Comisarul Uniunii Europene pentru politica vecinătății și extindere, Johannes Hahn, și-a exprimat, într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, frustrările legate de evoluțiile din Republica Moldova, atât în domeniul respectării statului de drept și domniei legii, cât și în legătură cu unele măsuri luate recent de autoritățile de la Chişinău - precum legea amnistiei fiscale și cea a acordării cetățeniei Moldovei unor persoane din Orientul Mijlociu, în schimbul unor investiţii.

În opinia înaltului reprezentat al Uniunii Europene, aceste măsuri trezesc îngrijorare la Bruxelles, iar legea cetățeniei ar putea, eventual, pune în pericol acordurile Chişinăului cu Uniunea Europeană legate de libera circulație în spațiul comunitar.

Uniunea Europeană a decis să taie asistența financiara pentru Moldova atât în bugetul din 2017, cât și din 2018. În cei doi ani, Uniunea Europeană a diminuat, ca urmare a politicii autorităților de la Chişinău, cu 40 de milioane de euro banii acordați Moldovei. De asemenea, ajutorul macrofinanciar pentru Moldova a fost suspendat până după alegerile din 2019.

Suspendarea ajutoarelor financiare europene pentru Moldova, a ţinut să sublinieze Johannes Hahn, este o măsură adresată nu împotriva cetățenilor moldoveni, ci, dimpotrivă, împotriva autorităților statului.

Uniunea Europeană este gata să se implice din nou, masiv, în Moldova, inclusiv cu mijloace financiare, dacă situația se va schimba, a mai spus Johannes Hahn corespondentului Europei Libere la Bruxelles.

Guvernul Ungariei a declarat că nu a acordat nici un fel de ajutor fostului premier din Macedonia, Nikola Gruevski, care a fugit de la Skopje, încercând să scade de o pedeapsa de doi ani de închisoare pentru corupție.

Potrivit şefului de cabinet al premierului de la Budapesta, Gergely Gulyás, fostul premier macedonean și-a exprimat intenția de a solicita azil în Ungaria, la un serviciu consular maghiar dintr-o altă țară decât Macedonia. Potrivit lui, „guvernul Viktor Orban nu are nici o legătură” cu fuga lui Gruevski din Macedonia și a anunțat că acesta nu va putea părăsi Ungaria.

Macedonia a cerut extrădarea fostului prim ministru. Gruevski a fost premier la Skopje intre 2006 și 2016.

Potrivit lui Gulyás, din rațiuni de securitate, fostul premier macedonean a fost interogat în legătură cu cererea sa de azil la Budapesta și nu la un post de graniță, cum se întâmplă cu migranții.

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a decis că Rusia a încălcat mai multe drepturi ale liderului opoziţiei Aleksei Navalnîi, când a fost arestat și închis. Potrivit Curţii, Rusia a acționat „ilegal și în mod arbitrar” și că deciziile instanţelor rusești au fost „motivate politic”.

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a decis că autoritățile din Rusia, între 2012 si 2014, i-au încălcat lui Navalnîi drepturile, arestându-l și întemnițându-l fără o justificare legală și într-un mod care nu este necesar într-o democrație. Navalnîi a fost de față când tribunalul de la Strasbourg și-a anunțat decizia, și a declarat suporterilor săi că decizia tribunalului european este un exemplu „de justiţie adevărată”, și îi poate motiva pe cetățenii ruși care nu își găsesc dreptatea în justiţia țării lor în cauze legate de activitatea lor politica în opoziţie să se adrese instanței europene.

Moscova nu a comentat până acum decizia Curţii Europene pentru Drepturile Omului, dar în trecut a refuzat de mai multe ori să îndeplinească deciziile instanței, spunând că acestea ar fi „anti-rusești” și fi motivate politic.

Mai mulţi miniştri ai cabinetului de la Londra au demisionat, ca urmare a aprobării de către guvern a acordului cu Uniunea Europeana privind ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeana.

Esther McVey, ministrul muncii şi pensiilor, şi-a anunţat demisia într-o scrisoare adresată şefei guvernului în care afirmă că acest acord „nu onorează rezultatul referendumului” (din 2016 la care o majoritate a britanicilor s-au pronunțat în favoarea ieșirii din Uniunea Europeană).

Ministrul britanic pentru Brexit, Dominic Raab, şi-a dat demisia, afirmând că planul Theresei May cu privire la Brexit amenință integritatea Marii Britanii.

