Asociația Voci pentru Democrație a depus o plângere la secția 17 de poliție din București împotriva deputatul PSD Florin Iordache care a făcut gesturi obscene în Parlamentul României la adresa parlamentarilor opoziției. „Considerăm că Parlamentul României nu ar trebui să fie altceva decât un spațiu de dezbatere și argumentare ale unor politici publice, de adoptare a legilor bune și constituționale pentru țară, de respectare a angajamentelor internaționale asumate și de respect față de cetățenii României reprezentați de către acești demnitari, și nu un spațiu al comportamentelor indecente”, se spune într-o postare pe Facebook a asociației citată de G4Media.

Ecaterina Andronescu este din nou ministru al educației din România, după ce președintele Klaus Iohannis a semnat decretul pentru numirea sa în această funcție, a anunțat administrația prezidențială de la Bucuresti. Propunerea pentru Ecaterina Andronescu la Ministerul Educaţiei a fost făcută de premierul Viorica Dăncilă. Andronescu a criticat recent conducererea PSD și pe liderul acestui partid, Liviu Dragnea. Ea a deținut de mai multe ori acest portofoliu în guvernul de la București fiind la rîndul ei deseori criticată de opoziția politică și de voci ale societății civile din România pentru felul cuma gestionat învățământul românesc

Fostul dizident antisovietic Jores Medvedev a încetat din viață la Londra la 93 de ani, relatează Radio Svoboda. De profesie biochimist, Medvedev s-a opus în timpul stalinismului teoriei genetice pe care o promova Tofim Lisenko, biolog favorizat de Stalin. Medvedev a publicat în 1969 în America un volum în care a criticat teoriile lui Lisenko, și un „Jurnal politic” în care critica împreună cu fratele său Roy Medevedev, istoric de profesie, politica sovietică față de stiință și cenzura impusa de sistemul sovietic. In 1970 a fost internat cu forța într-un spital psihiatic, de unde a putut fi eliberat doar după protestele internaționale ale foștilor dizidenți antisovietici Andrei Saharov și Aleksandr Soljenițîn. Jores Medvedev a părăsit URSS în 1973 și s-a stabilit definitiv în Marea Britanie. Ultimul lider sovietic Mihail Gorbaciov i-a înapoiat cetățenia sovietică dar Medvedev a rămas în Marea Britanie.

Începând cu anul viitor, în regiunea transnistreană pensiile vor fi majorate cu 7%. Prevederile au fost aprobate în primă lectură de așa-zisul soviet suprem de la Tiraspol, informează agenția IPN.

În regiune, mărimea medie a pensiei, inclusiv cu adaosuri, este de 1.337 de ruble transnistrene, aproximativ 84 de dolari.

Numărul total de beneficiari de pensii, în regiunea transnistreană, la 30 iunie 2018, comparativ cu 31 decembrie 2017, a scăzut cu peste trei mii de persoane și a constituit 115 mii de persoane.

În dreapta Nistrului, din 1 ianuarie 2019, pensionarii care au venituri mai mici decât minimul de existență stabilit la această categorie, adică sub 1.589 de lei, sau 93 $, vor beneficia de o majorare a pensiei cu 10%.

Președinta Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Zinaida Greceanîi, a anunțat că duminică, 18 noiembrie, Partidul Socialiștilor va organiza un miting național de protest în cadrul căruia va fi pusă temelia viitoarei platforme electorale a formațiunii și a angajamentelor pentru următorii patru ani. Platforma și angajamentele vor fi aprobate ulterior de Consiliul Republican al formațiunii.

Ultimii doi lideri supraviețuitori ai Khmerilor Roşii din Cambodgia, din anii 70, au fost condamnați pentru genocid, crime împotriva umanității și crime de război de către tribunalul internațional al Națiunilor Unite şi Cambodgiei. Între 1975 și 1979, cât au fost la putere în Cambodgia Kmerii Roșii – un regim de extremă stângă condus de Pol Pot - între 1 milion 700 de mii şi 2 milioane 200 de oameni au fost omorați prin înfometare, tortură, boli în taberele de reeducare comunistă, ulta-maoistă. Numărul reprezintă o pătrime din întreaga populație a Cambodgiei. Cei doi – Nuon Chea, de 92 de ani, și fostul președinte Khien Samphan, de 87 de ani, au fost găsiți vinovați de genocid împotriva minorității musulmane Cham, budiștilor și populației vietnameze, ca şi de crime împotriva umanității. Cei doi se află în închisoare din 2014 şi sunt condamnați la închisoare pe viață. Ambii acuzați au negat învinuirile aduse.

