Gruparea teroristă Statul Islamic a revendicat atacul de vineri din Egipt asupra unui autobuz, soldat cu moartea a șapte creștini copți. „Autorii ambuscadei de la Minya sunt luptătorii Statului Islamic”, a spus unitatea de propagandă a organizației islamiste, citată de Agenția France Presse. Atacul a fost cel mai grav atac asupra minorității creștine din ultimul an. El a avut loc la mânăstirea Sf. Samuel Mărturisitorul, la Minya, pe Nil, la 260 km sud de Cairo. Aproape în același loc, 28 de creștini au fost uciși într-un atac asemănător în 2017. Potrivit unui arhiepiscop local, citat de Reuters, în atacul de vineri au fost răniți alți 14 oameni. Într-o postare pe Twitter, președintele egiptean Abdel Fattah al-Sisi și-a exprimat compasiunea pentru victime și a promis continuarea campaniei împotriva militanților.

Premierul Poloniei spune că țara sa se va retrage probabil din Pactul ONU privind migrația, ca și Austria, Ungaria și Cehia. „Principiile suveranității noastre au prioritate absolută”, a explicat premierul Mateusz Morawiecki după o întâlnire cu cancelarul german Angela Merkel, la Varșovia. Merkel a lăudat, dimpotrivă, Pactul și a spus că Germania îl va respecta și aplica. Țările central-europene care au refuzat mereu să primească migranți ca să ușureze povara colegelor din UE spun că acordul ONU privind migrația ar șterge diferența dintre migranții economici și refugiați și este inacceptabil. Pactul a fost denunțat și de administrația președintelui american Donald Trump. Documentul urmează să fie semnat la Marrakech, în Maroc, în decembrie.

Poliția pakistaneză și familia proeminentului cleric Maulana Samiul Haq, numit și „tatăl Talibanilor”, spun că el a fost înjunghiat mortal la locuința sa din orașul-garnizoană Rawalpindi. Yousaf Shah, purtătorul de cuvânt al clericului ucis, a spus că nu sunt cunoscute identitatea și motivele atentatorului. Haq era șeful unei fracțiuni dintr-un partid islamist. El a fondat cunoscutul seminar Haqqania, unde s-au format zeci de lideri afgani. Seminarul își are sediul în orașul Akora Khattak, aproape de granița cu Afganistanul. Poliția a deschis o anchetă.

Cel puțin șapte creștini au fost uciși vineri în Egipt într-un atac armat asupra unui autobuz, lângă o mânăstire coptă. A fost cel mai grav atac asupra minorității creștine din ultimul an. Atacul a avut loc la mânăstirea Sf. Samuel Mărturisitorul, la Minya, pe Nil, la 260 km sud de Cairo. Aproape în același loc, 28 de creștini au fost uciși într-un atac asemănător în 2017. Potrivit unui arhiepiscop local citat de Reuters, în atacul de vineri au fost răniți alți 14 oameni. Într-o postare pe Twitter, președintele egiptean Abdel Fattah al-Sisi și-a exprimat compasiunea pentru victime și a promis continuarea campaniei împotriva militanților.

Germania a dat asigurări că nici Polonia, nici Ucraina nu vor avea de suferit din cauza unei noi conducte de gaz rusesc care le ocolește teritoriile. Vorbind la Varșovia vineri, după o întâlnire cu premierul polonez Mateusz Morawiecki, Merkel a spus că Berlinul, ca și Varșovia, caută să-și diversifice sursele de energie și de aceea va accelera planurile de construire a unui terminal pentru gaze lichefiate. Polonia susține că Nord Stream 2, gazoductul nou ce va uni Rusia cu Germania prin Marea Baltică, va ajuta Moscova să-și consolideze controlul asupra asigurării cu energie a Europei, afectând în special interesele polonezilor și ucrainenilor. Astăzi la Varșovia Merkel a spus că Berlinul va susține în continuare și rolul de țară de tranzit pentru gaze rusești al Ucrainei.

