Parlamentul European a dezbătut în ședința sa plenară de astăzi proiectul unei rezoluții critice despre R. Moldova descrisă drept stat „capturat de interese oligarhice”, care „dă îndărăt de la standardele democratice și statul de drept”. „Moldova pare să fie prima țara căreia i s-au impus, din partea Uniunii Europene, condiționalități atât de importante, cum ar fi suspendarea fondurilor de asistență”, a declarat în timpul dezbaterilor europarlamentarului Petras Auštrevičius, raportorul pentru R. Moldova și unul din autorii proiectului de rezoluție. Acesta analizează implementarea Acordului de Asociere și urmează a fi supusă votului miercuri, 14 noiembrie. În proiect se spune că acordarea asistenței macrofinanciare R. Moldova poate fi decisă numai după alegerile parlamentare moldovene plănuite pentru februarie 2019 cu condiția că vor îndeplini standardele internaționale consacrate. Europarlamentarii cer autorităților de la Chișinău să răspundă tuturor îngrijorărilor exprimate, inclusiv să facă mai mult pentru combaterea corupției și spălării banilor.

Liderul PD, Vlad Plahotniuc, a propus o nouă reformă electorală și constituțională: reducerea numărului de deputați de la 101 la 61. Vorbind la o conferință de presă la Chișinău, Plahotniuc a spus că PD vrea să supună această propunere unui referendum care să aibă loc odată cu alegerile parlamentare din 24 februarie 2019. „Credem că un parlament optimizat va deveni mult mai eficient. Deputații vor fi mult mai responsabili, iar activitatea lor va fi supravegheată mult mai ușor de către societate”, a declarat liderul PD. Plahotniuc a mai spus că reforma va include prevederea că deputaților să le poată fi retras mandatul, dacă „dezamăgesc alegătorii”. El și-a exprimat convingerea că partidul său va fi prezent în parlament și după alegeri pentru a duce reforma la bun sfârșit. Propuneri asemănătoare au fost vehiculate de PD și de președintele Igor Dodon în 2017, când democrații și socialiștii apropiați președintelui au introdus controversatul sistem de vot mixt pentru care R. Moldova a fost criticată de Comisia de la Veneția și Uniunea Europeană.

Președintele Igor Dodon și-a lăudat realizările la împlinirea a doi ani de la alegerea sa, pe 13 noiembrie 2016. Într-un mesaj pe Facebook însoțit de un video publicitar, Dodon afirmă că, pe plan extern, a „restabilit prietenia cu Rusia, fără a pierde bunele relații cu țările occidentale”. Pe plan intern, Dodon scrie că a „pledat pentru patriotism, pentru promovarea statalității, pentru păstrarea valorilor creștine”. El promite să facă mai mult dacă Partidul Socialiștilor care îi este apropiat va câștiga alegerile parlamentare din 24 februarie. Criticii președintelui l-au acuzat frecvent că ar fi contribuit la consolidarea unui regim oligarhic pe care îl numesc „binomul Plahotniuc-Dodon”.

Televiziunea americană CNN a acționat în judecată administrația președintelui Donald Trump pentru suspendarea acreditării la Casa Albă a reporterului său Jim Acosta, fapt care ar încălca libertatea presei. „Dacă rămân necontestate, acțiunile Casei Albe vor crea un efect periculos de intimidare a oricărui jurnalist care acoperă activitatea oficialilor noștri aleși”, se spune într-o declarația a televiziunii. Casa Albă a suspendat acreditarea reporterului CNN după o conferință de presă a lui Trump din 7 noiembrie, când Acosta a avut un schimb de replici tensionat cu președintele, insistând să-și pună întrebările fără a ceda microfonul unei asistente care a încercat să i-l ea, la indicația lui Trump.

Comisia Europeană cere României să suspende implementarea legilor justiției și procedurile de revocare și numire a procurorilor-șefi considerate „un regres” în lupta anticorupție. Declarația a fost făcută de vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, la prezentarea unui nou raport despre progresele României și Bulgariei în reformele din justiție și statul de drept în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare. Raportul Comisiei Europene a fost dat publicității la câteva ore după ce și Parlamentul European a adoptat o rezoluție critică la adresa statului de drept din România. Cele două documente apar cu mai puțin de două luni înainte ca România să preia pentru prima dată președinția rotativă a Uniunii Europene.