Sancțiunile occidentale economice au jucat un rol important în evoluția negativă a economiei rusești în ultimii 4 ani, arată un nou studiu al agenției Bloomberg, difuzat astăzi. Potrivit studiului, economia Rusiei este acum diminuată cu 10 procente fața de cât era la sfârșitul anului 2013.

Statele Unite şi Uniunea Europeană au impus sancțiuni împotriva regimului Vladimir Putin în 2014 ca urmare a anexării ilegale a peninsulei Crimeea de la Ucraina și a implicării în susținerea separatiștilor din estul Ucrainei. Potrivit experților de la agenția Bloomberg, sancțiunile internaționale economice au un impact asupra Rusiei, dar nu afectează economiile mondiale.

În Ucraina, persoane necunoscute au aruncat cu cocteiluri Molotov într-o biserică ortodoxă din Kiev din secolul XVIII, Biserica Sfântului Andrei, și l-au atacat pe preotul bisericii, a anunțat un purtător de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Ucrainene, care a precizat şi că atacul nu a cauzat niciun fel de daune bisericii. Biserica Sf. Andrei face parte dintre bisericile care s-au aliniat Bisericii Ortodoxe Ucrainene de sub oblăduirea Patriarhiei de la Constantinopol, despărțindu-se de Biserica Ortodoxă Rusă. Potrivit purtătorului de cuvânt, atacul, care a fost lansat de 4 persoane, este menit să-i intimideze pe credincioșii ucraineni care doresc ieșirea de sub autoritatea canonică a Patriarhiei Rusiei. Ambasada americană la Kiev și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu acest atac.

Comisia de anchetă a parlamentului de la Chișinău care a analizat presupusele legături între Fundația Dialog Deschis și fondatoarea acesteia Ludmila Kozlovska și frauda bancara din Moldova a ajuns la concluzia că fundația ar fi beneficiat de finanțări „de proveniență dubioasă”, ar reprezenta o amenințare la adresa suveranității Moldovei și că ar fi oferit finanțări ilegale partidelor de opoziție pro-europene Partidul Acțiune şi Solidaritate şi Partidul Platforma Demnitate şi Adevăr. Membrii comisiei au recomandat Procuraturii Generale să examineze raportul, parte a căruia a fost audiat în spatele ușilor închise. Deputați din PLDM, Partidul Liberal, Partidul Comuniștilor au criticat raportul și modul în care a fost redactat. Pentru comuniști, comisia de ancheta nu ar „corespunde nici scopurilor parlamentului, nici legii şi nici Constituției în general”.

Conducerea Partidului Acțiune și Solidaritate declară că nu are nicio legătură cu Ludmila Kozlovska și Fundația „Open Dialog” și nu a primit finanțări de la această fundație, informează IPN.

Din Crimea se relatează că ofițerii serviciilor de informații rusești au percheziționat peste 30 de locuințe ale unor iehoviști din Crimeea anexată. Agenții FSB au făcut raidurile la 16 noiembrie în orașul Jankoy. Un corespondent al Europei Libere din Crimeea a confirmat efectuarea raidurilor în cinci case ale membrilor locali ai cultului Martorii lui Iehova. Doi lideri ai comunității au fost duși vineri la sediul FSB din Simferopol pentru a fi interogați. Unul dintre ei, Serghei Filatov, a spus că a fost pus sub acuzare pentru „organizarea unei comunități extremiste”. Relatările de presă spun că comunitatea lui Filatov a fost condusă de la Harkov, fiind de aceea bănuită că ar avea legături cu serviciile de informații ucrainene.

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, patru partide ar intra în Parlament: Partidul Socialiștilor (PSRM), Partidul Democrat (PD), Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și Partidul Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA), sugerează rezultatele unui sondaj de opinie dat publicității vineri. Potrivit sondajului efectuat deInternational Republican Institute (IRI) în perioada 11 septembrie - 16 octombrie, cele mai multe voturi le-ar primi socialiștii (peste 30%), urmați de PD, PAS și PPDA cu aproximativ 10% din voturi. Sondajul mai arată că majoritatea moldovenilor se tem că următoarele alegeri parlamentare nu vor fi libere și corecte. În topul popularității politicienilor conduce președintele Igor Dodon, urmat de Andrei Năstase și Maia Sandu, și la mare distanță de premierul Pavel Filip și coordonatorul coaliției de guvernare Vlad Plahotniuc.