Uniunea Europeană nu va ține un summit al Parteneriatului Estic în 2019, ci numai o „conferință la nivel înalt” care să marcheze a 10-a aniversare a programului din care face parte și R. Moldova. Potrivit unor surse de la Bruxelles consultate de corespondentul Europei Libere, conferința ar putea avea loc la Bruxelles pe data de 14 mai. În vreme ce summit-urile PE erau cu participarea șefilor de stat și de guvern din țările respective, întâlnirea de la anul va fi la nivel de miniștri de externe, au mai spus sursele citate. Motivul schimbării ar fi calendarul încărcat al UE, unde vor avea loc la anul alegeri pentru Parlamentul European, urmate de constituirea unei noi Comisii și numirea unui nou președinte al Consiliului European. Un nou summit al PE ar putea avea loc în 2020.

R. Moldova a făcut joi figură aparte la votul din Adunarea Generală ONU a unei rezoluții de condamnare a embargoului comercial american asupra Cubei. 189 de țări au votat pentru documentul inițiat de Havana, Statele Unite și Israelul au votat împotrivă, iar R. Moldova și Ucraina nu au votat, relatează AP. Embargoul american împotriva Cubei a fost instituit în 1960, după ce conducerea revoluționară a statului insular a naționalizat proprietăți americane, și a fost înăsprit după câțiva ani. AP notează că rezoluțiile de acest fel din Adunarea Generală ONU nu au valoare de lege, dar oferă an de an Cubei, de 27 de ani, prilejul de a demonstra cât de izolate pe plan internațional sunt în această privință Statele Unite. Ceva mai devreme, tot la Adunarea Generală ONU, Ucraina și Israelul fuseseră singurele țări care luaseră partea Washingtonului într-o rezoluție de condamnare a încălcării drepturilor omului în Cuba. 114 țări au votat împotrivă, iar 65 s-au abținut.

Serbia, Bulgaria, România și Grecia se gândesc să depună o candidatură comună pentru găzduirea Cupei Mondiale la fotbal din 2030, informează DPA. Ideea a fost formulată de președintele sârb Aleksandar Vucic vineri la Varna, la o reuniune balcanică cvadripartită. Potrivit aceleiași surse, cele patru țări sud-est europene ar urma să anunțe în câteva luni dacă își oficializează inițiativa. Procesul de depunere a candidaturilor pentru turneul final din 2030 încă nu a început. Dar potrivit DPA există o idee de găzduire în comun a Cupei de către trei state sud-americane: Argentina, Uruguay și Paraguay.

Alegerile parlamentare din februarie vor fi pentru R. Moldova o ocazie de a consolida încrederea cetățenilor și partenerilor externi în democrația moldoveană și de a respinge „influențe maligne străine”, a declarat noul ambasador al Statelor Unite, Dereck J. Hogan, cu ocazia prezentării scrisorilor de acreditare președintelui Igor Dodon vineri, la Reședința de stat. Potrivit unui comunicat de presă al ambasadei americane, ambasadorul a amintit că țara sa a acordat R. Moldova din 1991 până în prezent o asistență de 1,5 miliarde de dolari și a spus că „Statele Unite continuă să lucreze pentru a îmbunătăți viața cetățenilor de rând ai Moldovei”. Într-o postare pe Facebook, după ceremonie, președintele Igor Dodon a mulțumit pentru sprijinul american, dar a adăugat că R. Moldova „trebuie să promoveze o politică externă echilibrată, să aibă relații deschise, productive și reciproc avantajoase cu toate statele, reieșind din interesul național”.

Poliția britanică a lansat o anchetă asupra acuzațiilor de anti-semitism la adresa unor membri ai Partidului Laburist, de opoziție. În septembrie un post de radio, LBC, a pus la dispoziția poliției un dosar intern al laburiștilor în care figurau 45 de cazuri de postări pe rețele sociale, dintre care una era: „Vom scăpa de evrei, care sunt un cancer pentru noi toți”. Au fost semnalate de asemenea atacuri verbale la adresa unor politicieni britanici evrei, inclusiv laburiști. Alunecările anti-semite în tabăra laburistă, uneori deghizate în poziții pro-palestiniene, nu sunt ceva nou. Anul acesta liderul laburiștilor, Jeremy Corbyn, a recunoscut că în partidul său există anti-semitism, și a cerut scuze celor afectați.