„Este regretabil faptul că România nu numai că a sistat cursul reformelor, dar a și readus în discuție unele aspecte considerate închise sau a înregistrat involuții în raport cu realizările din ultimii 10 ani”, a spus Timmermans la prezentarea raportului Comisiei Europene.

Partidul Social Democrat de guvernământ, principala țintă a criticilor, a spus că raportul Comisiei Europene ar „friza absurdul”, iar despre Mecanismul de Cooperare și Verificare introdus pentru a monitoriza cum își îndeplinește România angajamentele din justiție asumate la aderarea din 2007 – că ar fi „folosit abuziv și incorect împotriva României”.

Revenit de la Paris unde a comemorat 100 de ani de la încheierea Primului Război Mondial, președintele american Donald Trump a apelat la Twitter pentru a critica Franța și pe președintele acesteia, Emmanuel Macron, și a cere aliaților din NATO să „plătească” la bugetul Alianței. La Paris, Macron l-a supărat aparent pe Trump când a spus că Europa ar trebui să-și dezvolte o armată proprie și a criticat „naționalismul”, după ce președintele american se declarase el însuși „naționalist”. „Apropo, nu există vreo țară mai naționalistă decât Franța, oameni foarte mândri pe bună dreptate”, a scris pe Twitter Trump, care l-a mai ironizat pe Macron pentru ceea ce a numit ratingul „foarte redus” al acestuia în propria țară.

Parlamentul European dezbate în ședința sa plenară de astăzi proiectul unei rezoluții despre R. Moldova în care se spune între altele că este un stat „capturat de interese oligarhice” și că „dă îndărăt de la standardele democratice și statul de drept”. În proiectul rezoluției care va fi supus votului miercuri se spune că Acordarea asistenței macrofinanciare R. Moldova poate fi decisă numai după alegerile parlamentare moldovene plănuite pentru februarie 2019 cu condiția că vor îndeplini standardele internaționale consacrate, se mai spune în proiectul rezoluției, care va fi supus votului miercuri. El se bazează pe raportul europarlamentarului Petras Auštrevičius despre implementarea Acordului de Asociere Uniunea Europeană – R. Moldova semnat în 2014. La dezbaterile de astăzi, urmează să participe și comisarul european pentru politica vecinătății și negocieri de extindere, Johannes Hahn. În proiectul rezoluției aprobat deja de Comitetul de afaceri externe, europarlamentarii cer autorităților de la Chișinău să răspundă tuturor îngrijorărilor exprimate, inclusiv să facă mai mult pentru combaterea corupției și spălării banilor.

Fostul premier macedonean Nikola Gruevski a fugit în Ungaria unde cere azil politic, se spune într-o postare apărută astăzi pe pagina sa de Facebook. Poliția macedoneană a emis mandat de arestare pe numele fostului premier condamnat la doi ani de închisoare pentru acte de corupție. Fost lider al partidului conservator VMRO-DPMNE, Gruevski are 48 de ani și a guvernat Macedonia din 2006 până în 2016. El a fost găsit vinovat de presarea unei foste ministre de interne să-i cumpere, în 2012, un Mercedes blindat de aproape 600 mii de euro. Gruevski a dispărut vineri, când Tribunalul Penal de la Skopje i-a respins apelul în dosarul supranumit Tancul. Fostul său partid spune că ar fi un caz de persecuție politică. Premierul actual Zoran Zaev respinge acuzațiile.

Fiul de 35 de ani al premierului ceh Andrej Babiš spune că tatăl său l-a trimis forțat în Crimeea, unde a fost ținut împotriva voinței sale, ca să nu poată fi interogat în dosarul de deturnare de fonduri europene al primului ministru. Andrej Babiš junior face dezvăluirea într-un video difuzat astăzi de televiziunea prin internet Seznam în care spune că vacanța sa forțată în peninsula ucraineană anexată de Rusia este un act de „răpire”. Babiš tatăl a dezmințit imediat, scriind pe Facebook că fiul său a plecat din Cehia din propria voință și că poliția a investigat cazul, ajungând la concluzia că nu este vorba despre o răpire. Premierul ceh a mai spus că fiul său ar avea probleme psihice. Fost ministru al finanțelor devenit premier în 2016, Andrej Babiš senior este acuzat că ar fi driblat sistemul european de subsidii pentru a obține ilegal fonduri de două milioane de euro cu ajutorul unei firme înregistrate pe numele copiilor săi din prima căsătorie, Andrej și Adriana. În video-ul difuzat de Seznam, Babiš fiul spune că a fost dus în Crimeea de un cetățean rus care era șofer la compania tatălui său, Agrofert, și care a pus în practică dorința premierului ceh de a-l face să dispară.

