Șefa guvernului britanic Theresa May și-a apărat proiectul de acord negociat cu Uniunea Europeană privind Brexitul, afirmând într-un interviu publicat astăzi de Daily Mail că mai multe contrapropuneri primite de la adversarii acordului nu rezolvă problemele pentru care nu s-au găsit încă soluții. Miercuri, May a convenit cu Uniunea Europeană asupra unui proiect de acord care să reglementeze ieșirea Marii Britanii. Dar acesta a provocat patru demisii din guvernul său. Mai ales din cauza unui statut special rezervat provinciei britanice Irlanda de Nord, pentru a evita revenirea frontierei terestre între aceasta și Republica Irlanda, după ieșirea Marii Britanii din comunitar, prevăzută să aibă loc pe 29 martie 2019. Presa britanică relatează că alți cinci miniștri din guvernul lui May vor să facă presiuni asupra ei ca să revină la Bruxelles și să renegocieze. Adversarii proiectului de acord spun că felul cum este reglementată chestiunea Irlandei de Nord ar pune în pericol integritatea Regatului Unit, plasând provincia într-o relație vamală cu Republica Irlanda care este diferită decât pentru restul Marii Britanii.

Steve Bannon, fostul strateg al campaniei președintelui american Donald Trump, intenționează să-și ofere serviciile premierului ungur Viktor Orban la alegerile pentru Parlamentul European de anul viitor. Bannon a făcut declarația grupului mediatic european RTL, care deține numeroase televiziuni și posturi de radio, din Spania, până în Germania și Ungaria. Fostul arhitect al campaniei prezidențiale a lui Trump din 2016 a creat o mișcare în Europa pentru a ajuta naționaliștii de dreapta și populiștii să obțină locuri în Parlamentul European în alegerile din mai 2019. Agenția Reuters scrie că Orban a salutat ideea unei asemenea organizații, numită Mișcarea, spunând că este timpul ca în Europa să vină cineva din Statele Unite pentru a răspândi gândirea conservatoare și combate valorile liberale. Un purtător de cuvânt al guvernului de la Budapesta nu a putut confirma deocamdată dacă cei doi vor lucra împreună.

Președintele Statelor Unite Donald Trump spune că a răspuns în scris unui chestionar al procurorului special Robert Mueller, dar că răspunsul nu a fost încă transmis anchetei. Echipa lui Mueller investighează asupra presupusului amestec rusesc în alegerile prezidențiale americane din 2016, posibilei colaborări a Rusiei cu campania lui Trump și presupuselor tentative ale președintelui să obstrucționeze ancheta. Vorbindu-le jurnaliștilor la Casa Albă, vineri, Trump a spus că întrebările conțineau, probabil capcane pentru că procurorilor „le place să prindă oamenii”, dar nu a avut dificultăți cu răspunsurile. „Nu avocații mei scriu răspunsurile. Eu le scriu. Mi s-a adresat o serie de întrebări. Am răspuns la ele foarte ușor”, a declarat Trump. Avocații lui Trump au negociat vreme îndelungată cu procurorii asupra felului în care va fi interogat președintele în cadrul investigației. Răspunsurile în scris nu elimină posibilitatea unor audieri în viitor.

Forțele navale argentiniene au anunțat azi dimineața descoperirea unuia din submarinele sale dispărute cu un an în urmă în Oceanul Atlantic împreună cu echipajul de 44 de oameni. Submarinul ARA San Juan a fost detectat la 800 de metri adâncime în apropierea peninsulei argentiniene Valdes de către un submersibil teleghidat al navei americane Ocean Infinity. Descoperirea a fost anunțată la doar două zile după ce familiile marinarilor dispăruți au comemorat împlinirea unui an de la tragedia de pe 15 noiembrie 2017. Președintele Mauricio Macri a promis aflarea adevărului despre cauzele dispariției submarinului.

Rusia a avertizat Ucraina că ar putea lua măsuri pentru apărarea navelor comerciale rusești și a marinarilor care traversează Marea Azov, dacă ucrainenii opresc sau sechestrează vreo ambarcațiune. Declarația a fost făcută de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, după anunțul serviciului de grăniceri ucrainean că a sechestrat 15 nave care se îndreptau către porturi din Crimeea, peninsula ucraineană anexată de Rusia în 2014. Nu este limpede câte din navele sechestrate navigau sub pavilion rusesc. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a recunoscut că și Rusia a oprit și percheziționat ambarcațiunile ucrainene în Marea de Azov, dar a spus că aceste percheziții rusești ar fi permise de legislația internațională.