Secretarul de stat britanic pentru Irlanda de Nord, Shailesh Vara, care la referendumul din iunie 2016 a susţinut rămânerea Regatului Unit în Uniunea Europeană, a fost primul membru al guvernului britanic care a demisionat după ce premierul May a obţinut, ieri, sprijinul executivului de la Londra pentru acordul de retragere ce prevede termenii ieșirii ţării din UE.

Guvernul britanic şi-a dat acordul, după o ședință-record de cinci ore, pentru proiectul de acord asupra Brexitului încheiat marţi cu Uniunea Europeană. Acordul trebuie aprobat de parlamentul de la Londra, unde importanți politicieni conservatori cer demisia premierului, considerând că acordul cu Bruxellesul nu corespunde dorinței britanicilor.

Președintele Uniunii Europene, Donald Tusk, a anunțat că regretă plecarea Marii Britanii din Uniune, dar că liderii comunitari se vor întâlni pe 25 noiembrie pentru a vota despărțirea de Marea Britanie. Parlamentul de la Londra va trebui sa aprobe acordul până pe 29 martie 2019.

În Moldova, proiectul Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar a fost votat astăzi de Parlament, în prima lectură. Noua lege reglementează structura sistemului de salarizare, drepturile salariale și modalitatea de stabilire a salariului, iar angajații vor fi remunerați în baza sistemului constituit din grade și trepte de salarizare.

Potrivit autorităților, ca urmare a acestei legi, toți angajații din sectorul bugetar vor avea un salariu mai mare de 2000 de lei, iar diferența dintre prima scară de salarizare și ultima va fi de 15 trepte și nu 33 cum este în prezent.

Anunţul despre noul sistem de salarizare a fost făcut recent, la un briefing de presă, de către liderul Partidului Democrat din Moldova, Vlad Plahotniuc.

La sfârșitul acestei săptămâni, leul moldovenesc se va deprecia în raport cu euro și dolarul, potrivit ratelor oficiale de schimb valutar prezentate de Banca Națională a Moldovei, informează agenția Moldpres.

Astfel, euro se va scumpi cu nouă bani, până la cotația de 19 lei și 31 de bani. Dolarul va avansa cu doi bani și va avea un preț oficial de 17 lei și 07 bani.

Mai scump va fi și leul românesc în următoarele trei zile. Acesta va adăuga 2 bani și va fi cotat la 4 lei și 14 bani.

Hrivna ucraineană va rămâne la nivelul de 61 de bani, iar rubla rusească va costa, la fel ca și astăzi, 25 de bani.

Republica Moldova și România au inițiat negocierile pentru semnarea unui acord interguvernamental care prevede că cetățenii din ambele state vor putea vorbi la telefon fără a achita tarifele de roaming, informează agenţia IPN, cu referire la un proiect aprobat în ședința Guvernului.

Odată cu intrarea în vigoare a acordului, cetățenii din ambele țări vor avea acces la serviciile de roaming pentru apeluri și SMS la tarife naționale, iar tariful pentru navigarea pe internet va fi micșorat etapizat până în anul 2022, conform procedurilor stabilite la nivel european.

Poliţia română va achiziţiona ambarcațiuni, autoturisme şi câini de serviciu printr-un proiect care are ca obiectiv întărirea capacității de combatere a contrabandei cu tutun la frontiera cu Republica Moldova, Ucraina şi Serbia, relatează agenţia Agerpres.

Proiectul este implementat pentru o perioadă de doi ani, până 2020, iar bugetul său total este de 1.210.720 de dolari. Potrivit sursei citate, în primele 10 luni ale anului, Poliția Transporturi din România a constatat în domeniul contrabandei cu tutun şi produse din tutun 174 de infracţiuni, a fost aplicat 140 de sancţiuni contravenționale în valoare totală de peste 157.000 de lei, fiind capturate peste 700.000 fire țigarete.

Uniunea Europeană este pregătită să impună sancțiuni împotriva a cinci persoane implicate în organizarea alegerilor nerecunoscute din estul Ucrainei, informează corespondenții Europei Libere la Bruxelles, citând surse diplomatice. Decizia ar urma să fie luată pe 19 noiembrie. Cei cinci se vor alătura celorlalți 155 de oficiali ruși și ucraineni supuși sancțiunilor comunitare din cauza implicării în anexarea ilegală a Crimeii la Rusia și în războiul din estul Ucrainei.

