Președintele rus Vladimir Putin a spus luni că Kremlinul va riposta dacă Statele Unite se vor retrage din acordul de limitare a armelor nucleare cu rază medie de acțiune, au informat agențiile ruse de știri. Putin a discutat despre posibila reacție rusească cu oficialități de rang înalt de la ministerul rus al apărării și a adăugat că Kremlinul este gata să discute cu Washingtonul chestiunea tratatului INF. Statele Unite au anunțat recent că vor denunța înțelegerea datând din ultimii ani ai războiului rece pentru că Rusia oricum n-o respectă. Moscova neagă acuzația. Unii aliați europeni au dat dreptate Washingtonului în ce privește încălcările rusești, dar au avertizat că denunțarea acordului nu este cel mai potrivit răspuns.

Autoritățile din Rusia au formulat noi acuzații la adresa finanțistului din Marea Britanie Bill Browder, spunând că proeminentul critic al Kremlinului este de acum suspectat de implicare în decesul asociatului său Serghei Magnițki într-o închisoare din Moscova în urmă cu zece ani. Browder a calificat luni acuzațiile rusești drept lipsite de temei și „desprinse din lumea lui Kafka”. Este cel mai recent episod într-o dispută lungă dintre liderii ruși și Browder, britanic născut în Statele Unite, pe vremuri unul din cei mai mari investitori străini în Rusia, dar căzut în dizgrație și devenit inamicul președintelui rus Vladimir Putin. Într-o postare pe Twitter, Browder a scris luni că Putin ar recurge la noi acuzații împotriva sa ca reacție la faptul că a fost „prins otrăvindu-l” pe agentul dublu rus Serghei Skripal și pe fiica lui în Marea Britanie.

Social-democrații din România și-au demis luni șase miniștri pe fondul efortului șefului formațiunii de guvernământ, Liviu Dragnea, de a-și asigura controlul în interiorul partidului. În cadrul remanierii anunțate luni au plecat din funcții miniștrii transportului, economiei, muncii, culturii, dezvoltării, sportului și comunicațiilor. Aliata lui Dragnea, Lia Olguța Vasilescu, a trecut de la ministerul muncii la ministerul transportului. Ceva mai devreme, tot luni, își anunțase demisia ministrul apărării, Mihai Fifor. Dragnea este conducătorul de facto al guvernului, pe care nu-l poate prezida ca premier din cauza unei condamnări penale. Într-o evoluție pozitivă pentru Dragnea, conducerea PSD l-a ales luni pe un aliat de-al său, Codrin Ștefănescu, ca noul secretar general al partidului. Primarul general al Bucureștiului, Gabriela Firea, ajunsă un critic al lui Dragnea, a demisionat tot luni de la șefia filialei din capitală a PSD și din funcția de vicepreședinte PSD.

Curtea Supremă de Justiție a R. Moldova a respins cererea de acționare în instanță a unor organe ale statului, ca și cererea de repunere în funcție a Domnicăi Manole, demisă anul trecut din postul de judecătoare la Curtea de Apel în urma unui demers al Serviciului de Informații și Securitate. Problemele juridice ale Domnicăi Manole au început după ce în aprilie 2016 judecătoarea a anulat hotărârea Comisiei Electorale Centrale care respingea organizarea unui referendum propus de Platforma Demnitate şi Adevăr şi obliga instituţia să-l iniţieze. Decizia finală de luni în dosarul Domnicăi Manole vine după ce cazul ei a fost menționat luna aceasta într-un raport al Parlamentului European drept un exemplu de presiune asupra judecătorilor independenți din R. Moldova.

Agenția culturală a Națiunilor Unite, UNESCO, a lansat luni un website pentru contracararea negării Holocaustului și combaterea anti-semitismului. Associated Press notează că proiectul realizat în colaborare cu Congresul Mondial Evreiesc poartă numele „Date despre Holocaust”. Site-ul cuprinde informații despre Holocaust, inclusiv mărturii, și este legat de enciclopedia online a Muzeului Holocaustului din Statele Unite. Site-ul a fost creat ca să combată ceea ce UNESCO numește „ura și dezinformarea crescândă online” pe teme evreiești și vine la cinci luni după ce organizația a lansat primul set de directive educaționale ONU pe tema combaterii anti-semitismului. AP scrie că evenimentul are loc chiar când Israelul se pregătește să se retragă din UNESCO, acuzând agenția că ar tolera prejudecățile împotriva evreilor.