Secretarul de stat american Mike Pompeo a declarat că Ucraina „nu are prieten mai mare decât Statele Unite în lupta sa contra agresiunii rusești. Pompeo a făcut declarația în timpul unei întâlniri, la Washington, cu ministrul de externe ucrainean Pavlo Klimkin, pe 16 noiembrie. El a mai spus că Statele Unite „nu vor accepta niciodată” anexarea Crimeii de către Rusia și vor menține sancțiunile împotriva Moscovei până întoarce Ucrainei controlul asupra peninsulei. Cei doi diplomați s-au întâlnit cu ocazia împlinirii a 10 ani de la declararea unui parteneriat strategic între Statele Unite și Ucraina. Pompeo a mai vorbit despre eforturi comune depuse de cele două țări pentru a opri construcția gazoductului Nord Stream 2 care ar permite mărirea exporturilor de gaze rusești către Europa cu ocolirea Ucrainei.

Elena Udrea şi Alina Bica rămân în arest în așteptarea procesului de extrădare, după ce Curtea Constituțională din Costa Rica le-a respins vineri cererea de eliberare. Fosta ministră a turismului și fosta șefă a DIICOT, au fugite în Costa Rica la începutul lui 2018 pentru a evita întemnițarea în România pentru corupție. Ele au fost reținute în 3 octombrie de Biroul Național Interpol din Costa Rica, la cererea României. Udrea a fost condamnată la șase ani de închisoare iar Bica la patru, având pe rol și alte procese.

Vicepremierul bulgar Valeri Simeonov și-a dat demisia după săptămâni de proteste împotriva sa cauzate insultele pe care le-a proferat la adresa unor activistelor pentru drepturile persoanelor cu dizabilități. Simeonov a anunțat că demisionează pentru a opri campania de presă împotriva sa despi re care sune că ar aduce daune autorității și ratingului guvernului bulgar de centru-dreapta. Responsabil cu politica economică și demografică, șlider al Partidului Patrioții Uniți care face parte din coaliția guvernamentală, Simeonov a fost ferm criticat după ce a spus că multe activiste sînt „femei gălăgioase” care fac speculă cu soarta copiilor lor cu dizabilități. Aceste declarații l-au costat pe demnitar funcția, deși și-a cerut scuze.

Agențiile americane de informații consideră că prințul moștenitor din Arabia Saudită Mohammed bin Salman e cel care a ordonat asasinarea jurnalistului saudit Jamal Khashoggi în Turcia, luna trecută, relatează presa americană. Guvernul saudit a dezmințit aceste relatări din Washington Post și alte instituții media care fac o legătură directă între asasinat și liderul de facto al Arabiei Saudite și care pot duce la măsuri ale Congresului american împotriva acestui aliat al Statelor Unite din Orientul Mijlociu. Critic al guvernului saudit și autor de articole în Washington Post, Khashoggi a fost asasinat în incinta consulatului Arabiei Saudite din Istanbul, pe 2 octombrie.

Asociația Voci pentru Democrație a depus o plângere la secția 17 de poliție din București împotriva deputatul PSD Florin Iordache care a făcut gesturi obscene în Parlamentul României la adresa parlamentarilor opoziției. „Considerăm că Parlamentul României nu ar trebui să fie altceva decât un spațiu de dezbatere și argumentare ale unor politici publice, de adoptare a legilor bune și constituționale pentru țară, de respectare a angajamentelor internaționale asumate și de respect față de cetățenii României reprezentați de către acești demnitari, și nu un spațiu al comportamentelor indecente”, se spune într-o postare pe Facebook a asociației citată de G4Media.

