Guvernul Ungariei a confirmat că a primit o cerere de azil politic din partea fostului prim ministru al Macedoniei, Nikola Gruevski, care a fugit din țara sa pentru a evita doi ani de închisoare pentru corupție. Premier în perioada 2006-2016, el a dispărut vineri, 9 noiembrie, când justiția macedoneană i-a respins apelul, confirmând definitiv sentința. În vârstă de 48 de ani, Gruevski a fost găsit vinovat că, în 2012, a presat o fostă ministră de interne să-i cumpere din banii statului un Mercedes blindat de aproape 600 mii de euro. Politicianul spune că ar fi persecutat din motive politice de rivalul său, Zoran Zaev, actualul premier macedonean. Zaev a cerut Ungariei să-l extrădeze pe Gruevski. Cabinetul premierului ungur Viktor Orban a spus că guvernul său nu vrea să se amestece în treburile interne ale altei țări, că vede în Macedonia un aliat, dar a acceptat să examineze cererea de azil a fostului premier macedonean din rațiuni de securitate.

Șefa guvernului britanic Theresa May și-a apărat astăzi în Parlamentul de la Londra proiectul de acord convenit cu Uniunea Europeană care va reglementa Brexit-ul. „Nu vom reveni la referendum și nu vom renega decizia poporului britanic (...). Vom realiza Brexit-ul și Regatul Unit părăsește Uniunea Europeană pe 29 martie 2019”, a spus May. Dar ea mai trebuie să-și convingă propriii colegi de Partid Conservator și de guvern că înțelegerea preliminară cu Bruxelles-ul nu conține cedări prea mari. Acordul este descris drept o încercare a lui May de a menține relații strânse cu cel mai mare bloc economic al lumii și, în același timp, de a avea control deplin asupra unor chestiuni ca migrația și justiția. Din cauza dezbaterilor prelungite din Parlamentul de la Londra și a unei ședințe de guvern care a urmat, a fost anulată o întrevedere a lui May cu președintele român Klaus Iohannis, aflat în vizită la invitația reginei Elisabeta a II-a. Întrevederea cu Iohannis fusese planificată la cererea lui May.

O comisie bipartită a Congresului american spune într-un raport că Statele Unite și-au „pierdut avantajul” față de principalii rivali și ar putea fi înfrânte într-un război cu China sau Rusia. În raportul dat publicității de Comisia pentru Strategia Apărării Naționale se spune că superioritatea militară a Statelor Unite „s-a erodat până la un nivel periculos” și că SUA pot suferi pierderi inacceptabil de mari într-un eventual conflict. „Ar putea câștiga cu greu sau probabil pierde un război contra Chinei ori Rusiei”, se spune în raport, precizându-se că apar noi amenințări pe măsură ce Iranul și Coreea de Nord își sporesc capacitățile militare. Comisia a fost creată de Congres în 2017 pentru a evalua Strategia Apărării Naționale a administrației Trump. Președintele Donald Trump a cerut o consolidare majoră a capacităților militare și a propus mărirea cu miliarde de dolari a bugetului pentru armată.

Guvernul a aprobat o majorare de 10% a pensiilor care sunt mai mici decât minimul de existență, sau de 1589 de lei. Premierul Pavel Filip a spus la ședința guvernului că majorarea, care se va aplica de la 1 ianuarie, se datorează efectelor reformelor economice făcute de guvernul său. „Este o majorare pură, curată, nu vorbim de valorizare sau de modificări în sistemul de pensii”, a spus primul ministru. Opoziția spune, însă, că ar fi o tentativă de cumpărare a alegătorilor înainte de parlamentarele din februarie. Decizia de guvern de astăzi, care mai trebuie adoptată de Parlament, survine în urma mai multor majorări recente de salarii în sfera bugetară.

Guvernul de la Chișinău a aprobat lansarea unor negocieri cu autoritățile de la București pentru abolirea taxelor de roaming între Republica Moldova și România. Premierul Pavel Filip a spus că a discutat astăzi la telefon subiectul cu prim-ministra României, Viorica Dăncilă. „Și ea își dorește același lucru”, a spus Filip. El și-a exprimat speranța că un asemenea acord va putea semnat la ședința comună a guvernelor român și moldovean preconizată pentru 22 noiembrie la București. Filip a mai abordat subiectul în luna mai, în timpul unei vizite la Chișinău a ministrului român al Economiei, Dănuţ Andruşca. Cel puțin o companie de telefonie mobilă prezentă pe ambele maluri ale Prutului a redus tarifele de roaming în ultimii ani.