Mai mulți moldoveni au întrerupt la Torino, în Italia, o manifestare organizată duminică pentru diasporă de partidul lui Ilan Șor, primarul din Orhei condamnat în primă instanță în legătură cu devalizarea băncii de economii.

„Ilan Șor este un criminal, este mafioso”, au strigat oamenii din sală, în timp ce un moderator îl lăuda pe Șor și pe vicepreședinta partidului lui, Marina Tauber.

Nu este prima dată când manifestările lui Șor printre moldovenii italieni sunt bruiate în felul acesta. Incidente similare au avut loc la Padova și Veneția. Într-un comunicat de presă, Partidul Șor a spus că protestele ar fi fost puse la cale de opoziția pro-europeană de la Chișinău.

Vremea grea a creat probleme mai ales în transporturi în Republica Moldova. Pe traseul național M1 după intersecția cu Dumbrava/Durlești direcția Leușeni se circulă cu dificultate întrucât carosabilul este înzăpezit – relatează pe pagina sa de net Publika TV.

La aeroportul din Chișinău multe zboruri au avut întârzieri sau au fost anulate, din cauza zăpezii de pe pista de aterizare. Potrivit meteorologilor, ninsoarea ar urma să contenească în cursul nopții. Oficialități de la primăria capitalei citate de presa locală au spus că echipele de deszăpezire și-au început munca în zori, luni, și vor fi la datorie toată ziua.

Germania a emis interdicții de intrare pe teritoriul ei pentru 18 cetățeni saudiți despre care se crede că ar fi implicați în uciderea jurnalistului saudit Jamal Khashoggi la 2 octombrie în clădirea consulatului saudit din Istanbul. Sancțiunile au fost anunțate luni de ministrul de externe german Heiko Maas, pe marginea unei reuniunii a șefilor diplomațiilor din UE, la Bruxelles.

DPA amintește că ministerul de externe de la Berlin a cerut săptămâna trecută Arabiei Saudite să desfășoare o anchetă completă și transparentă a uciderii ziaristului cunoscut pentru criticile sale la adresa conducerii de la Riyadh. Iar luni ministerul german al apărării a anunțat suspendarea tuturor exporturilor de arme către Arabia Saudită, inclusiv a unora care deja au fost avizate pozitiv.

Concernul rus Gazprom a anunțat că a fost încheiată construcția părții maritime a conductei TurkStream, care va transporta gaze rusești prin Marea Neagră spre Turcia.

TurkStream este parte din efortul Rusiei de a ocoli Ucraina ca rută de tranzit spre țările europene, care își asigură o treime din consumul de gaze de la Gazprom. Vorbind la Istanbul, la o ceremonie, luni, în compania președintelui turc Tayyip Erdogan, președintele rus Vladimir Putin a spus că proiectul „nu este îndreptat” împotriva nimănui.

Putin a mai spus că proiectul va fi gata integral, inclusiv pe uscat, până la sfârșitul anului viitor. TurkStream este compus din două conducte, una având ca beneficiar Turcia, a doua țările din sudul Europei.

Regizorul francez Jean-Luc Godard a refuzat o invitație la Muzeul Ermitaj din St. Petersburg în semn de solidaritate cu regizorul ucrainean Oleh Sențov, întemnițat în Rusia.

„Mulțumesc pentru invitație, dar date fiind condițiile de detenție ale regizorului Oleh Sențov, nu mă simt îndreptățit să vizitez Ermitajul”, a spus Godard. AFP a amintit că recent un grup de artiști și intelectuali din toată lumea, inclusiv regizorii Jean-Luc Godard, Wim Wenders sau Aki Kaurismaki, au trimis la Kremlin o scrisoare deschisă în care cer președintelui rus Vladimir Putin să-l elibereze pe Sențov.

Cineastul de 42 de ani, care a primit luna trecută Premiul Saharov al Parlamentului European, a făcut anul acesta greva foamei timp de 145 de zile ca să ceară eliberarea tuturor ucrainenilor pe care îi consideră prizonieri politici în Rusia.