Ecaterina Andronescu este din nou ministru al educației din România, după ce președintele Klaus Iohannis a semnat decretul pentru numirea sa în această funcție, a anunțat administrația prezidențială de la Bucuresti. Propunerea pentru Ecaterina Andronescu la Ministerul Educaţiei a fost făcută de premierul Viorica Dăncilă. Andronescu a criticat recent conducererea PSD și pe liderul acestui partid, Liviu Dragnea. Ea a deținut de mai multe ori acest portofoliu în guvernul de la București fiind la rîndul ei deseori criticată de opoziția politică și de voci ale societății civile din România pentru felul cuma gestionat învățământul românesc

Fostul dizident antisovietic Jores Medvedev a încetat din viață la Londra la 93 de ani, relatează Radio Svoboda. De profesie biochimist, Medvedev s-a opus în timpul stalinismului teoriei genetice pe care o promova Tofim Lisenko, biolog favorizat de Stalin. Medvedev a publicat în 1969 în America un volum în care a criticat teoriile lui Lisenko, și un „Jurnal politic” în care critica împreună cu fratele său Roy Medevedev, istoric de profesie, politica sovietică față de stiință și cenzura impusa de sistemul sovietic. In 1970 a fost internat cu forța într-un spital psihiatic, de unde a putut fi eliberat doar după protestele internaționale ale foștilor dizidenți antisovietici Andrei Saharov și Aleksandr Soljenițîn. Jores Medvedev a părăsit URSS în 1973 și s-a stabilit definitiv în Marea Britanie. Ultimul lider sovietic Mihail Gorbaciov i-a înapoiat cetățenia sovietică dar Medvedev a rămas în Marea Britanie.

Începând cu anul viitor, în regiunea transnistreană pensiile vor fi majorate cu 7%. Prevederile au fost aprobate în primă lectură de așa-zisul soviet suprem de la Tiraspol, informează agenția IPN.

În regiune, mărimea medie a pensiei, inclusiv cu adaosuri, este de 1.337 de ruble transnistrene, aproximativ 84 de dolari.

Numărul total de beneficiari de pensii, în regiunea transnistreană, la 30 iunie 2018, comparativ cu 31 decembrie 2017, a scăzut cu peste trei mii de persoane și a constituit 115 mii de persoane.

În dreapta Nistrului, din 1 ianuarie 2019, pensionarii care au venituri mai mici decât minimul de existență stabilit la această categorie, adică sub 1.589 de lei, sau 93 $, vor beneficia de o majorare a pensiei cu 10%.

Președinta Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Zinaida Greceanîi, a anunțat că duminică, 18 noiembrie, Partidul Socialiștilor va organiza un miting național de protest în cadrul căruia va fi pusă temelia viitoarei platforme electorale a formațiunii și a angajamentelor pentru următorii patru ani. Platforma și angajamentele vor fi aprobate ulterior de Consiliul Republican al formațiunii.

Ultimii doi lideri supraviețuitori ai Khmerilor Roşii din Cambodgia, din anii 70, au fost condamnați pentru genocid, crime împotriva umanității și crime de război de către tribunalul internațional al Națiunilor Unite şi Cambodgiei. Între 1975 și 1979, cât au fost la putere în Cambodgia Kmerii Roșii – un regim de extremă stângă condus de Pol Pot - între 1 milion 700 de mii şi 2 milioane 200 de oameni au fost omorați prin înfometare, tortură, boli în taberele de reeducare comunistă, ulta-maoistă. Numărul reprezintă o pătrime din întreaga populație a Cambodgiei. Cei doi – Nuon Chea, de 92 de ani, și fostul președinte Khien Samphan, de 87 de ani, au fost găsiți vinovați de genocid împotriva minorității musulmane Cham, budiștilor și populației vietnameze, ca şi de crime împotriva umanității. Cei doi se află în închisoare din 2014 şi sunt condamnați la închisoare pe viață. Ambii acuzați au negat învinuirile aduse.

Sancțiunile occidentale economice au jucat un rol important în evoluția negativă a economiei rusești în ultimii 4 ani, arată un nou studiu al agenției Bloomberg, difuzat astăzi. Potrivit studiului, economia Rusiei este acum diminuată cu 10 procente fața de cât era la sfârșitul anului 2013.

Statele Unite şi Uniunea Europeană au impus sancțiuni împotriva regimului Vladimir Putin în 2014 ca urmare a anexării ilegale a peninsulei Crimeea de la Ucraina și a implicării în susținerea separatiștilor din estul Ucrainei. Potrivit experților de la agenția Bloomberg, sancțiunile internaționale economice au un impact asupra Rusiei, dar nu afectează economiile mondiale.