Spicherul Andrian Candu spune că a trimis președintelui Dodon spre promulgare două legi respinse inițial de acesta și votate repetat de Parlament, inclusiv Codul Serviciilor Media Audiovizuale. Într-o postare pe Facebook, Candu scrie că cealaltă lege completează Codul Muncii cu norme care prevăd ca la 9 mai, pe lângă „Ziua Victoriei”, să fie sărbătorită şi Ziua Europei. Igor Dodon s-a opus noii sărbători și a criticat noua lege a audiovizualului care poate afecta retransmisiunea programelor informativ-analitice din Rusia pe care autorii restricțiilor le consideră propagandă. Dacă șeful statului refuză în mod repetat să le promulge, el poate fi suspendat din funcție așa încât legile să fie promulgate de spicherul Candu sau premierul Pavel Filip. Până acum, Dodon a fost suspendat de patru ori.

Un sondaj de opinie IMAS sugerează că Partidul Socialiștilor apropiat președintelui Igor Dodon este lider într-un clasament al preferințelor alegătorilor, urmat la mare distanță de Partidul Democrat aflat la guvernare. Studiul comandat de o fundație apropiată de PD arată, însă, că 73% din cei 1400 de alegători intervievați nu au niciun partid preferat. Dintre cei care au exprimat o preferință, 41% au spus că țin cu Partidul Socialiștilor iar peste 21% - cu Partidul Democrat. Potrivit sondajului, Partidul Acțiune și Solidaritate a fost numit de peste 9% din respondenții care au un partid preferat, iar Partidul Șor – de 8%.

Ministrul israelian al Apărării, Avigdor Lieberman, a anunțat că demisionează, iar partidul său naționalist Yisrael Beiteinu părăsește coaliția de guvernământ după decizia guvernului de a accepta un armistițiu cu militanții palestinieni. Lieberman a spus că decizia care pune capăt violențelor de două zile în Fâșia Gaza echivalează cu o „capitulare în fața terorii”. Premierul Benjamin Netanyahu își păstrează o majoritate șubredă în Parlament. Violențele au izbucnit după ce o operațiune sub acoperire a forțelor speciale israeliene în Fâșia Gaza a fost deconspirată de palestinieni pe 11 noiembrie. Șapte militanți palestinieni și un militar israelian au fost uciși de tirurile de rachetă ale palestinienilor asupra Israelului și loviturilor aeriene israeliene în Gaza. Armistițiul a fost încheiat pe 13 noiembrie fiind mediat de Egipt.

Autoritățile din Macedonia au arestat două foste oficialități acuzați de corupție pentru a-i împiedica să urmeze exemplul fostului premier Nikola Gruevski, care a fugit în Ungaria ca să scape de închisoare. Premier între 2006 și 2016, conservatorul Gruevski a fost găsit vinovat că a presat o fostă ministre de interne să-i cumpere, în 2012, un Mercedes blindat de aproape 600 mii de euro. El a dispărut vineri, când a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare, iar marți a anunțat pe Facebook că se află în Ungaria unde cere azil politic pe motiv că ar fi persecutat de noile autorități. Astăzi, un tribunal de la Skopje a eliberat mandate de arestare pe 30 de zile pentru fostul ministru al Transportului, Mile Janakieski și fostul secretar general al guvernului, Kiril Bozinovski cercetați pentru diferite acte de corupție la acordarea de contracte guvernamentale și implicare în fraudarea alegerilor.

Kremlinul a acuzat Statele Unite de „imprevizibilitate” care cauzează „îngrijorări profunde la nivel mondial”. Declarația a fost făcută jurnaliștilor de Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, care îl însoțește pe președintele rus Vladimir Putin la o reuniune internațională în Singapore. Ea survine cu două săptămâni înaintea așteptatei întâlniri a președintelui rus Vladimir Putin cu cel american Donald Trump în cadrul summit-ului G20 din Argentina. În timpul campaniei prezidențiale din 2016 și după ce a fost ales președinte, Trump a spus mereu că vrea îmbunătățirea relației cu Rusia.

Liderul de opoziție rus, Aleksei Navalnîi, a reușit să iasă astăzi din Rusia pentru a ajunge la Strasbourg, la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO), la o zi după ce a fost oprit la aeroportul din Moscova și împiedicat să urce în avion. Astăzi, Navalnîi a publicat pe rețelele de socializare online o fotografie înfățișându-l la controlul pașaportului și a scris că a fost lăsat să plece, precizând totuși că va acționa în judecată autoritățile care l-au reținut marți. CEDO trebuie să se pronunțe joi asupra mai multor plângeri ale opozantului rus, care le solicită judecătorilor europeni să recunoască „motivațiile politice” ale arestărilor sale repetate.