Activistul anti-corupție rus Alexei Navalnîi a afirmat marţi că a fost blocat la frontieră şi împiedicat să iasă din ţară pentru a ajunge la Strasbourg, unde Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) urmează să se pronunţe joi asupra mai multor plângeri ale sale împotriva statului rus. CEDO trebuie să se pronunţe joi asupra mai multor plângeri ale opozantului rus, care le solicită judecătorilor europeni să recunoască „motivaţiile politice” ale arestărilor sale repetate.

Parlamentul European a adoptat marți, în plenul de la Strasbourg, rezoluția privind statul de drept din România, în care este condamnată intervenția „violentă și disproporționată a poliției în timpul protestelor de la București din august 2018„ și se recomandă autorităților „să se opună măsurilor care ar duce la dezincriminarea corupției în rândul funcționarilor de stat și să aplice strategia națională anticorupție”.

În favoarea rezoluției au votat 473 eurodeputați, 151 au votat împotrivă, iar 40 abțineri s-au abținut. Dan Nica, liderul delegației PSD din Parlamentul European, a criticat rezoluția drept un demers politicianist, coordonat de dreapta populistă și menit să creioneze imaginea unei Românii slabe în Europa, relatează Hotnews.

Parlamentul European a votat cu mare majoritate în favoarea unui raport critic la adresa statului de drept din România. Raportul a fost adoptat cu 473 de voturi pentru, 151 împotrivă și 40 de abțineri.

Comisia Europeană dă și ea astăzi publicității un raport deosebit de critic privind evoluția justiției în România, în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Partidul Social Democrat de guvernământ a reacționat încă de marți dimineață cu o declarație de presă a vice-președintei PSD, Doina Pană, citată de Ziare.com, în care se spune că: „Viitorul României trebuie sa fie in UE, dar nu oricum, nu in pozitia 'ghiocelului', ci o Românie demna, respectata, tratata egal cu celelalte state membre, indiferent de culoarea politica a celor care conduc vremelnic institutiile europene!” Liderul PSD, Liviu Dragnea, președintele Camerei Deputaților, a declarat, citat tot de Ziare.com: „Ca bun român, nu umil, eu consider ca temele mari pentru aceasta țară sunt altele: sanatate, educatie, agricultura, mediul de afaceri".

În România este anunțată o mică remaniere de guvern: Ministerul Educației va fi preluat de Ecaterina Andronescu, cea care a mai deținut acest portofoliu în 2008-2009 și în 2012, iar George Ciamba va prelua portofoliul Afacerilor europene, după demisia de vineri a fostului ministru Victor Negrescu. După ședința conducerii Partidului social-democrat de guvernământ, premierul Viorica Dăncilă a asigurat că pregatirile pentru preluarea președinției Consiliului UE sunt in grafic si au intrat in linie dreaptă. Viorica Dancila l-a criticat pe presedintele Klaus Iohannis pentru ca a declarat luni, că România nu este pregătită să preia la 1 ianuarie președinția prin rotație a UE.

Arabia Saudită a anunțat că-și reduce exportul de țiței pentru a ridica prețul barilului pe piața internațională. Înainte de intrarea în vigoare a sancțiunilor americane împotriva Iranului, se aștepta ca Teheranul să fie forțat să-și reducă la maxim exporturile, în consecință prețul petrolui a crescut. Dar când s-au anunțat sancțiunile, a reieșit că Iranul poate continua să exporte spre clienții săi cei mai importanți, începând cu China, ceea ce a provocat o nouă cădere masivă a prețului, au explicat autoritățile saudite. Înainte de reimpunerea sancțiunilor americane pe 5 noiembrie, Arabia Saudită își mărise producția cu un milion de barili pe zi, așteptându-se ca exporturile iraniene să scadă la jumătate față de cota cea mai ridicată, din aprilie, de 2,5 milioane de barili.