Președintele rus Vladimir Putin spune că Rusia este gata să coopereze cu Arabia Saudită pentru reducerea producției de petrol pentru a opri căderea prețurilor, dar a adăugat că ar fi mulțumit și cu prețuri mai mici. Prețul barilului de țiței s-a prăbușit de la un maximum de 86$ în octombrie la numai 66$ în 15 noiembrie mai ales din cauza anunțului Statelor Unite că va ierta mai mulți din marii consumatori mondiali de obligativitatea de a aplica sancțiuni comerciale Iranului. Vorbind la Singapore, Putin a spus că un preț de 70$/baril „convine” Moscovei, care și-a bazat bugetul de stat și prognozele economice pe un preț mediu de 40$/baril în anul curent. Rusia și Arabia Saudită sunt cei mai mare exportatori de petrol din lume.

Grecia a invitat joi Bulgaria, România și Serbia la o întâlnire pe 23 noiembrie ca să discute o posibilă candidatură comună la găzduirea Cupei Mondial la fotbal din 2030. Ministrul elen al culturii, Giorgios Vassiliadis, a spus că la discuții vor participa omologii săi din celelalte trei țări sud-est europene și președinții federațiilor de fotbal. AFP notează că la Cupa Mondială din 2030 ar urma să participe 48 de țări, ceea ce înseamnă că puține țări vor avea capacitatea să o găzduiască pe cont propriu. Deja există două posibile candidaturi comune – una de la Argentina, Paraguay și Uruguay, a doua de la Maroc, Algeria și Tunisia. Anglia a anunțat că va invita la discuții pe aceeași temă celelalte trei federații de fotbal din Regatul Unit, ca și Irlanda.

Comisarul european pentru negocieri de extindere și buna vecinătate, Johannes Hahn, a confirmat într-un interviu acordat Europei Libere că UE a redus asistența financiară pentru R. Moldova în anul financiar 2017 și în anul curent. Hahn a declarat corespondentului nostru de la Bruxelles că în ambii ani avuți în vedere s-au „tăiat” câte 20 de milioane dintr-o asistență preconizată de câte 70 de milioane de euro.

Embed Răspândește

Johannes Hahn: Toți și-au exprimat îngrijorarea cu privire la situația din Moldova

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:12:22 0:00

Link direct

• 270p | 33,8MB
• 360p | 41,7MB
• 720p | 107,9MB
• 1080p | 221,3MB

Comisarul a mai confirmat faptul că asistența macrofinanciară pentru R. Moldova de 100 de milioane de euro, care fusese „înghețată” în vară, este acum suspendată pe termen nedefinit. Hahn a mai precizat însă că nimeni nu discută în mod serios eventuala ridicare a regimului liberalizat de vize pentru cetățenii moldoveni, iar măsurile punitive sunt la adresa guvernării, nu a cetățenilor de rând.

Premierul Pavel Filip a condamnat o rezoluție a Parlamentului European în care sunt exprimate critici la adresa guvernării dominate de partidul său, PD. Într-o emisiune la ProTV, joi, Filip a calificat rezoluția drept „politică”, părând să sugereze că documentul ar avea ca scop să reducă șansele electorale ale PD în favoarea opoziției la alegerile din februarie. „Eu calific acest document ca fiind unul strict politic, pentru că nu s-a mai procedat aşa în raport cu alte ţări. În ajun de campanie electorală, de obicei, nu se votează aşa rapoarte”, a spus Pavel Filip, citat în pagina electronică a ziarului „Adevărul”. În rezoluția PE din 14 noiembrie privind punerea în aplicare a Acordului de Asociere la UE sunt criticate printre altele decizia de a schimba sistemul electoral, lipsa libertăţii presei, lipsa progresului în investigarea fraudei bancare, expulzarea celor şapte profesori turci și adoptarea legii privind amnistia fiscală.

Deputații puterii și ai opoziției au apreciat diferit joi în Parlament rezoluția adoptată miercuri de PE privind starea democrației din R. Moldova. Potrivit portalului Agora.md, deputatul PD, Sergiu Sârbu, a spus că multe din acuzațiile cuprinse în documentul european ar fi „nejustificate”, având caracter „politic”. Deputați din opoziție, ca Tudor Deliu, de la liberal-democrați, au formulat opinii diferite calificând rezoluția drept „o palmă” dată de Bruxelles guvernării de la Chișinău. Alți deputați din arcul puterii, ca Valeriu Ghilețchi, vicepreședintele Parlamentului, au spus că criticile europene trebuie ascultate, dar au respins unele acuzații, cum ar fi aceea privind reforma sistemului de vot promovată de PD.

