Doar trei din zece tineri din Republica Moldova sunt încadrați pe piața muncii și doar jumătate dintre ei activează conform studiilor pe care le-au făcut, arată o cercetare realizată de către Consiliul Național al Tineretului din Moldova.

Într-o conferință de presă citata de agenţia IPN, Valeriu Dragalin, președintele Consiliului, a menționat că studiul evidențiază două tendințe ale pieței muncii: faptul că scade numărul tinerilor care inițiază o afacere și crește numărul tinerilor care nu sunt implicați în nicio activitate. Proporția ultimilor depășește 29,4%. Este o rată dublă față de cea europeană de 15%.

Studiul arată că 22,9% din tineri părăsesc primul loc de muncă pentru că nu sunt mulțumiți de condiții.17,3% au lăsat primul job din motive de maternitate. Iar 16% au plecat la un loc de muncă mai bine plătit. 14,6% au plecat peste hotare la lucru.

Ponderea tinerilor cu vârsta de 25-34 ani, care sunt în căutarea unui loc de muncă, este mai mare decât cea a tinerilor cu vârsta de 15-24 de ani. Studiul mai arată că cei mai vulnerabili sunt tinerii care au o pregătire profesională scăzută, cei fără calificare și tinerii cu dizabilități.

Procurorii francezi au deschis o investigație legată de proveniența unor fonduri în campania electorala a preşedintelui Emmanuel Macron din anul trecut, informează agenţia Reuters, citind o sursă din procuratura generală. Potrivit sursei citate, ar fi vorba de 144 de mii de euro, a căror sursă nu poate fi găsită nici prin cecuri bancare și nici prin tranzacții electronice, sumă ce ar fi fost destinata partidului lui Macron „En Marche”. Suma este foarte mica, căci în campania electorala Macron a obținut din donații aproape 17 milioane de euro, pe care le-a cheltuit aproape în întregime, scrie Reuters. Partidul domnului Macron nu a răspuns solicitării agenției de a comenta informația. Reuters scrie și că procurorii din Paris investighează și neregulile din campania electorala ale candidatului de extremă stânga Jean Luc Melenchon, ca și cele din campania electorală a partidului de extremă dreapta condus de Marine Le Pen.

Guvernul Macedoniei a anunțat că a cerut oficial extrădarea din Ungaria a fostului premier Nikola Gruevski, condamnat definitiv într-un dosar de corupție la doi ani de închisoare. Anunţul a fost făcut pe fundalul relatărilor că Ungaria i-ar fi acordat deja azil politic.

Pe pagina sa de Facebook, Gruevski, un politician pro-rus, a scris că Ungaria a „răspuns pozitiv” solicitării sale de azil, deoarece, în opinia sa, în Macedonia este „supus persecuțiilor politice”. Guvernul de la Budapesta nu a confirmat aceasta informație.

În trecut, premierul Ungariei, Viktor Orban, l-a susținut pe Gruevski în activitatea sa politică și în alegerile municipale de anul trecut, care au fost câștigate de social-democrați.

La Skopje, procuratura investighează și alte activități ale fostului premier, printre care și rolul său în așa numitul „scandal al interceptării telefoanelor” unor lideri ai opoziției și jurnaliști.

Peste jumătate dintre români consideră că în spatele răspândirii știrilor false se află, de cele mai multe ori, politicienii și partidele din țara lor, se arată într-un studiu sociologic realizat de Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române și Laboratorul de Analiză a Războiului Informațional și Comunicare Strategică (LARICS) și citat de site-ul g4media. Majoritatea respondenților din România (56%) apreciază că știrile false sunt mai răspândite în mediul online decât pe canalele tradiționale.

Jumătate dintre români consideră că în spatele răspândirii știrilor false se află, de cele mai multe ori, politicienii și partide. De altfel, distribuția răspunsurilor arată că politicienii și partidele sunt percepuți cel mai puternic ca fiind inițiatorii știrilor false. Sub 50% atât dintre români, apreciază că în spatele răspândirii știrilor false se află, de cele mai multe ori, alte state.

Sondajul de opinie desfășurat în România a fost realizat de Inscop Research (www.inscop.ro) în perioada 12 – 23 octombrie 2018 pe un eşantion de 1050 subiecţi reprezentativ pentru populația României, neinstituționalizată, cu vârsta de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95% pe un tipul de eșantion multi-stratificat, probabilistic. Metoda de culegere a datelor a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică. Studiul Inscop intitulat „Valori, percepţii şi reprezentări ale populaţiei din România şi Statele Unite ale Americii” realizat la comanda LARICS reprezintă o contribuție științifică pentru consolidarea parteneriatul strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii.