După răsturnarea microbuzului lor azi dimineață, în apropiere de Dubăsari, 17 persoane au fost internate la spital cu răni de gravitate medie. Poliția spune că șoferul în vârstă de 27 de ani a pierdut controlul volanului și a derapat de pe traseul acoperit de polei. Pasagerii sunt angajați ai unei întreprinderi, ICS-Nutsi Internațional și erau transportați la serviciu. Cel puțin trei accidente rutiere s-au produs în orele dimineții pe străzile Chișinăului, după ninsoarea din zori. Inspectoratul Național de Patrulare spune că astăzi activează în regim sporit 53 de echipaje mobile și 110 inspectori de patrulare. Serviciul Hidrometeorologic de Stat a anunțat pentru azi Cod galben de ninsori puternice și polei.

Ministrul Apărării Naționale din România, Mihai Fifor, și-a anunțat demisia, spunând că vrea să se concentreze pe activitatea politică în Partidul Social Democrat. „Am văzut ce s-a întâmplat în ultimele luni şi am considerat ca pot să merg în echipă la partid, să încercăm să pregătim cei doi ani foarte grei care urmează” până la următoarele alegeri, a declarat Fifor la Parlament, înaintea Comitetului Executiv Național al PSD. El nu a adus alte explicații privind demisia din funcția de ministru al apărării. Tot astăzi, primărița generală a capitalei, Gabriela Firea, a anunțat că demisionează din funcția de președinte interimar al organizației de București a PSD, care i-a retras duminică seara sprijinul politic. Demisiile survin pe fundalul tensiunilor interne din principalul partid de guvernământ din România criticat de opoziția internă și de Uniunea Europeană pentru presiuni asupra justiției.

La Kiev a fost amânat procesul fostului președinte ucrainean Viktor Ianukovici, care urma să-și rostească astăzi pledoaria finală prin legătură video, din Rusia, dar care nu poate vorbi pentru că s-a rănit vineri și a fost internat la spital. Avocatul său Oleksandr Goroșinski a spus duminică, citat de presa rusă, că l-a vizitat pe Ianukovici și că acesta nu se poate mișca. Presa rusă a spus că fostul președinte ucrainean care a fugit în Rusia după ce a fost alungat de la putere 2014 s-ar fi rănit la coloana vertebrală și genunchi în timp ce juca tenis. Judecătorul ucrainean Vladislav Deviatko a amânat procesul până pe 5 decembrie. Ianukovici este judecat în absență pentru înaltă trădare, complicitate cu Rusia și acțiuni deliberate împotriva suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei. Cel puțin 77 de oameni au fost uciși de către forțele speciale ucrainene în zilele culminante ale protestelor Euromaidan din Kiev, în februarie 2014, soldate cu fuga lui Ianukovici.

Autoritățile franceze spun că o persoană a murit iar peste 400 au fost rănite, inclusiv 14 grav, în timpul unui protest masiv față de scumpirea carburanților cauzată de taxele pentru emisii. Potrivit Ministerului de Interne, aproape 160 de protestatari au fost reținuți după demonstrațiile de sâmbătă și duminică, la care au participat aproape 300 de mii de oameni în peste două mii de localități din Franța. Duminică, protestele continuau în aproximativ 150 de orașe. În majoritatea lor au fost proteste pașnice, dar în unele cazuri au avut loc violențe, când șoferii nemulțumiți au încercat să spargă baricadele instalate pe drumuri de demonstranții cunoscuți ca „vestele galbene”. Guvernul francez a mărit taxele pentru hidrocarburi anul acesta în cadrul unei campanii pentru energie curată și planifică noi majorări din ianuarie 2019.

Aflat în vizită la Berlin, președintele Franței, Emmanuel Macron, a spus că țara sa și Germania trebuie să coopereze mai strâns în fața unor provocări multiple cu care se confruntă Europa. Macron care se pronunță pentru o zonă euro mai integrată încearcă să creeze o forță politică europeană unită care ar înfrânge formațiunile naționaliste, anti-imigrație și xenofobe în alegerile din luna mai pentru Parlamentul European. Vorbind duminică în Parlamentul de la Berlin, președintele francez s-a mai pronunțat pentru cooperarea mai strânsă inclusiv în politica externă și alocarea mai multor fonduri pentru o strategie de apărare comună. Cancelara germană Angela Merkel a sus la o conferință de presă comună că prietenia dintre Berlin și Paris este crucială într-un moment în care Europa „se află la răscruce”. Pe de altă parte, Steve Bannon, fostul strateg al campaniei președintelui american Donald Trump, încearcă să se alieze cu premierul Ungariei, Viktor Orban și alții, pentru a consolida într-o singură mișcare naționaliștii și populiștii înaintea alegrilor europene din mai 2019.