Israelul a condamnat uciderea jurnalistului saudit Jamal Khashoggi la consulatul saudit din Istanbul, dar a insistat că o prioritate și mai mare este cooperarea cu Arabia Saudită împotriva Iranului. În prima sa reacție publică la crima de la Istanbul, premierul israelian Benjamin Netanyahu a spus că uciderea lui Khashoggi din 2 octombrie a fost „oribilă” și trebuie anchetată. „În același timp, vreau să spun că este foarte important ca... Arabia Saudită să rămână stabilă”, a mai spus liderul israelian, adăugând: „Iranul este o problemă mai mare”. Iranul și Arabia Saudită sunt rivali regionali. Netanyahu a făcut declarația vineri la Varna, la o întâlnire cu liderii Bulgariei, Greciei, României și Serbiei.

Procurorii spanioli au solicitat pentru fostul vicepreședinte regional catalan Oriol Junqueras o pedeapsă de 25 de ani de închisoare pentru rebeliune, nesupunere și deturnarea de fonduri publice. Pentru alți opt acuzați, printre care câțiva foști miniștri catalani și doi lideri ai mișcării separatiste catalane, Procuratura de la Madrid cere pedepse de 16 sau 17 ani de închisoare. Anunțul vine la capătul unei anchete de aproape un an și după ce săptămâna trecută Curtea Supremă de justiție spaniolă a decis să-i trimită în judecată pe Junqueras și alte 17 personalități ale mișcării secesioniste catalane. Presa locală presupune că procesul ar putea începe la începutul anului viitor. Acuzațiile sunt legate de referendumul pentru independența Cataloniei din 1 octombrie 2017, considerat ilegal de autoritățile centrale și de instanța supremă a țării.

Din mai 2019, cetățenii români și bulgari vor putea lucra fără restricții speciale în Elveția. Ridicarea limitărilor existente în acest moment a fost anunțată joi de președintele elvețian Alian Berset, după întrevederea la București cu omologul său român, Klaus Iohannis. Președintele Johannis a declarat, la rândul său, că a discutat cu Berset şi despre comunitatea de români din Elveţia, precizând că în jur de 30.000 de români locuiesc în această ţară „care contribuie la dezvoltarea economiei şi a societăţii elveţiene”. Elveția nu este membră a Uniunii Europene, dar cetățenii europeni sunt liberi să lucreze în această țară.

Premierul în funcție al Armeniei, Nikol Pașinian, a declarat joi, în Parlamentul de la Erevan că țara sa va continua să aibă o relație specială cu Iranul, în pofida sancțiunilor americane. Pașinian fusese interpelat de un deputat care a vrut să afle ce a discutat cu John Bolton, consilierul prezidențial american pentru securitate națională, care s-a aflat recent la Erevan. Pașinian i-a asigurat pe parlamentari că i-a explicat lui Bolton situația specială a Armeniei, izolată între Turcia si Azerbaidjna, cu care nu are relații diplomatice și Iran, cu care ar urma sa rupă relațiile pentru a nu intra în conflict cu Statele Unite.

Ulterior, după vizita la Erevan, Bolton – un avocat al sancțiunilor dure împotriva Iranului – a declarat că administrația americană înțelege că nu va putea izola total Iranul, pentru că nu vrea să-și pericliteze aliații din regiune.

Secretarul de stat american Mike Pompeo a declarat joi că va fi nevoie încă „de câteva săptămâni" înainte ca Statele Unite să dispună de suficiente dovezi pentru a putea impune sancţiuni împotriva celor responsabili de asasinarea jurnalistului saudit Jamal Khashoggi, ucis în consulatul Arabiei Saudite din Istanbul. Miercuri, parchetul turc a făcut prima declarație oficială privind uciderea jurnalistului, afirmând că acesta a fost omorât prin „strangulare" după ce a intrat în consulat, după care trupul a fost dezmembrat. Pentru moment, cooperarea cu autoritățile saudite nu a dus la descoperirea cadavrului sau stabilirea celor responsbili de a fi ordonat asasinatul.

Mike Pompeo a declarat la scurt timp după declarația Procuraturii de la Istanbul că „uciderea, asasinarea lui Jamal Khashoggi în consulatul din Turcia încalcă regulile dreptului internaţional".

Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a declarat joi că pentru ucraineni faptul de a fi incluşi pe lista cu sancţiuni a Rusiei este asemenea „unui premiu” și a cerut din nou Moscovei să-și retragă trupele și armele din estul Ucrainie. Rusia respinge categoric acuzațiile că ar sprijini activ conflictul separatist din estul țării vecine.

Rusia a impus joi sancțiuni unui număr de 322 de ucraineni, reprezentați ai elitei politice, culturale și de afaceri. Pe listă se află fiul președintelui Petro Poroșenko, Oleksy, ministrul de interne Arsen Avakov, șeful Securităţii, Vasil Hrițak, premierul adjunct Ivana Klimpuș-Tsintsadze, și Iulia Timoșenko.

Potrivit decretului semnat de premierul Rusiei, Dmitri Medvedev, scopul acestor sancțiuni este „să contrabalanseze activitățile neprietenoase ale Ucrainei față de cetățeni și entități rusești” și „să normalizeze relaţiile bilaterale”. Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, nu se află pe listă.

Aflată la Kiev joi, cancelara Germaniei, Angela Merkel a declarat că sprijină continuarea sancțiunilor europene împotriva Rusiei pentru că acordurile de pace de la Minsk „nu sunt respectate”. Uniunea Europeană a impus Rusiei sancțiuni după anexarea abuzivă, în 2014, a peninsulei ucrainene Crimeea și pentru sprijinul activ acordat separatiștilor din Donbas și Luhansk, regiunile din estul Ucrainei. Sancțiunile sunt reînnoite odată la șase luni. Acordurile de la Minsk din 2015 au fost mediate de Germania și Franța, în procesul de pace fiind implicate Ucraina, Rusia și regiunile separatiste.

La Kiev, cancelara a discutat cu președintele ucrainean Petro Porșenko și despre proiectul de gazoduct germano-rus Nord-Stream 2, extrem de criticat de către Kiev. Gazoductul permite Rusiei să livreze gaze direct în Europa occidental, evitând Ucraina.

Este prima vizită a Angelei Merkel la Kiev după semnarea acordurilor de pace de la Minsk.

Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunţat joi că este în curs de a finaliza ordinul executiv privind respingerea cererilor de azil ale persoanelor care intră ilegal în ţară. Cu câteva zile înainte de alegerile parțiale pentru Congresul american, programate pentru 6 noiembrie, Trump a precizat că în viitoar, migranții ar trebui să ceară azil numai „legal, la un port de intrare”. El a vorbit și despre înființarea unor tabere de corturi, unde să fie deținuți imigranţii ilegali. Pentru moment, legea americană a imigrării şi cetăţeniei precizează că orice imigrant poate solicita azil în Statele Unite, indiferent dacă a intrat legal sau ilegal în țară.

Premierul ceh Andrej Babis a declarat joi că doreşte să-și retragă ţara din acordul ONU privind migraţia. Declaraţia vine la o zi după ce Austria a anunţat că va urma exemplul Statelor Unite și al Ungariei şi se va retrage din acordul ONU denumit „Pactul global pentru o migraţie sigură, ordonată şi reglementată”, care va fi semnat în decembrie în oraşul marocan Marrakech.

Guvernul de la Varşovia a anunţat și el că ia în calcul să retragă Polonia din acest pact, criticat de ţările ce-l resping mai ales pentru că nu face o deosebire clară între migraţia legală şi cea ilegală şi pentru că include migraţia printre drepturile omului.

Președintele Armeniei a dizolvat Parlamentul și a anunțat alegeri generale anticipate pentru 9 decembrie, după ce legislativul a eșuat să aleagă un nou premier. Organizarea de alegeri a fost cerută insistent de premierul în funcție, Nikola Pașinian, care luna trecută a demisionat, tocmai pentru a provoca scurtinul anticipat. El speră ca după alegerile din decembrie, partidul său să domine Parlamentul unde, pentru moment, majoritatea este deținută de partidul Republican de opoziție al fostului premier Serj Sarkisian. Pașinian a venit la putere în mai, în urma unui val de proteste.

Fostul premier și lider al Mișcării România Împreună, Dacian Cioloș, a anunțat că partidul pe care l-a fondat vrea să propună modificarea Constituției cu două prevederi-cheie: Parlament de 300 de parlamentari și dizolvarea automată a Parlamentului dacă un referendum de demitere a președintelui României, declanșat ca urmare a suspendării de către legislativ, eșuează.