În Ucraina, persoane necunoscute au aruncat cu cocteiluri Molotov într-o biserică ortodoxă din Kiev din secolul XVIII, Biserica Sfântului Andrei, și l-au atacat pe preotul bisericii, a anunțat un purtător de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Ucrainene, care a precizat şi că atacul nu a cauzat niciun fel de daune bisericii. Biserica Sf. Andrei face parte dintre bisericile care s-au aliniat Bisericii Ortodoxe Ucrainene de sub oblăduirea Patriarhiei de la Constantinopol, despărțindu-se de Biserica Ortodoxă Rusă. Potrivit purtătorului de cuvânt, atacul, care a fost lansat de 4 persoane, este menit să-i intimideze pe credincioșii ucraineni care doresc ieșirea de sub autoritatea canonică a Patriarhiei Rusiei. Ambasada americană la Kiev și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu acest atac.

Comisia de anchetă a parlamentului de la Chișinău care a analizat presupusele legături între Fundația Dialog Deschis și fondatoarea acesteia Ludmila Kozlovska și frauda bancara din Moldova a ajuns la concluzia că fundația ar fi beneficiat de finanțări „de proveniență dubioasă”, ar reprezenta o amenințare la adresa suveranității Moldovei și că ar fi oferit finanțări ilegale partidelor de opoziție pro-europene Partidul Acțiune şi Solidaritate şi Partidul Platforma Demnitate şi Adevăr. Membrii comisiei au recomandat Procuraturii Generale să examineze raportul, parte a căruia a fost audiat în spatele ușilor închise. Deputați din PLDM, Partidul Liberal, Partidul Comuniștilor au criticat raportul și modul în care a fost redactat. Pentru comuniști, comisia de ancheta nu ar „corespunde nici scopurilor parlamentului, nici legii şi nici Constituției în general”.

Conducerea Partidului Acțiune și Solidaritate declară că nu are nicio legătură cu Ludmila Kozlovska și Fundația „Open Dialog” și nu a primit finanțări de la această fundație, informează IPN.

Din Crimea se relatează că ofițerii serviciilor de informații rusești au percheziționat peste 30 de locuințe ale unor iehoviști din Crimeea anexată. Agenții FSB au făcut raidurile la 16 noiembrie în orașul Jankoy. Un corespondent al Europei Libere din Crimeea a confirmat efectuarea raidurilor în cinci case ale membrilor locali ai cultului Martorii lui Iehova. Doi lideri ai comunității au fost duși vineri la sediul FSB din Simferopol pentru a fi interogați. Unul dintre ei, Serghei Filatov, a spus că a fost pus sub acuzare pentru „organizarea unei comunități extremiste”. Relatările de presă spun că comunitatea lui Filatov a fost condusă de la Harkov, fiind de aceea bănuită că ar avea legături cu serviciile de informații ucrainene.

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, patru partide ar intra în Parlament: Partidul Socialiștilor (PSRM), Partidul Democrat (PD), Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și Partidul Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA), sugerează rezultatele unui sondaj de opinie dat publicității vineri. Potrivit sondajului efectuat deInternational Republican Institute (IRI) în perioada 11 septembrie - 16 octombrie, cele mai multe voturi le-ar primi socialiștii (peste 30%), urmați de PD, PAS și PPDA cu aproximativ 10% din voturi. Sondajul mai arată că majoritatea moldovenilor se tem că următoarele alegeri parlamentare nu vor fi libere și corecte. În topul popularității politicienilor conduce președintele Igor Dodon, urmat de Andrei Năstase și Maia Sandu, și la mare distanță de premierul Pavel Filip și coordonatorul coaliției de guvernare Vlad Plahotniuc.