Letonia a marcat duminică 100 de ani de la independența sa față de Imperiul Rus cu focuri de artificii, concerte, târguri și o paradă militară. La festivitățile de la Riga, au participat alături de președintele leton Raimonds Vejonis omologii acestuia din celelalte două țări baltice, din Finlanda și Islanda. „În acești 100 de ani am luptat pentru independența statului nostru și libertatea de a ne alege propriul destin. Astăzi, putem fi cu adevărat mândri de realizările țării noastre”, a spus Vejonis într-un mesaj televizat. Letonia, Lituania și Estonia și-au proclamat independența în 1918 pentru a fi ocupate de Uniunea Sovietică, din 1940 până în 1991. Cu o populație cumulată de șase milioane de oameni, cele trei republici baltice au aderat la NATO și Uniunea Europeană în 2004.

Președintele american Donald Trump a acuzat Pakistanul că „nu face nimic” pentru a ajuta Statele Unite. Într-un interviu difuzat duminică de Fox News, el a apărat decizia administrației sale de a reduce cu sute de milioane de dolari asistența financiară acordată armatei pakistaneze. Anul acesta, ajutoarele s-au redus cu 800 de milioane de dolari, administrația Trump spunând că Pakistanul nu a făcut suficient pentru a alunga talibanii afgani și rețeaua teroristă Haqqani care se ascund și operează pe teritoriul său.

Mai multe mii de membri și suporteri ai Partidului Socialiștilor, inclusiv președintele Igor Dodon, au participat la un miting electoral în Chișinău, la care a fost adoptat un program politic pentru alegerile parlamentare din februarie. Programul conține între altele promisiunea dublării salariului mediu pe economie până la 600 euro și a pensiei medii până 300 euro, asistență medicală gratuită, interzicerea unioniștilor, închiderea oficiului NATO și reorientarea politicii externe către Rusia. Președintele Dodon a spus de mai multe ori până acum că ar putea candida cap de listă pentru a ajuta socialiștii să preia întreaga putere după alegerile parlamentare de peste trei luni, care vor avea loc în sistemul mixt, cu jumătate din deputați aleși pe liste de partid și cealaltă jumătate - în circumscripții uninominale.

Câteva zeci de activiști pentru drepturile LGBT au fost nevoiți să-și întrerupă o demonstrație la Kiev, când au fost atacați de un grup de contramanifestanți. Aproximativ 100 de extremiști religioși și de dreapta au atacat activiștii adunați la un marș autorizat cu ocazia Zilei Comemorării Victimelor Transsexuale. A fost atacat și un jurnalist canadian care reflecta evenimentul. Corespondentul Europei Libere la Kiev, Christopher Miller, relatează că printre atacatori e aflau membri ai grupărilor Tradiție și Ordine, Sectorul de Dreapta, Frontul Național Religios. Potrivit lui Miller, poliția ucraineană nu a depus vreun efort pentru îndepărtarea contramanifestanților, ci, dimpotrivă, i-a forțat pe activiștii pentru drepturile LGBT să ia părăsească locul manifestației în centrul Kievului, urcându-i în metrou. Jurnalistul canadian Michael Colborne care a fost atacat a scris ulterior că Ucraina „are o mare problemă de extremă dreapta”, iar autoritățile ar trebui să înceteze să-i diminueze gravitatea.

Partidul Socialiștilor a organizat la Chișinău un miting de lansare în campania electorală la care a luat parte și președintele Igor Dodon, la peste doi ani de la alegerea acestuia în calitate de șef al statului. Mitingul are loc după ce socialiștii și-au promovat timp de mai multe săptămâni candidații din circumscripțiile uninominale pentru alegerile parlamentare din 24 februarie.