Guvernul de la Chișinău spune că R. Moldova și România au început negocierea unui acord de renunțare la taxele de roaming în telefonia mobilă. Potrivit IPN, un proiect în acest sens a fost aprobat în ședința de joi a cabinetului de miniștri de la Chișinău. El prevede ca cetățenii din ambele țări, care călătoresc ocazional în statul vecin, să aibă acces la serviciile de roaming pentru apeluri și SMS la tarife naționale, iar tariful pentru navigarea pe Internet să fie micșorat etapizat până în anul 2022, conform procedurilor stabilite la nivel european. Premierul Pavel Filip a spus joi că a discutat propunerea cu omologul său din România, Viorica Dăncilă, iar acordul ar putea fi semnat chiar în noiembrie. Nu este clar când ar putea intra un asemenea acord în vigoare.

Statele Unite au sancționat joi 17 saudiți pentru presupusa implicare în uciderea ziaristului saudit Jamal Khashoggi, inclusiv consilieri influenți ai prințului de coroană Mohammed bin Salman. Sancțiunile economice au fost anunțate după ce procurorul public de la Riyadh a anunțat că cinci oficiali ar putea fi condamnați la moarte, dar l-a absolvit de orice vină pe prinț. Khashoggi, un ziarist de 59 de ani cu mare experiență, care scria și la „Washington Post”, a fost ucis și dezmembrat la 2 octombrie în clădirea consulatului saudit din Istanbul. El fusese mai înainte unul din cei mai cunoscuți critici ai conducerii saudite. Sancțiunile americane anunțate joi îngheață avuțiile din Statele Unite ale persoanelor sancționate în baza așa-numitei „legi Magnițki”.

Numărul persoanelor date dispărute în unul din cele mai devastatoare incendii vegetale din California a ajuns la 600, în vreme ce echipele de salvare au descoperit rămășițele altor șase victime. Autoritățile locale au spus că bilanțul dispăruților a fost revizuit în sus joi după ce au fost renumărate apelurile la Salvare făcute după ce incendiul supranumit Camp Fire a izbucnit în California la 8 noiembrie. Cele șase decese constatate joi aduce la 63 numărul persoanelor ucise în Camp Fire. Cel puțin alte 3 persoane au murit în alt incendiu în sudul Californiei, la Malibu, unde au fost distruse și casele mai multor celebrități. Președintele Donald Trump urmează să viziteze California sâmbătă.

Comisarul Uniunii Europene pentru politica vecinătății și extindere, Johannes Hahn, și-a exprimat, într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, frustrările legate de evoluțiile din Republica Moldova, atât în domeniul respectării statului de drept și domniei legii, cât și în legătură cu unele măsuri luate recent de autoritățile de la Chişinău - precum legea amnistiei fiscale și cea a acordării cetățeniei Moldovei unor persoane din Orientul Mijlociu, în schimbul unor investiţii.

În opinia înaltului reprezentat al Uniunii Europene, aceste măsuri trezesc îngrijorare la Bruxelles, iar legea cetățeniei ar putea, eventual, pune în pericol acordurile Chişinăului cu Uniunea Europeană legate de libera circulație în spațiul comunitar.

Uniunea Europeană a decis să taie asistența financiara pentru Moldova atât în bugetul din 2017, cât și din 2018. În cei doi ani, Uniunea Europeană a diminuat, ca urmare a politicii autorităților de la Chişinău, cu 40 de milioane de euro banii acordați Moldovei. De asemenea, ajutorul macrofinanciar pentru Moldova a fost suspendat până după alegerile din 2019.

Suspendarea ajutoarelor financiare europene pentru Moldova, a ţinut să sublinieze Johannes Hahn, este o măsură adresată nu împotriva cetățenilor moldoveni, ci, dimpotrivă, împotriva autorităților statului.

Uniunea Europeană este gata să se implice din nou, masiv, în Moldova, inclusiv cu mijloace financiare, dacă situația se va schimba, a mai spus Johannes Hahn corespondentului Europei Libere la Bruxelles.

Guvernul Ungariei a declarat că nu a acordat nici un fel de ajutor fostului premier din Macedonia, Nikola Gruevski, care a fugit de la Skopje, încercând să scade de o pedeapsa de doi ani de închisoare pentru corupție.

Potrivit şefului de cabinet al premierului de la Budapesta, Gergely Gulyás, fostul premier macedonean și-a exprimat intenția de a solicita azil în Ungaria, la un serviciu consular maghiar dintr-o altă țară decât Macedonia. Potrivit lui, „guvernul Viktor Orban nu are nici o legătură” cu fuga lui Gruevski din Macedonia și a anunțat că acesta nu va putea părăsi Ungaria.

Macedonia a cerut extrădarea fostului prim ministru. Gruevski a fost premier la Skopje intre 2006 și 2016.