Președintele rus Vladimir Putin spune că Rusia este gata să coopereze cu Arabia Saudită pentru reducerea producției de petrol pentru a opri căderea prețurilor, dar a adăugat că ar fi mulțumit și cu prețuri mai mici. Prețul barilului de țiței s-a prăbușit de la un maximum de 86$ în octombrie la numai 66$ în 15 noiembrie mai ales din cauza anunțului Statelor Unite că va ierta mai mulți din marii consumatori mondiali de obligativitatea de a aplica sancțiuni comerciale Iranului. Vorbind la Singapore, Putin a spus că un preț de 70$/baril „convine” Moscovei, care și-a bazat bugetul de stat și prognozele economice pe un preț mediu de 40$/baril în anul curent. Rusia și Arabia Saudită sunt cei mai mare exportatori de petrol din lume.

Grecia a invitat joi Bulgaria, România și Serbia la o întâlnire pe 23 noiembrie ca să discute o posibilă candidatură comună la găzduirea Cupei Mondial la fotbal din 2030. Ministrul elen al culturii, Giorgios Vassiliadis, a spus că la discuții vor participa omologii săi din celelalte trei țări sud-est europene și președinții federațiilor de fotbal. AFP notează că la Cupa Mondială din 2030 ar urma să participe 48 de țări, ceea ce înseamnă că puține țări vor avea capacitatea să o găzduiască pe cont propriu. Deja există două posibile candidaturi comune – una de la Argentina, Paraguay și Uruguay, a doua de la Maroc, Algeria și Tunisia. Anglia a anunțat că va invita la discuții pe aceeași temă celelalte trei federații de fotbal din Regatul Unit, ca și Irlanda.

Comisarul european pentru negocieri de extindere și buna vecinătate, Johannes Hahn, a confirmat într-un interviu acordat Europei Libere că UE a redus asistența financiară pentru R. Moldova în anul financiar 2017 și în anul curent. Hahn a declarat corespondentului nostru de la Bruxelles că în ambii ani avuți în vedere s-au „tăiat” câte 20 de milioane dintr-o asistență preconizată de câte 70 de milioane de euro.

Embed Răspândește

Johannes Hahn: Toți și-au exprimat îngrijorarea cu privire la situația din Moldova

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:12:22 0:00

Link direct

• 270p | 33,8MB
• 360p | 41,7MB
• 720p | 107,9MB
• 1080p | 221,3MB

Comisarul a mai confirmat faptul că asistența macrofinanciară pentru R. Moldova de 100 de milioane de euro, care fusese „înghețată” în vară, este acum suspendată pe termen nedefinit. Hahn a mai precizat însă că nimeni nu discută în mod serios eventuala ridicare a regimului liberalizat de vize pentru cetățenii moldoveni, iar măsurile punitive sunt la adresa guvernării, nu a cetățenilor de rând.

Premierul Pavel Filip a condamnat o rezoluție a Parlamentului European în care sunt exprimate critici la adresa guvernării dominate de partidul său, PD. Într-o emisiune la ProTV, joi, Filip a calificat rezoluția drept „politică”, părând să sugereze că documentul ar avea ca scop să reducă șansele electorale ale PD în favoarea opoziției la alegerile din februarie. „Eu calific acest document ca fiind unul strict politic, pentru că nu s-a mai procedat aşa în raport cu alte ţări. În ajun de campanie electorală, de obicei, nu se votează aşa rapoarte”, a spus Pavel Filip, citat în pagina electronică a ziarului „Adevărul”. În rezoluția PE din 14 noiembrie privind punerea în aplicare a Acordului de Asociere la UE sunt criticate printre altele decizia de a schimba sistemul electoral, lipsa libertăţii presei, lipsa progresului în investigarea fraudei bancare, expulzarea celor şapte profesori turci și adoptarea legii privind amnistia fiscală.

Deputații puterii și ai opoziției au apreciat diferit joi în Parlament rezoluția adoptată miercuri de PE privind starea democrației din R. Moldova. Potrivit portalului Agora.md, deputatul PD, Sergiu Sârbu, a spus că multe din acuzațiile cuprinse în documentul european ar fi „nejustificate”, având caracter „politic”. Deputați din opoziție, ca Tudor Deliu, de la liberal-democrați, au formulat opinii diferite calificând rezoluția drept „o palmă” dată de Bruxelles guvernării de la Chișinău. Alți deputați din arcul puterii, ca Valeriu Ghilețchi, vicepreședintele Parlamentului, au spus că criticile europene trebuie ascultate, dar au respins unele acuzații, cum ar fi aceea privind reforma sistemului de vot promovată de PD.