrada care duce spre Grecia. Protesta au avut loc la Sofia și în alte peste 20 de orașe ale Bulgariei. Unii participanți au cerut demisia guvernului de centru-dreapta al lui Boiko Borisov. Protestele au fost declanșate de decizia guvernului de a majora de anul viitor taxele pentru mașinile vechi, care s-a suprapus peste scumpirea carburanților. Opoziția socialistă a condamnat majorarea impozitelor ce ar urma să afecteze peste două milioane de mașini.

La Paris au avut loc ceremoniile dedicate împlinirii a 100 de ani de la încheierea Primului Război Mondial, ceremonii la care au participat peste 60 de șefi de state și guvern. Punctul culminant al ceremoniilor a fost duminică, la monumentul soldatului necunoscut de sub Arcul de Triumf, unde a sunat trompeta, anunțând încheierea războiului exact în momentul în care a intrat în vigoare armistițiul cu 100 de ani în urmă: la ora 11 și 11 minute, în ziua de 11, a celei de a 11-ea luni din an.

Printre participanți se numără președintele american Donald Trump, președintele rus Vladimir Putin, cancelara Germaniei Angela Merkel, și premierul canadian Justin Trudeau. Gazda ceremoniilor începute sâmbătă la Paris a fost președintele Franței, Emmanuel Macron.

„Vechii demoni" şi „noile ideologii" ameninţă pacea, a avertizat Macron în discursul ținut la Arcul de Triumf. „Istoria uneori ameninţă să se întoarcă la cursul său tragic şi să compromită moştenirea păcii pe care am crezut-o sigilată cu sângele strămoşilor noştri", a mai spus președintele francez. „Împreună, putem alunga spectrul schimbărilor climatice, al sărăciei, foametei, bolilor, toate inegalităţile şi orice ignoranţă", a mai spus Emmanuel Macron.

În cursul după amiezii, la Paris are loc o reuniune inițiată de președintele francez, „Forumul Pacii” la care vor participa cancelara geramă Angela Merkel, președintele rus Vladimir Putin, președintele Turciei Recep Tayyip Erdogan, între alții dar nu și președintele american Donald Trump. Trump a evitat sâmbătă și o ceremonie militară în memoria sondaților căzuți în Primul Război Mondial.

La Londra, a avut loc o premieră - încă un gest simbolic de reconciliere: preşedintele german Frank-Walter Steinmeier s-a alăturat prinţului Charles al Marii Britanii la depunerea unei coroane de flori, duminică, la monumentul naţional Cenotaph din centrul Londrei, pentru a marca centenarul armistițiului. Steinmeier este primul lider german care a participat la ceremonia anuală Remembrance Day în Marea Britanie, care aduce un omagiu soldaților căzuţi în război.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a confirmat, sâmbătă, într-o declarație de presă, existenţă unor înregistrări legate de uciderea jurnalistului saudit Jamal Khashoggi în consulatul Arabiei Saudite din Istanbul. Crima a avut loc pe 2 octombrie, iar președintele Erdogan a precizat acum că a trimis înregistrările atât Arabiei Saudite, cât și guvernelor de la Washington, Londra, Berlin şi Paris. Inițial, Araba Saudită a negat cu fermitate uciderea jurnalistului, care era cunoscut pentru atitudinea sa critică la adresa familiei regale de la Riad. Ulterior, autoritățile saudite au recunoscut că jurnalistul, corespondent al cotidianului Washington Potst, a fost ucis în cursul unei operațiuni „neautorizate” de către Riad.

Patru miniştri care susţin rămânerea Marii Britanii în Uniunea Europeană sunt pe punctul de a demisiona din guvernul condus de Theresa May, scrie ziarul Sunday Times. Se relatează că Uniunea Europeană ar fi respins planul lui Theresa May privind un mecanism independent de supraveghere a oricărui acord vamal provizoriu.

Între Londra şi Bruxelles persistă dezacordul privind modul cum ar putea fi evitată impunerea unui regim strict de frontieră între Republica Irlanda, membră a Uniunii Europene, şi Irlanda de Nord, provincie din Marea Britanie după Brexit.

Neînțelegerile din cadrul guvernului britanic privind condițiile în care va ieși Marea Britanie din UE au determinat deja anul acesta demisiile mai multor miniştri, între care ministrul de externe Boris Johnson, ministrul pentru Brexit, David Davis, și, vineri, ministrul transporturilor, Jo Johnson, fratele mai mic al lui Boris Johnson.

Partidul preşedintelui francez Emmanuel Macron, La Republique en Marche (LREM), şi liberalii europeni şi-au anunţat, sâmbătă, intenţia de a face front comun la alegerile europene din mai 2019, anunț venit la încheierea congresului Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE), desfăşurat la Madrid. Pe de altă parte, spre deosebire de popularii europeni şi de social-democraţi, liberalii europeni nu vor avea un candidat unic pentru preşedinţia Comisiei Europene. „Vom face o campanie bazată pe idealuri, pe ceea ce noi putem face pentru cetăţenii europeni”, a declarat preşedintele partidului ALDE.

În regiunile separatiste din Ucraina Donețk și Luhansk au loc alegeri pentru liderul nerecunoscut al regiunilor. Guvernul de la Kiev și țările occidentale au criticat scrutinul drept „ilegal” și o amenințare la adresa acordurilor de pace de la Minsk, semnate în 2015. Rusia, care-i susține pe separatiști, afirmă însă, prin ministerul de externe, că alegerile sunt necesare pentru a umple un vacuum de putere.

În Donețk este așteptată victoria lui Denis Pușilin, actualul lider interimar care a preluat puterea după ce fostul lider al regiunii Alexandr Zaharenko a fost ucis în august, în urma exploziei unei bombe. În Luhansk se așteaptă victoria actualului lider Leonid Pasecinik, fost ofițer în serviciile ucrainene de securitate.

La Paris încep ceremoniile dedicate împlinirii a 100 de ani de la încheierea Primului Război Mondial, ceremonii la care participă peste 60 de șefi de state și guvern.

Punctul culminant va fi duminică, la monumentul soldatului necunoscut de sub Arcul de Triumf, unde se vor reunii cu toții, marcând ora exactă când au încetat luptele cu 100 de ani în urmă: la ora 11 și 11 minute, în ziua de 11, a celei de a 11-ea luni din an.

Printre participanți se numără președintele american Donald Trump, cancelara Germaniei Angela Merkel, președintele Rusiei, Vladimir Putin, și premierul canadian Justin Trudeau. Gazda ceremoniilor este președintele Franței, Emmanuel Macron.