Participanții la demonstrație au mărșăluit cu drapele roșii pe mai multe artere ale capitalei, întâlnindu-se în Piața Marii Adunări Naționale. Igor Dodon a declarat de mai multe ori până acum că ar putea candida pe lista Partidului Socialiștilor, pe care l-a condus înainte să fie ales președinte, în noiembrie 2016. El speră că socialiștii vor prelua puterea, câștigând și alegerile parlamentare, care vor avea loc în sistemul mixt, cu jumătate din deputați aleși pe liste de partid și cealaltă jumătate - în circumscripții uninominale.

Fostul președinte ucrainean Victor Ianukovici a fost internat în spital la Moscova din cauza unor răni la coloana vertebrală și genunchi, a confirmat un avocat al acestuia, citat de presa rusă. „Am fost la spital și am vorbit cu el. Nu pot dezvălui diagnoza exactă, dar l-am văzut cu ochii proprii și omul nu se poate mișca”, a declarat avocatul Oleksandr Goroșinski. Ianukovici a fost internat la un spital de urgență pe 16 noiembrie, iar apoi transferat la o clinică privată. Ziarul rus Komsomolskaia Pravda scrie că fostul președinte ucrainean care a fugit în Rusia după ce a fost alungat de la putere în 2014 s-a rănit în timp ce juca tenis. Avocatul Goroșinski îl reprezintă pe Ianukovici în procesul acestuia de la Kiev, unde este judecat în absență în legătură cu uciderea a cel puțin 77 de oameni de către forțele speciale ucrainene în februarie 2014, în zilele culminante ale protestelor Euromaidan din Kiev.

Zeci de protestatari au fost reținuți la Londra la o demonstrație în care cereau guvernului să facă mai multe eforturi contra încălzirii globale. Demonstranții au blocat cinci poduri peste Tamisa în centrul Londrei, și au scandat în apropiere de Parlament britanic lozinci ca „Era combustibilului fosil a trecut!”. Organizatorii spun că aproximativ 6.000 de de persoane au luat parte la protest. Luna trecută, Națiunile Unite au dat publicității un raport în care se spune că emisiile de gaze de seră trebuie reduse aproape la jumătate până în 2030, dacă se vrea ca temperatura pe planetă să nu creească nu mai mult de 1,5 grade Celsius ca să e poată evita o catastrofă globală.

Președintele americanm Donald Trump a spus că administrațua sa urează să stabilească cine a fost implicat în asasinarea jurnalistului saudit Jamal Khashoggi luna trecută, în consulatul Arabiei Saudite din Istanbul. Vorbind în California, unde a vizitat sâmbătă zonele devastate de incendii, Trump a spus că „luni sau marți” va avea un „raport complet” despre asasinatul de pe 2 octombrie. Ceva mai devreme, presa americană relatase că serviciile de informații au ajuns la concluzia că jurnalistul care critica regimul saudit inclusiv în paginile ziarului Washington Post pentru care lucra a fost asasinat din ordinul prințului de coroană, Mohammed bin Salman. O purtătoare de cuvânt a Departamentului de Stat a spus, însă, ulterior că autoritățile americane nu au ajun la vreo „concluzie definitivă”.

Liderii din regiunea Asia-Pacific nu au reușit să adopte o declarație finală la summit-ul din Papua Noua Guinee, care a fost dominat de disputele comerciale dintre Statele Unite și China. Premierul canadian Justin Trudeau a fost cel care a făcut anunțul de astăzi, precizînd că cele 21 de țări ale organizației APEC nu au putut cădea de acord asupra politicilor din comerț. Potrivit agenției Associated Press, în proiectul declarației finale propus de Statele Unite se spunea că China ar avea politici „incorecte”, documentul fiind respins de Beijing. Sâmbătă, vicepreședintele american Mike Pence s-a angajat într-un schimb de acuzații cu președintele chinez Xi Jinping, cei doi amenințând cu noi tarife comerciale reciproce între țările lor.

Muncitorul rus de la șantierul naval din Murmansk rănit grav luna trecută, când singurul portavion al Rusiei a scufundat o stație de reparații plutitoare, a decedat la spital. Autoritățile se află în căutarea unui alt lucrător dispărut în timpul incidentului din 30 octombrie, iar alte două persoane rămân la spital. Stația de reparații s-a scufundat, iar portavionul a fost deteriorat la prăbușirea unei macarale. A fost cel mai recent dintr-o serie de incidente în care a fost implicată nava Amiral Kuznețov în ultimii ani. Anul trecut, el a pierdut două avioane militare în largul coastei siriene.