74% dintre români cred că țara lor merge într-o direcție greșită, iar 72% cred că situația actuală generală este proastă, potrivit unui sondaj realizat de INSCOP, în luna octombrie, citat de site-urile de știri din Romania. Sondajul mai arată că principalele probleme menționate de români sunt inflația/costul vieții de zi cu zi, situația economiei și costul energiei. Schimbările climatice, imigrația și terorismul se numără printre problemele cel mai rar menționate de români.

Instituția în care românii au cea mai multă încredere este Armata, iar dintre instituțiile politice președintele și autoritățile locale se bucură de cea mai mare încredere. Partidele politice și celelalte instituții centrale, Guvernul și Parlamentul, sunt privite mai degrabă cu neîncredere de către români.

Sondajul arată că românii sunt mai degrabă dezinteresați de politică: 19% dintre respondenții români se declară deloc interesați de politică, 31% nu prea interesați, iar 28% oarecum interesați. Doar 7% sunt foarte interesați de politică, respectiv, 14% – destul de interesați.

În ceea ce privește SUA, românii au, într-o majoritate covârșitoare (79%), un sentiment mai degrabă pozitiv, și doar 14% declară că sentimentele lor față de statul american sunt mai degrabă negative. Tinerii și locuitorii din urban tind să aibă o orientare pro-americană într-o măsură mai mare decât vârstnicii și locuitorii din rural. Trei sferturi dintre români apreciază că prezenţa trupelor americane pe teritoriul României este importantă și foarte importantă, în timp ce doar 18% consideră această prezență militară puțin sau deloc importantă.

Studiul Inscop intitulat „Valori, percepţii şi reprezentări ale populaţiei din România şi Statele Unite ale Americii”, realizat la comanda LARICS, reprezintă o contribuție științifică pentru consolidarea parteneriatul strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii.

Ucraina și importanți senatori americani – atât republicani, cât și democrați, critică intenția Interpolului de a alege în fruntea sa, mâine, un reprezentant din înalta ierarhie a ministerului rus de interne, pe generalul Aleksadr Prokopciuk. Șefii polițiilor din țările membre ale Interpol, care s-au adunat pentru patru zile la Dubai, urmează să-și voteze mâine noul șef. Votul este necesar, deoarece fostul șef, Meng Hongwei, fost viceministru al serviciului public de securitate al Chinei comuniste, a dispărut, în septembrie, în China, fiind arestat sub acuzaţia de corupție și lipsă de loialitate față de președintele Xi Jinping. Ministrul ucrainean de interne Arsen Avakov a declarat că dacă generalul Prokopciuk va fi ales, Ucraina s-ar putea retrage din Interpol, iar senatorii republicani Marco Rubio și Roger Wicker, împreuna cu democrații Jeanne Shaheen și Chris Coons au scris, într-o scrisoare deschisă, că a-l numi pe reprezentatul Rusiei șef al Interpolului este „la fel cum ai pune vulpea să păzească găinile”, „Rusia abuzând, în mod constant, scopul Interpolului pentru a-i șicana pe oponenții politici, pe dizidenți și pe jurnaliști”. Potrivit presei ucrainene, fratele generalului Prokopciuk este înalt funcționar ucrainean la OSCE.

Șefii polițiilor din cadrul Interpol, reuniți la Dubai pentru o reuniune de patru zile, au respins, ieri, pentru a treia oară, aderarea Kosovo la organizaţia internațională. Sediul general al Interpol este la Lyon, în Franța. Ieri, în prima rundă a votului, 76 de țări au votat pentru admiterea Kosovo, 56 au fost împotrivă și 22 s-au abținut. Cum pentru ca un vot sa fie validat este nevoie de doua treimi din numărul membrilor, votul a fost repetat, și de data aceasta numai 68 de țări au fost pentru, 51 împotrivă și 16 s-au abținut. Priștina a dat vina pe campania de lobby făcută de Serbia pentru a împiedica admiterea Kosovo în Interpol. Orice membru Interpol are dreptul de a emite aşa numitele „anunțuri roșii” care ar permite arestarea – pe teritoriile țărilor membre ale Interpol, a celor acuzați de crime de război, din perioada războiului din 1998-1999 intre Serbia și Kosovo.