Parlamentul European a adoptat o rezoluție critică despre R. Moldova în care se spune că asistența macrofinanciară promisă Chișinăului nu trebuie acordată decât după alegerile parlamentare preconizate pentru februarie 2019. Rezoluția bazată pe raportul europarlamentarului Petras Auštrevičius despre implementarea Acordului de Asociere a fost adoptată cu 396 de voturi pentru, 76 împotrivă și 186 de abțineri. În document se spune între altele că R. Moldova este „capturată de interese oligarhice” și că „dă înapoi de la standardele democratice și statul de drept”. Europarlamentarii cer autorităților de la Chișinău să răspundă tuturor îngrijorărilor exprimate, inclusiv să facă mai mult pentru independența justiției, combaterea corupției și spălării banilor.

Preşedintele României, Klaus Iohannis, se întâlneşte, miercuri, la Londra, cu premierul britanic Theresa May şi participă la evenimentul dedicat împlinirii vârstei de 70 de ani de către Prinţul Charles, transmite Agerpres. Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, temele abordate la întâlnirea dintre preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Theresa May vor viza relaţia bilaterală, stadiul negocierilor privind Brexit, priorităţile preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene, cooperarea în sfera securităţii şi apărării, precum şi agenda regională.

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a îndemnat la crearea unei „veritabile armate europene”, repetând o sugestie recentă a președintelui francez Emmanuel Macron, care l-a înfuriat pe președintele SUA, Donald Trump.

„Ceea ce este cu adevărat important, dacă ne uităm la evoluțiile din ultimul an, este că trebuie să lucrăm la o viziune care să ne permită să creăm, într-o zi, o veritabilă armată europeană”, a declarat Merkel, într-un discurs în Parlamentul European de la Strasbourg, pe 13 noiembrie.

„O armată europeană comună ar arăta lumii că nu va exista vreodată un război între țările europene”, a adăugat ea.

Merkel a spus că își imaginează o armată europeană care va funcționa în paralel cu NATO și care se va supune unui Consiliu European de Securitate, centralizând structura de apărare a continentului.

Cancelarul german a făcut declarațiile la o săptămână după ce președintele Franței a spus că Europa trebuie să aibă armata sa pentru a se apăra de potențiale amenințări din partea Rusiei, Chinei, sau chiar a Statelor Unite.

Vinerea trecută, preşedintele american Donald Trump a calificat afirmațiile lui Emmanuel Macron drept „foarte jignitoare” și și-a reluat apelul către țările europene de a-și spori contribuția la NATO.

Pe 13 noiembrie, revenit din Franța, unde a participat la ceremoniile dedicate împlinirii a 100 de ani de la sfârșitul Primului Război Mondial, și unde disputa cu Macron a ieșit în evidență, Trump a scris, într-un mesaj pe Twitter, că Europa a avut deja o armată care a apărat-o de China, SUA și Rusia în Primul și al Doilea Război Mondial - armata Germaniei. „Și cu ce s-a sfârșit asta pentru Franța?”, a scris Donald Trump în mesajul său pe Twitter.

Autoritățile ruse au suspendat interdicția de a părăsi țara impusă liderului opoziției Alexei Navalnîi. Marți dimineață, Navalnîi a fost reținut la aeroportul din Moscova și împiedicat să plece la Strasbourg, unde Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) urmează să se pronunţe, joi, asupra mai multor plângeri ale sale împotriva Rusiei. Opozantul rus a cerut CEDO să recunoască „motivaţiile politice” ale arestărilor sale repetate.

Premierul Viorica Dăncilă s-a declarat „revoltată şi dezamăgită” de concluziile raportului MCV al Comisiei Europene privind România și de rezoluția Parlamentului European, de marți, ambele critice la adresa guvernării de la București.

Într-o intervenție la Antena 3, Dăncilă a spus că solicitarea „imperativă” a Comisiei Europene de a suspenda legile justiției și procedurile de revocare și numire a unor procurori-şefi este „inadmisibilă” și reprezintă „o ingerinţă gravă în ordinea constituţională a unui stat membru”. „E o intervenţie brutală în chestiuni care ţin exclusiv de suveranitatea României”, a spus premierul de la București, citată de Agerpres.

Totodată, Viorica Dăncilă a respins criticile președintelui Klaus Iohannis că România nu ar fi pregătită să preia de anul viitor președinția prin rotație a Uniunii Europene.