Noul ministru interimar al justiției din Statele Unite, Matthew Whitaker, a anunțat că se va consulta cu funcționarii din minister care se ocupă de respectarea standardelor etice pentru a decide ce impact ar putea avea declarațiile sale din trecut asupra anchetei independente privind amestecul Rusiei în alegerile prezidențiale americane din 2016. Whitaker a făcut declarații foarte critice la adresa anchetei condusă de Robert Mueller, iar acum i se cere să se retragă de la supravegherea acestei anchete, așa cum a făcut-o și predecesorul său, Jeff Sessions. Se pare însă că tocmai decizia lui Sessions de a-și declina responsabilitatea pentru supravegherea anchetei l-a decis pe președintele Donald Trump să-l concedieze, săptămâna trecută și să-l numească pe Whitaker.

Militanții palestinieni ai organizației Hamas din Fâşia Gaza au tras peste trei sute de rachete și tiruri de mortiere în cursul zilei de luni spre sudul Israelului. Armata israeliană a răspuns cu lovituri aeriene asupra 70 de obiective palestiniene, la o zi după ce o incursiune israeliană, în care au fost uciși doi lideri Hamas și un ofițer al armatei israliene a declanşat noi ciocniri în enclavă. Cel puţin doi palestinieni înarmaţi au fost ucişi în atacurile aeriene, iar de partea israeliană a frontierei tirurile palestiniene au distrus o casă și un autobuz, rănind grav o persoană, au declarat oficialități din domeniul sănătăţii. Națiunile Unite și Egiptul încearcă să medieze acum un armistițiu.

„Protecția datelor trebuie să fie în echilibru cu libertatea de exprimare și de informare”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europeane, luni, la Bruxelles. Margaritis Schinas, citat de Hotnews, reacționa astfel la informația că jurnaliștii de la Rise Project România au primit o notificare de la Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, în care li se solicită divulgarea surselor în cazul anchetei #TeleormanLeaks. Este vorba de documente legate de afacerile companiei TelDrum din Teleorman, găsite, se pare întâmplător, într-o valiză de un localnic și predate organizației Rise Project. Rise Project a inceput saptamina trecută să publice aceste informații, caz in care ar putea fi implicat si liderul Partudului Social Democrat din România si președinte al Camerei Deputatilor, Liviu Dragnea.
Vineri, 9 noiembrie, Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a adus „clarificări" în cazul Rise Project, susținând că a solicitat publicației informații „ca urmare a sesizării primite de la o persoană fizică”.

Parlamentul European discută astăzi raportul europarlamentarului Petras Auštrevičius despre stadiul de aplicare al Acordului de Asociere între R. Moldova și Uniunea Europeană. Votul asupra raportului referitor la Moldova va avea loc miercuri 14 noiembrie.

Comisia Europeană dă publicității tot astăzi un nou raport despre starea justiției în României și Bulgaria, în cadrul așa-numitului Mecanism de Cooperare și Verificare (MCV). Un proces tranzitoriu de verificare a reformelor în domeniul justiției și a combaterii corupției. Tot astăzi, marți, Parlamentul European va vota și un raport critic la adresa statului de drept în România.

Organizația pentru drepturile omului Amnesty International i-a retras cea mai înaltă distincție a sa liderei din Myanmar Aung San Suu Kyi ca pedeapsă pentru „indiferența” conducerii țării sud-est asiatice față de atrocitățile comise de armata ei împotriva minorității musulmane Rohingya. Organizația globală cu sediul la Londra îi acordase politicienei distincția „Ambasadorul Contiinței” în 2009, când ea se afla în arest la domiciliu. „Suntem profund dezamăgiți că nu mai reprezentați un simbol al speranței, curajului și apărării fără preget a drepturilor omului”, a spus AI într-o scrisoare citată de agențiile de presă. Suu Kyi și partidul ei au câștigat alegerile în 2015 după decenii de dictatură militară, dar ea i-a întristat de atunci pe mulți din suporterii ei prin refuzul de a lua apărarea minorității etnice oprimate a țării sale, Rohingya. Luna trecută Canada i-a retras cetățenia onorifică oferită în urmă cu câțiva ani.

Președintele Statelor Unite Donald Trump a îndemnat luni autoritățile electorale din statul Florida să pună capăt renumărării voturilor și să-i declare pe colegii săi de partid republicani câștigătorii unor scrutine cu rezultat foarte strâns. Fără să ofere dovezi, Trump a scris pe Twitter că la alegeri ar fi avut loc fraude împotriva republicanilor. Renumărarea voturilor a început la sfârșitul săptămânii în competițiile pentru un loc în senat și pentru postul de guvernator pentru că diferențele de voturi au fost foarte mici. Democrații spun că victoriile la limită ale celor doi candidați republicani ar putea fi „răsturnate” după includerea în bilanțul final a tuturor voturilor prin poștă ajunse în ziua alegerilor, nu doar a acelora primite până la ora șapte seara, cum s-a făcut la prima numărare.