Încercările Pristinei de a fi admisa în Interpol au eşuat și în 2015 și în 2016.

Președintele Serbiei Aklesandr Vucici a salutat votul Interpol calificându-l drept „o victorie” pentru Serbia.

Independenta Kosovo nu a fost recunoscuta nici de Serbia, nici de Rusia și nici de alte câteva țări din Uniunea Europeana, printre care și România.

Interpol a votat însă în favoarea aderării la organizaţie a două insule din pacific, Kiribati și Vanuatu.

Naționalistul sârb Milorad Dodik va prelua președinția tripartită a Bosniei Herțegovina. Potrivit acordurilor de încetare a războaielor din Balcani din anii 90, președinția Bosniei-Herțegovina este preluată, prin rotație, de reprezentați ai bosniacilor, sârbilor și croaților din țara. Dodik este un naționalist pro-rus și care preia, astăzi, pentru opt luni, președinția acestei țări balcanice. El a fost supus sancțiunilor americane.

Populația din Bosnia-Herțegovina a votat în luna octombrie ca viitorii preşedinţi să fie – Dodik, urmat de președintele musulmanilor bosniaci, Sefik Dzaferovici – și el un naționalist, și apoi de reprezentatul bosniacilor croați – Zeljko Komsici.

Olanda propune Uniunii Europene să impună sancțiuni împotriva persoanelor care încalcă drepturile omului din întreaga lume. Propunerea este discutata astăzi la Haga de oficialități guvernamentale din țările comunitare. Sancțiunile, în propunerea olandeză, ar urma să fie îndreptate nu numai împotriva indivizilor și statelor, dar și a grupărilor rebele, sau persoanelor din entități nestatale. Sancțiunilor ar urma sa fie impuse pentru cei răspunzători de execuții sumare, răpiri de persoane sau tortură, relatează corespondenții noştri la Bruxelles, care au văzut propunerea olandeză.

Explozia unei bombe la Kabul s-a soldat cu moartea a cel puţin 40 de persoane. Explozia a avut loc la o reuniune a clerului, care celebra ziua de naștere a profetului Mahomed. Potrivit corespondenților Europei Libere la Kabul, cel puţin 80 de persoane au fost rănite.

Este cel mai grav atac la Kabul din ultimul timp și până acum nu a fost revendicate. Atacuri similare, dar de o gravitate mai redusă au fost revendicate de talibani și de militanți ai grupării teroriste Statul Islamic.

Preşedintele Afganistanului Ashraf Ghani a catalogat atacul ca fiind „o crimă de neiertat” și un act „neislamic” și a anunțat o zi de doliu naţional pentru mâine. Ambasadorul american la Kabul, John Bass, a condamnat și el atacul.

Șeful Delegației permanente a Uniunii Europene la Chișinău, Peter Michalko, a avertizat autorităţile moldovene să se abţină în ajun de alegeri de la ceea ce diplomatul a numit „încercările de a limita sistemul democratic pluralist de partide”.

Avertismentul lui Peter Michalko vine la scurt timp după ce o comisie de anchetă a Parlamentului i-a acuzat pe politicienii de opoziţie Maia Sandu şi Andrei Năstase că ar fi beneficiat de finanţări ilegale din partea fundaţiei „Open Dialog” a activistei ucrainene Ludmila Kozlovska, gest ce ar putea să însemne un prim pas spre interzicerea participării acestora în campania electorală.

Ambasadorul european spune că relaţiile UE cu R. Moldova deja au ajuns într-un „moment critic”, atunci când au fost anulate alegerile primarului de Chişinău, şi că alegerile viitoare parlamentare constituie următorul test al democraţiei. „UE nu ar vrea să vadă apariţia unui nou risc a limitării competiţiei democratice, în baza unor motive nefondate, hibride chiar aş zice”, a declarat Peter Michalko.

Sergiu Cioclea și-a anunțat demisia din funcția de Guvernator al BNM în cadrul unui briefing de presă. Cioclea a spus că i-a înaintat lui Andrian Candu o cerere de demisie din funcție începând cu 30 noiembrie.

Președintele Parlamentului, Andrian Candu, printr-o postare pe pagina sa de Facebook, a mulțumit fostului Guvernator al Băncii Naționale al Moldovei. Candu a reamintit realizările BNM din 2016, de când funcția de guvernator a fost ocupată de către Sergiu Cioclea.