Potrivit lui Gulyás, din rațiuni de securitate, fostul premier macedonean a fost interogat în legătură cu cererea sa de azil la Budapesta și nu la un post de graniță, cum se întâmplă cu migranții.

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a decis că Rusia a încălcat mai multe drepturi ale liderului opoziţiei Aleksei Navalnîi, când a fost arestat și închis. Potrivit Curţii, Rusia a acționat „ilegal și în mod arbitrar” și că deciziile instanţelor rusești au fost „motivate politic”.

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a decis că autoritățile din Rusia, între 2012 si 2014, i-au încălcat lui Navalnîi drepturile, arestându-l și întemnițându-l fără o justificare legală și într-un mod care nu este necesar într-o democrație. Navalnîi a fost de față când tribunalul de la Strasbourg și-a anunțat decizia, și a declarat suporterilor săi că decizia tribunalului european este un exemplu „de justiţie adevărată”, și îi poate motiva pe cetățenii ruși care nu își găsesc dreptatea în justiţia țării lor în cauze legate de activitatea lor politica în opoziţie să se adrese instanței europene.

Moscova nu a comentat până acum decizia Curţii Europene pentru Drepturile Omului, dar în trecut a refuzat de mai multe ori să îndeplinească deciziile instanței, spunând că acestea ar fi „anti-rusești” și fi motivate politic.

Mai mulţi miniştri ai cabinetului de la Londra au demisionat, ca urmare a aprobării de către guvern a acordului cu Uniunea Europeana privind ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeana.

Esther McVey, ministrul muncii şi pensiilor, şi-a anunţat demisia într-o scrisoare adresată şefei guvernului în care afirmă că acest acord „nu onorează rezultatul referendumului” (din 2016 la care o majoritate a britanicilor s-au pronunțat în favoarea ieșirii din Uniunea Europeană).

Ministrul britanic pentru Brexit, Dominic Raab, şi-a dat demisia, afirmând că planul Theresei May cu privire la Brexit amenință integritatea Marii Britanii.

Secretarul de stat britanic pentru Irlanda de Nord, Shailesh Vara, care la referendumul din iunie 2016 a susţinut rămânerea Regatului Unit în Uniunea Europeană, a fost primul membru al guvernului britanic care a demisionat după ce premierul May a obţinut, ieri, sprijinul executivului de la Londra pentru acordul de retragere ce prevede termenii ieșirii ţării din UE.

Guvernul britanic şi-a dat acordul, după o ședință-record de cinci ore, pentru proiectul de acord asupra Brexitului încheiat marţi cu Uniunea Europeană. Acordul trebuie aprobat de parlamentul de la Londra, unde importanți politicieni conservatori cer demisia premierului, considerând că acordul cu Bruxellesul nu corespunde dorinței britanicilor.

Președintele Uniunii Europene, Donald Tusk, a anunțat că regretă plecarea Marii Britanii din Uniune, dar că liderii comunitari se vor întâlni pe 25 noiembrie pentru a vota despărțirea de Marea Britanie. Parlamentul de la Londra va trebui sa aprobe acordul până pe 29 martie 2019.

În Moldova, proiectul Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar a fost votat astăzi de Parlament, în prima lectură. Noua lege reglementează structura sistemului de salarizare, drepturile salariale și modalitatea de stabilire a salariului, iar angajații vor fi remunerați în baza sistemului constituit din grade și trepte de salarizare.

Potrivit autorităților, ca urmare a acestei legi, toți angajații din sectorul bugetar vor avea un salariu mai mare de 2000 de lei, iar diferența dintre prima scară de salarizare și ultima va fi de 15 trepte și nu 33 cum este în prezent.

Anunţul despre noul sistem de salarizare a fost făcut recent, la un briefing de presă, de către liderul Partidului Democrat din Moldova, Vlad Plahotniuc.

La sfârșitul acestei săptămâni, leul moldovenesc se va deprecia în raport cu euro și dolarul, potrivit ratelor oficiale de schimb valutar prezentate de Banca Națională a Moldovei, informează agenția Moldpres.

Astfel, euro se va scumpi cu nouă bani, până la cotația de 19 lei și 31 de bani. Dolarul va avansa cu doi bani și va avea un preț oficial de 17 lei și 07 bani.

Mai scump va fi și leul românesc în următoarele trei zile. Acesta va adăuga 2 bani și va fi cotat la 4 lei și 14 bani.

Hrivna ucraineană va rămâne la nivelul de 61 de bani, iar rubla rusească va costa, la fel ca și astăzi, 25 de bani.