Preşedintele Senatului României, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, joi, la Parlament, că nu a discutat în coaliţie raportul MCV, anunţând şi că va trimite colegilor din ALDE european o scrisoare în care să îşi exprime dezamăgirea faţă de conţinutul rezoluţiei adoptate de Parlamentul European.

„Raportul MCV este făcut de nişte funcţionari care nu au, după părerea mea, dimensiunea răspunderii politice a acestei acţiuni. În al doilea rând, sursele care sunt folosite sunt, evident, aş spune, dezechilibrate, nepărtinitoare”, a afirmat Tăriceanu.

Într-un interviu pentru postul nostru de radio, europarlamentara olandeza din grupul ALDE, Sophia In 't Velt, a sfătuit guvernul de la Bucureşti, din care fac parte și membri ALDE, „să ia recomandările Comisiei Europene și Parlamentului European foarte în serios”.

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a decis că arestările repetate și detenția suferite de liderul opoziției ruse Aleksei Navalnîi au fost motivate politic și au încălcat drepturile omului. Tribunalul de la Strasbourg a amintit că Navalnîi a fost arestat de șapte ori în 2012 și 2014 și că în cel puțin două din aceste cazuri arestările au fost menite să suprime pluralismul politic.

Potrivit deciziei CEDO, există „mărturii ce converg în context” că autoritățile ruse s-au comportat cu „o severitate crescîndă față de Navalnîi și că afirmația acuzatoare a lui de a fi o țintă particulară s-a dovedit coerentă în contextul unei acțiuni generale de a pune sub control opoziția”.

CEDO a condamnat Rusia să îi plătească despăgubiri și alte costuri lui Aleksei Navalnîi, în valoare de circa 64 de mii de euro.

Sindicaliştii de la metrou, care au făcut o grevă de avertisment de două ore joi dimineață, ameninţă cu greva generală. Ei sunt nemulţumiţi de blocarea negocierilor pentru noul contract colectiv de muncă, în care cereau majorări salariale de peste 40%. De săptămâna viitoare, metroul din București ar putea să circule abia după ora 16:00, în fiecare zi, relatează Digi 24.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a afirmat miercuri că a recomandat Uniunii Europene să organizeze un summit cu Marea Britanie după ce guvernul de la Londra a aprobat proiectul de acord asupra Brexitului. Premierul britanic Theresa May declara se înainte că acordulva permite Marii Britaniisă reia controlul „asupra banilor noştri, legilor noastre şi frontierelor noastre, va pune capăt libertăţii de mişcare, va proteja locurile de muncă, securitatea şi uniunea noastră”, a ţinut să sublinieze Theresa May.

La Bruxelles, Comisia Europeană a anunțat că negociatorii europeni și britanici au ajuns la o înţelegere cu privire la termenii acordului de retragere prevăzut de articolul 50. Într-un comunicat al Comisiei, dat publicităţii miercuri, se precizează că acordul care reglementează „Brexitul” acoperă toate subiectele importante: drepturile cetăţenilor, aspectele financiare, perioada de tranziţie, guvernarea, protocoalele privind Irlanda, Gibraltarul şi Ciprul.

Este acum de competenţa preşedintelui Consiliului European să decidă dacă şi când să convoace un summit al celor 27 de şefi de stat şi de guvern care să discute și aprobe acordul de retragere şi declaraţia politică bilaterală privind cadrul relaţiei viitoare dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie. După ce acordul de retragere este aprobat de Consiliul European, el va trebui ratificat de UE şi de Marea Britanie.

Turcia a cerut miercuri deschiderea unei anchete internaţionale asupra morţii jurnalistului saudit Jamal Khashoggi, la 2 octombrie în consulatul ţării sale la Istanbul, şi pentru care Ankara acuză autorităţile de la Riad. „În stadiul actual, considerăm că o anchetă internaţională este indispensabilă”, a declarat ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu. După ce iniţial au negat vehement asasinarea lui Khashoggi, editorialist la Washington Post și un critic al regimului de la Riad, autorităţile saudite au sfârşit prin a afirma că jurnalistul a fost ucis în cursul unei „operaţiuni neautorizate” de conducerea Arabiei Saudite.