Marţi, Comisia Europeană a recomandat României, în raportul privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare, să suspende imediat punerea în aplicare a legilor Justiţiei şi a ordonanţelor de urgenţă ulterioare şi să le revizuiască ţinând seama pe deplin atât de recomandările formulate în cadrul MCV, cât şi de cele formulate de Comisia de la Veneţia şi de Grupul de state împotriva corupţiei al Consiliului Europei (GRECO).

„Evoluţiile din ultimele 12 luni din România pun sub semnul întrebării sau dau înapoi unele progrese din ultimii zece ani”, a declarat, la prezentarea raportului Comisiei Europene, prim-vicepreşedintele executivului comunitar, Frans Timmermans.

România s-a întors acum 11 ani, acolo unde a fost înainte de aderarea la Uniunea Europeană, iar Guvernul Dragnea - Dăncilă a şters cu buretele tot efortul depus în vederea aderării, a declarat, marţi, preşedintele Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni. „Singurul obiectiv al acestei guvernări Dragnea - Dăncilă este să îl scape pe Dragnea de închisoare şi de dosare”, a mai spus Iohannis, citat de Agerpres. Marţi, Comisia Europeană a recomandat României, în raportul privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), să suspende imediat aplicarea legilor Justiţiei, considerate un regres în lupta împotriva corupţiei. Tot marți, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie în care se exprimă, între atele, „profunda preocupare” faţă de reforma legislaţiei judiciare şi penale din România şi este condamnată „intervenţia violentă şi disproporţionată a forţelor de poliţie în timpul protestelor de la Bucureşti” din luna august.

Parlamentul European a dezbătut în ședința sa plenară de astăzi proiectul unei rezoluții critice despre R. Moldova descrisă drept stat „capturat de interese oligarhice”, care „dă îndărăt de la standardele democratice și statul de drept”. „Moldova pare să fie prima țara căreia i s-au impus, din partea Uniunii Europene, condiționalități atât de importante, cum ar fi suspendarea fondurilor de asistență”, a declarat în timpul dezbaterilor europarlamentarului Petras Auštrevičius, raportorul pentru R. Moldova și unul din autorii proiectului de rezoluție. Acesta analizează implementarea Acordului de Asociere și urmează a fi supusă votului miercuri, 14 noiembrie. În proiect se spune că acordarea asistenței macrofinanciare R. Moldova poate fi decisă numai după alegerile parlamentare moldovene plănuite pentru februarie 2019 cu condiția că vor îndeplini standardele internaționale consacrate. Europarlamentarii cer autorităților de la Chișinău să răspundă tuturor îngrijorărilor exprimate, inclusiv să facă mai mult pentru combaterea corupției și spălării banilor.

Liderul PD, Vlad Plahotniuc, a propus o nouă reformă electorală și constituțională: reducerea numărului de deputați de la 101 la 61. Vorbind la o conferință de presă la Chișinău, Plahotniuc a spus că PD vrea să supună această propunere unui referendum care să aibă loc odată cu alegerile parlamentare din 24 februarie 2019. „Credem că un parlament optimizat va deveni mult mai eficient. Deputații vor fi mult mai responsabili, iar activitatea lor va fi supravegheată mult mai ușor de către societate”, a declarat liderul PD. Plahotniuc a mai spus că reforma va include prevederea că deputaților să le poată fi retras mandatul, dacă „dezamăgesc alegătorii”. El și-a exprimat convingerea că partidul său va fi prezent în parlament și după alegeri pentru a duce reforma la bun sfârșit. Propuneri asemănătoare au fost vehiculate de PD și de președintele Igor Dodon în 2017, când democrații și socialiștii apropiați președintelui au introdus controversatul sistem de vot mixt pentru care R. Moldova a fost criticată de Comisia de la Veneția și Uniunea Europeană.

Președintele Igor Dodon și-a lăudat realizările la împlinirea a doi ani de la alegerea sa, pe 13 noiembrie 2016. Într-un mesaj pe Facebook însoțit de un video publicitar, Dodon afirmă că, pe plan extern, a „restabilit prietenia cu Rusia, fără a pierde bunele relații cu țările occidentale”. Pe plan intern, Dodon scrie că a „pledat pentru patriotism, pentru promovarea statalității, pentru păstrarea valorilor creștine”. El promite să facă mai mult dacă Partidul Socialiștilor care îi este apropiat va câștiga alegerile parlamentare din 24 februarie. Criticii președintelui l-au acuzat frecvent că ar fi contribuit la consolidarea unui regim oligarhic pe care îl numesc „binomul Plahotniuc-Dodon”.