Președintele României, Klaus Iohannis, a anunțat că acceptă numai șase dintre cei opt noi miniștri propuși de PSD. Iohanis a respins numirile Liei Olguța Vasilescu la Ministerul Transporturilor și a luiIlan Laufer la Ministerul Dezvoltării. Președintele l-a acceptat pe Marius Budăi la Ministerul Muncii, ceea ce înseamnă că la acest moment Lia Olguța Vasilescu rămâne fără post în guvern, scrie site-ul g4media.

„Această remaniere, după părerea mea, este o soluție slabă. Sunt în continuare de părere că soluția corectă pentru România ar fi fost, și este în continuare, soluția înlocuirii acestui Guvern, care a creat foarte multe probleme României”, a spus presedintele Iohannis.

De asemenea, de pe lista citită cu numele miniștrilor pentru care președintele a acceptat remanierea au lipsit numele lui Paul Stănescu și Lucian Șova.

Ritmul topirii ghețarilor din vestul Chinei a sporit dramatic în ultimele decenii, punând în pericol o sursă de apă folosită de 1,8 miliarde de oameni, a avertizat gruparea de activiști pentru salvarea mediului ambiant, Greenpeace, într-o declarație publicată marți. „Este un semnal de alarmă pentru China și pentru lumea întreagă”, a spus șefa campaniei Greenpeace pentru climă din estul Asiei, Liu Junyan, citată de DPA. China are peste 50.000 de ghețari în masivele montane Himalaya și Hinu Kush, ca și pe platoul tibetan, din care se formează mai multe mari fluvii asiatice. Greenpeace susține că deja a dispărut 20% din totalul suprafeței ghețarilor din China. Alte efecte negative ale topirii lor sunt inundațiile și compromiterea culturilor agricole.

Procurorii italieni au ordonat marți confiscarea navei de salvare a migranților Aquarius pentru că ar fi încălcat legislația deșeurilor toxice. Nava folosită de ONG-urile SOS Mediteranee și Medici fără frontiere se află în prezent în portul francez Marsilia, așa că ordinul italian de confiscare nu a fost executat, notează DPA. Procurorii din Catania (Sicilia) spun că nava ar fi aruncat în mod ilegal în porturi italiene 24 de tone de deșeuri toxice între ianuarie 2017 și mai 2018. Mai precis, obiectele aruncate ar fi fost haine purtate de migranți, inclusiv cei care aveau râie, bandaje cu urme de sânge și resturi de mâncare. Acuzații similare au fost formulate la adresa altei nave, Vos Prudence, folosită și ea de Medici fără frontiere până în octombrie 2017. O purtătoarea de cuvânt al organizației umanitare cu sediul în Franța a spus că acuzațiile sunt inventate și nu fac decât să reflecte politica noului guvern italian de criminalizare a celor care-i ajută pe migranți.

Guvernul R. Moldova a spus că va suporta cheltuielile pentru repatrierea femeii decedate în accidentul rutier de la Mărășești, în România, unde un autobuz moldovenesc a ieșit de pe șosea și s-a răsturnat la 19 noiembrie. Potrivit Moldpres, autoritățile moldovene au spus, de asemenea, că vor monitoriza în continuarea starea celor șase pacienți internați la spitalul de urgență Sf. Pantelimon din Focșani. În autocar se aflau în momentul accidentului 13 cetățeni moldoveni. Potrivit poliției române, șoferul autobuzului a ajuns din greșeală de GPS pe un drum secundar, iar într-o curbă periculoasă a pierdut controlul volanului. Autocarul venea din Ungaria, era înmatriculat în Republica Moldova şi mergea la Chişinău.

Fosta judecătoare Domnica Manole a calificat drept politică decizia de ieri a Curții Supreme de Justiție, care i-a respins cererea de a fi repusă în funcție. Potrivit Radio Chișinău, Manole a spus că speră să i se facă dreptate în justiția europeană. Problemele juridice ale Domnicăi Manole au început după ce în aprilie 2016 judecătoarea a anulat hotărârea Comisiei Electorale Centrale care respingea organizarea unui referendum propus de Platforma Demnitate şi Adevăr şi obliga instituţia să-l iniţieze. Ea a fost demisă în urma unui demers al SIS. Decizia finală de luni în dosarul Domnicăi Manole vine după ce cazul ei a fost menționat luna aceasta într-un raport al Parlamentului European drept un exemplu de presiune asupra judecătorilor independenți din R. Moldova.