Ministrul american al apărării, Jim Mattis, a apărat miercuri decizia administraţiei Trump de a desfăşura mii de militari la graniţa cu Mexicul, declarând că misiunea este „absolut legală” şi justificată, şi îmbunătăţeşte gradul de pregătire al militarilor, relatează Reuters. Pe de altă parte, Mattis, care a vizitat o bază a armatei din Texas, în apropierea graniței cu Mexicul, a precizat că militarii nu vor interveni direct împotriva caravanei de migranți, misiunea lor fiind de a sprijini trupele Gărzii Naționale. Prin lege, armata americană nu are dreptul să intervină pe teritorul national. Caravana cu migranţi, care a plecat din Honduras pe 13 octombrie, a ajuns la 7.000 de persoane, potrivit unor date ale ONU.

Guvernul Ungariei a confirmat că a primit o cerere de azil politic din partea fostului prim ministru al Macedoniei, Nikola Gruevski, care a fugit din țara sa pentru a evita doi ani de închisoare pentru corupție. Premier în perioada 2006-2016, el a dispărut vineri, 9 noiembrie, când justiția macedoneană i-a respins apelul, confirmând definitiv sentința. În vârstă de 48 de ani, Gruevski a fost găsit vinovat că, în 2012, a presat o fostă ministră de interne să-i cumpere din banii statului un Mercedes blindat de aproape 600 mii de euro. Politicianul spune că ar fi persecutat din motive politice de rivalul său, Zoran Zaev, actualul premier macedonean. Zaev a cerut Ungariei să-l extrădeze pe Gruevski. Cabinetul premierului ungur Viktor Orban a spus că guvernul său nu vrea să se amestece în treburile interne ale altei țări, că vede în Macedonia un aliat, dar a acceptat să examineze cererea de azil a fostului premier macedonean din rațiuni de securitate.

Șefa guvernului britanic Theresa May și-a apărat astăzi în Parlamentul de la Londra proiectul de acord convenit cu Uniunea Europeană care va reglementa Brexit-ul. „Nu vom reveni la referendum și nu vom renega decizia poporului britanic (...). Vom realiza Brexit-ul și Regatul Unit părăsește Uniunea Europeană pe 29 martie 2019”, a spus May. Dar ea mai trebuie să-și convingă propriii colegi de Partid Conservator și de guvern că înțelegerea preliminară cu Bruxelles-ul nu conține cedări prea mari. Acordul este descris drept o încercare a lui May de a menține relații strânse cu cel mai mare bloc economic al lumii și, în același timp, de a avea control deplin asupra unor chestiuni ca migrația și justiția. Din cauza dezbaterilor prelungite din Parlamentul de la Londra și a unei ședințe de guvern care a urmat, a fost anulată o întrevedere a lui May cu președintele român Klaus Iohannis, aflat în vizită la invitația reginei Elisabeta a II-a. Întrevederea cu Iohannis fusese planificată la cererea lui May.

O comisie bipartită a Congresului american spune într-un raport că Statele Unite și-au „pierdut avantajul” față de principalii rivali și ar putea fi înfrânte într-un război cu China sau Rusia. În raportul dat publicității de Comisia pentru Strategia Apărării Naționale se spune că superioritatea militară a Statelor Unite „s-a erodat până la un nivel periculos” și că SUA pot suferi pierderi inacceptabil de mari într-un eventual conflict. „Ar putea câștiga cu greu sau probabil pierde un război contra Chinei ori Rusiei”, se spune în raport, precizându-se că apar noi amenințări pe măsură ce Iranul și Coreea de Nord își sporesc capacitățile militare. Comisia a fost creată de Congres în 2017 pentru a evalua Strategia Apărării Naționale a administrației Trump. Președintele Donald Trump a cerut o consolidare majoră a capacităților militare și a propus mărirea cu miliarde de dolari a bugetului pentru armată.

Guvernul a aprobat o majorare de 10% a pensiilor care sunt mai mici decât minimul de existență, sau de 1589 de lei. Premierul Pavel Filip a spus la ședința guvernului că majorarea, care se va aplica de la 1 ianuarie, se datorează efectelor reformelor economice făcute de guvernul său. „Este o majorare pură, curată, nu vorbim de valorizare sau de modificări în sistemul de pensii”, a spus primul ministru. Opoziția spune, însă, că ar fi o tentativă de cumpărare a alegătorilor înainte de parlamentarele din februarie. Decizia de guvern de astăzi, care mai trebuie adoptată de Parlament, survine în urma mai multor majorări recente de salarii în sfera bugetară.