Statele Unite au calificat drept o farsă alegerile ținute duminică în teritoriile separatiste din estul Ucrainei. „Statele Unite se alătură aliaților europeni în condamnarea alegerilor-farsă de la 11 noiembrie din estul ucrainean controlat de Rusia”, se arată într-o declarație a purtătoarei de cuvânt a Departamentului de Stat de la Washington, Heather Nauert. Mai devreme, alegerile din Luhansk și Donețk, câștigate potrivit așteptărilor de liderii pro-ruși, separatiști, Leonid Pasecinik și Denis Pușîlin, fuseseră criticate într-o declarație comună de conducerile Franței și Germaniei. În declarația de luni de la Washington se spune că „procesul electoral nelegitim de duminică a constituit o încercare a Moscovei de a instituționaliza sateliții săi din Donbass, așa-numitele republici din Donețk și Luhansk”.

Bulgaria ar putea refuza să semneze Pactul Global ONU privind migrația, întrucât el ar fi contrar intereselor sale naționale, a spus luni un membru influent al partidului de guvernământ de la Sofia, Țvetan Țvetanov. Parlamentul bulgar ar urma să dezbată Pactul miercuri. Înțelegerea care ar urma să fie semnată în Maroco, luna viitoare, a fost deja denunțată de câteva țări cu politicieni anti-imigrație la conducere, ca Statele Unite, Ungaria sau Austria. Cehia și Polonia au semnalat și ele că nu vor semna pactul, ai cărui critici spun că ar acorda drepturi nejustificate migranților economici. Bulgaria se află pe traseul balcanic al migrației dinspre Orientul Mijlociu, ca și Turcia și Grecia.

Curtea de Apel Chișinău a menținut decizia primei instanțe privind arestarea liderului formațiunii Partidul Nostru Renato Usatîi, care s-a refugiat în urmă cu peste doi ani la Moscova în vreme ce i se pregăteau acuzații de a fi ordinat un asasinat la Londra. Decizia de luni a Curții de Apel a fost anunțată presei de avocatul lui Usatîi, Anatol Istrate. Potrivit Radio Chișinău, el s-a plâns atât de durata judecării apelului, adică de aproape un an, cât și de decizia instanței primare, luată în septembrie. „Au existat o serie de mărturii care nu au fost luat în considerare nici de instanţa primară, nici de Curtea de Apel", a subliniat avocatul. El a mai spus că plângerea privind presupusa nelegalitate a mandatului de arestare preventivă a lui Usatîi se află deja la CEDO.

Serviciile de salvare din România spun că o femeie angajată la o fabrică de arme din Ardeal a murit într-o explozie. Deflagrația s-a produs luni într-un tunel de încercare a armelor, la uzina din Cugir. În momentul exploziei se aflau în tunel 19 angajați. Toți au reușit să scape, cu excepția femeii de 50 de ani, care s-a întors ca să-și recupereze telefonul mobil. Un purtător de cuvânt citat de AP a spus că incendiul provocat de explozie a fost stins de pompieri după două ore. Întreprinderea de stat de la Cugir produce arme și pistoale de mai multe tipuri, are 1000 de angajați și și-a început producția în 1799, pe vremea imperiului austro-ungar. Autoritățile române au declanșat o anchetă asupra incidentului de luni.

Austria trebuie să respingă politicile de învrăjbire și slăbirea democrației, a spus președintele austriac Alexander Van der Bellen luni, când țara sa a sărbătorit 100 de ani de la transformarea din monarhie în republică, după primul război mondial. „Se creează dușmănie între noi și cei pe care-i percepem ca fiind diferiți”, a spus politicianul austriac de stânga, adăugând că inamicii imaginari sunt oamenii în vârstă, tinerii, musulmanii, evreii, străinii și săracii, informează DPA. Fără să menționeze explicit actualul guvern anti-imigrație de la Viena și practica lui de a adopta legi în grabă, Van der Bellen a spus că democrația liberală „poate fi dificilă”, nu trebuie ca oamenii s-o vadă ca pe un lucru indezirabil. Președintele austriac a făcut remarcile la Opera de Stat de la Viena, în fața liderilor politici, supraviețuitorilor Holocaustului și elevilor veniți din toată țara.