Televiziunea americană CNN a acționat în judecată administrația președintelui Donald Trump pentru suspendarea acreditării la Casa Albă a reporterului său Jim Acosta, fapt care ar încălca libertatea presei. „Dacă rămân necontestate, acțiunile Casei Albe vor crea un efect periculos de intimidare a oricărui jurnalist care acoperă activitatea oficialilor noștri aleși”, se spune într-o declarația a televiziunii. Casa Albă a suspendat acreditarea reporterului CNN după o conferință de presă a lui Trump din 7 noiembrie, când Acosta a avut un schimb de replici tensionat cu președintele, insistând să-și pună întrebările fără a ceda microfonul unei asistente care a încercat să i-l ea, la indicația lui Trump.

Comisia Europeană cere României să suspende implementarea legilor justiției și procedurile de revocare și numire a procurorilor-șefi considerate „un regres” în lupta anticorupție. Declarația a fost făcută de vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, la prezentarea unui nou raport despre progresele României și Bulgariei în reformele din justiție și statul de drept în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare. Raportul Comisiei Europene a fost dat publicității la câteva ore după ce și Parlamentul European a adoptat o rezoluție critică la adresa statului de drept din România. Cele două documente apar cu mai puțin de două luni înainte ca România să preia pentru prima dată președinția rotativă a Uniunii Europene.

„Este regretabil faptul că România nu numai că a sistat cursul reformelor, dar a și readus în discuție unele aspecte considerate închise sau a înregistrat involuții în raport cu realizările din ultimii 10 ani”, a spus Timmermans la prezentarea raportului Comisiei Europene.

Partidul Social Democrat de guvernământ, principala țintă a criticilor, a spus că raportul Comisiei Europene ar „friza absurdul”, iar despre Mecanismul de Cooperare și Verificare introdus pentru a monitoriza cum își îndeplinește România angajamentele din justiție asumate la aderarea din 2007 – că ar fi „folosit abuziv și incorect împotriva României”.

Revenit de la Paris unde a comemorat 100 de ani de la încheierea Primului Război Mondial, președintele american Donald Trump a apelat la Twitter pentru a critica Franța și pe președintele acesteia, Emmanuel Macron, și a cere aliaților din NATO să „plătească” la bugetul Alianței. La Paris, Macron l-a supărat aparent pe Trump când a spus că Europa ar trebui să-și dezvolte o armată proprie și a criticat „naționalismul”, după ce președintele american se declarase el însuși „naționalist”. „Apropo, nu există vreo țară mai naționalistă decât Franța, oameni foarte mândri pe bună dreptate”, a scris pe Twitter Trump, care l-a mai ironizat pe Macron pentru ceea ce a numit ratingul „foarte redus” al acestuia în propria țară.

Parlamentul European dezbate în ședința sa plenară de astăzi proiectul unei rezoluții despre R. Moldova în care se spune între altele că este un stat „capturat de interese oligarhice” și că „dă îndărăt de la standardele democratice și statul de drept”. În proiectul rezoluției care va fi supus votului miercuri se spune că Acordarea asistenței macrofinanciare R. Moldova poate fi decisă numai după alegerile parlamentare moldovene plănuite pentru februarie 2019 cu condiția că vor îndeplini standardele internaționale consacrate, se mai spune în proiectul rezoluției, care va fi supus votului miercuri. El se bazează pe raportul europarlamentarului Petras Auštrevičius despre implementarea Acordului de Asociere Uniunea Europeană – R. Moldova semnat în 2014. La dezbaterile de astăzi, urmează să participe și comisarul european pentru politica vecinătății și negocieri de extindere, Johannes Hahn. În proiectul rezoluției aprobat deja de Comitetul de afaceri externe, europarlamentarii cer autorităților de la Chișinău să răspundă tuturor îngrijorărilor exprimate, inclusiv să facă mai mult pentru combaterea corupției și spălării banilor.

Fostul premier macedonean Nikola Gruevski a fugit în Ungaria unde cere azil politic, se spune într-o postare apărută astăzi pe pagina sa de Facebook. Poliția macedoneană a emis mandat de arestare pe numele fostului premier condamnat la doi ani de închisoare pentru acte de corupție. Fost lider al partidului conservator VMRO-DPMNE, Gruevski are 48 de ani și a guvernat Macedonia din 2006 până în 2016. El a fost găsit vinovat de presarea unei foste ministre de interne să-i cumpere, în 2012, un Mercedes blindat de aproape 600 mii de euro. Gruevski a dispărut vineri, când Tribunalul Penal de la Skopje i-a respins apelul în dosarul supranumit Tancul. Fostul său partid spune că ar fi un caz de persecuție politică. Premierul actual Zoran Zaev respinge acuzațiile.