Guvernul de la Chișinău a aprobat lansarea unor negocieri cu autoritățile de la București pentru abolirea taxelor de roaming între Republica Moldova și România. Premierul Pavel Filip a spus că a discutat astăzi la telefon subiectul cu prim-ministra României, Viorica Dăncilă. „Și ea își dorește același lucru”, a spus Filip. El și-a exprimat speranța că un asemenea acord va putea semnat la ședința comună a guvernelor român și moldovean preconizată pentru 22 noiembrie la București. Filip a mai abordat subiectul în luna mai, în timpul unei vizite la Chișinău a ministrului român al Economiei, Dănuţ Andruşca. Cel puțin o companie de telefonie mobilă prezentă pe ambele maluri ale Prutului a redus tarifele de roaming în ultimii ani.

Spicherul Andrian Candu spune că a trimis președintelui Dodon spre promulgare două legi respinse inițial de acesta și votate repetat de Parlament, inclusiv Codul Serviciilor Media Audiovizuale. Într-o postare pe Facebook, Candu scrie că cealaltă lege completează Codul Muncii cu norme care prevăd ca la 9 mai, pe lângă „Ziua Victoriei”, să fie sărbătorită şi Ziua Europei. Igor Dodon s-a opus noii sărbători și a criticat noua lege a audiovizualului care poate afecta retransmisiunea programelor informativ-analitice din Rusia pe care autorii restricțiilor le consideră propagandă. Dacă șeful statului refuză în mod repetat să le promulge, el poate fi suspendat din funcție așa încât legile să fie promulgate de spicherul Candu sau premierul Pavel Filip. Până acum, Dodon a fost suspendat de patru ori.

Un sondaj de opinie IMAS sugerează că Partidul Socialiștilor apropiat președintelui Igor Dodon este lider într-un clasament al preferințelor alegătorilor, urmat la mare distanță de Partidul Democrat aflat la guvernare. Studiul comandat de o fundație apropiată de PD arată, însă, că 73% din cei 1400 de alegători intervievați nu au niciun partid preferat. Dintre cei care au exprimat o preferință, 41% au spus că țin cu Partidul Socialiștilor iar peste 21% - cu Partidul Democrat. Potrivit sondajului, Partidul Acțiune și Solidaritate a fost numit de peste 9% din respondenții care au un partid preferat, iar Partidul Șor – de 8%.

Ministrul israelian al Apărării, Avigdor Lieberman, a anunțat că demisionează, iar partidul său naționalist Yisrael Beiteinu părăsește coaliția de guvernământ după decizia guvernului de a accepta un armistițiu cu militanții palestinieni. Lieberman a spus că decizia care pune capăt violențelor de două zile în Fâșia Gaza echivalează cu o „capitulare în fața terorii”. Premierul Benjamin Netanyahu își păstrează o majoritate șubredă în Parlament. Violențele au izbucnit după ce o operațiune sub acoperire a forțelor speciale israeliene în Fâșia Gaza a fost deconspirată de palestinieni pe 11 noiembrie. Șapte militanți palestinieni și un militar israelian au fost uciși de tirurile de rachetă ale palestinienilor asupra Israelului și loviturilor aeriene israeliene în Gaza. Armistițiul a fost încheiat pe 13 noiembrie fiind mediat de Egipt.

Autoritățile din Macedonia au arestat două foste oficialități acuzați de corupție pentru a-i împiedica să urmeze exemplul fostului premier Nikola Gruevski, care a fugit în Ungaria ca să scape de închisoare. Premier între 2006 și 2016, conservatorul Gruevski a fost găsit vinovat că a presat o fostă ministre de interne să-i cumpere, în 2012, un Mercedes blindat de aproape 600 mii de euro. El a dispărut vineri, când a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare, iar marți a anunțat pe Facebook că se află în Ungaria unde cere azil politic pe motiv că ar fi persecutat de noile autorități. Astăzi, un tribunal de la Skopje a eliberat mandate de arestare pe 30 de zile pentru fostul ministru al Transportului, Mile Janakieski și fostul secretar general al guvernului, Kiril Bozinovski cercetați pentru diferite acte de corupție la acordarea de contracte guvernamentale și implicare în fraudarea alegerilor.