În ceea ce privește micșorarea numărului de parlamentari, Cioloș a spus că România e obligată să facă această modificare ca urmare a referendumului validat din 2009. El a spus că, potrivit unei decizii a CCR, Parlamentul ar trebui să rămână bicameral.

În România, patronul grupului Interagro, Ioan Niculae, a fost condamnat, joi, de Tribunalul Bucureşti, la 3 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunilor de cumpărare de influență, instigare la evaziune fiscală şi instigare la spălare de bani, informează agenția Agerpres, citata de g4media.

În acelaşi dosar, Gheorghe Bunea Stancu, fost preşedinte al CJ Brăila şi fost preşedinte al PSD Brăila, a fost achitat pentru trafic de influenţă.

De asemenea, Nicoleta Mariana Toncea (soţia lui Ioan Niculae, preşedinte Interagro la data faptelor) a fost condamnată la 3 ani închisoare pentru complicitate la evaziune fiscală şi complicitate la spălare de bani, iar Viorel Bărac (director general al Interagro) a primit 3 ani şi 6 luni închisoare pentru evaziune fiscală şi spălare de bani.

Instanţa a mai dispus ca SC Interagro SA să plătească o amendă penală de 150.000 lei, iar SC Libarom Agri SRL o amendă penală de 250.000 lei, în cazul ultimei firme fiind dispusă şi dizolvarea judiciară.

Mii de angajați ai Google din Statele Unite, Dublin, Londra, Tokio și Singapore și-au oprit munca în mod simbolic pentru a protesta față de modul în care conducerea gestionează hărțuirea sexuală în cadrul companiei, ca parte a unei mișcări globale, scrie New York Times.

Ziarul a publicat săptămâna trecută o lungă anchetă în care afirmă că Google a acoperit în ultimii ani cazuri de hărțuire sexuală care au implicat responsabili din conducere, în schimbul unor compensații mari.

CEO-ul Google, Sundar Pichai, a scris un email către angajați, spunând, fără a fi indicat numele, că a demis 48 de salariați, inclusiv 13 responsabili cu rang de conducere, pentru hărțuire sexuală, în ultimii doi ani, fără indemnizații. El a asigurat că grupul s-a schimbat în ultimii ani și nu mai tolerează vreun comportament nepotrivit.

Începând de astăzi, elevii și profesorii liceelor cu predare în limba română din regiunea transnistreană vor putea circula spre instituțiile de învățământ aflate pe teritoriul necontrolat de autoritățile de la Chișinău în baza carnetelor de elev și legitimațiilor de profesori.

Biroul politici de reintegrare al R.Moldova a anunțat, într-un comunicat, că după numeroase discuții și negocieri, accesul copiilor și pedagogilor nu se va mai face prin notificări și liste prealabile și că Tiraspolul a acceptat formula propusă de Chișinău, care să asigure celor 1500 de elevi din cele 8 școli cu predare în limba română și cadrelor didactice dreptul la libera circulație și acces la educație.

În baza carnetelor de elev și legitimațiilor de profesor, propuse de Chișinău în procesul de negocieri, copiii și dascălii vor putea să se deplaseze la instituțiile de învățământ, evenimente culturale, excursii sau alte activități, se mai spune în comunicatul citat.

Biroul politici de reintegrare precizează că elevii și profesorii vor putea să-și perfecteze carnetele de elev și legitimațiile de profesor în perioada imediat următoare, după vacanța de toamnă.

Strategia Militară şi Planul de acţiuni privind implementarea acesteia pentru anii 2018-2022 vor fi publicate mâine în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, informează agenția Moldpres.

Strategia a fost elaborată de Ministerul Apărării, cu participarea reprezentanţilor MAI şi cu sprijinul experţilor străini. Potrivit Moldpres, prezentul document descrie mediul de securitate, ameninţările cu caracter militar la adresa Republicii Moldova; definește misiunile Forţelor Armate stabilite de legislația naţională; identifică capabilităţile militare necesare; stabileşte cerinţele şi necesarul pentru finanţarea obiectivelor militare strategice şi a obiectivelor specifice în vederea îndeplinirii misiunilor.

Hotărârea intră în vigoare la data publicării.