Un tren de navetiști a deraiat lângă Barcelona marți, omorând un om și rănind alți 44, a informat serviciul de situații speciale pe Twittter. Incidentul a fost provocat de o alunecare de teren pe un segment de cale ferată între orașele Terrassa și Manresa, puțin după ora șase dimineața, ora locală, a informat compania feroviară Renfe. În tren se aflau 131 de oameni. Televiziunea spaniolă a informat că echipele de salvare se străduiesc să recupereze pasageri prinși în vagoanele răsturnate. În nordul Spaniei au căzut în ultimele zile ploi abundente, care au provocat inundații și alunecări de teren. Cel mai grav accident feroviar din Spania din ultimii ani a avut loc în 2013, când un tren plecat din Madrid spre nord-vestul Spaniei a deraiat, omorând 79 de oameni.

O balenă moartă scoasă de mare pe o plajă din estul Indoneziei avea stomacul plin de gunoaie, inclusiv peste o sută de pahare de plastic și o pereche de șlapi, relatează Associated Press. Șeful Parcului Național Wakatobi, Henri Santoso, a spus marți că trupul în putrefacție al balenei, cu lungimea de aproape 10 metri a fost găsit luni seară pe insula Wakatobi, din provincia Sulawesi de Sud-Est. Santoso a spus că animalul marin era un mascul, iar în stomacul lui s-au găsit 5,9 kg de gunoi, printre care 115 pahare de plastic, patru sticle de plastic, 25 de pungi de plastic, șlapi, un sac de nailon și peste alte 1000 de bucăți de plastic. Cauza morții animalului nu este cunoscută, iar rămășițele urmau să fie îngropate marți fără necropsie, dat fiind gradul avansat de descompunere.

Fiecare a cincea femeie angajată din R. Moldova este supusă unor forme de hărțuire sexuală, avertizează experții într-un raport prezentat luni. Potrivit studiului prezentat la agenția IPN de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare și Consiliul Național al Tineretului din Moldova, 21% dintre femeile participante la un sondaj s-au confruntat cu forme subtile de manifestare a hărțuirii sexuale, aproximativ 13,5% au menționat că au fost atinse într-un mod nepotrivit, iar 6,7% au declarat că li s-au propus relații sexuale pentru anumite recompense sau favoruri. În sistemul de învățământ fenomenul hărțuirii sexuale este exprimat prin forme extrem de grave, ca amenințări sau cerința profesorului de a întreține relații sexuale pentru anumite avantaje. Alarmant este faptul că doar 15% dintre femeile hărțuite au anunțat despre acest lucru., au spus autorii studiului.

Curtea de Apel din capitală va judeca astăzi dosarul de calomnie intentat de fostul ministru al apărării Valeriu Pasat fostului lider PPCD, Iurie Roșca. Pasat l-a dat în judecată pe Roșca pentru că acesta l-a acuzat în 2006 că ar fi pus la cale o lovitură de stat în R. Moldova, la indicația Rusiei. Roșca a fost deja obligat în primă instanță, în aprilie anul acesta, să-și ceară public scuze pentru afirmația neadevărată, dar n-a fost de acord cu verdictul și s-a adresat Curții de Apel. Valeriu Pasat a fost ambasadorul moldovean la Moscova, ministru al apărării și ministrul securității naționale, fiind achitat în deceniul trecut într-un dosar de depășire a atribuțiilor pe care Pasat îl considera motivat politic.

O deputată comunistă spune că principalul partid de guvernământ, Partidul Democrat, a „cumpărat” deputați PCRM cu sute de mii de euro. Inna Șupac a făcut declarația într-un interviu apărut în „Ziarul de Gardă”. „15 deputaţi ai fracţiunii PCRM, de fapt, au fost cumpăraţi de Partidul Democrat (PDM). Noi am vorbit şi despre sumele care se vehiculează în societate, de la 200 de mii până la 500 de mii de euro pentru un deputat”, a spus Șupac. Ea a adăugat că de la PLDM au fost „cumpărați” chiar și mai mulți deputați. Șupac a mai spus că deputații transfugi ar primi în fiecare lună o „bursă” de la PDM, „să nu uite să ridice mâna atunci când e nevoie în şedinţele parlamentului”.

Trei persoane, inclusiv un fost polițist, sunt bănuite că ar fi organizat emigrarea ilegală a unor moldoveni în Israel. Potrivit unui comunicat de presă al poliției citat de IPN, suspecții au dus în Israel în ultimii câțiva ani 600 de oameni, încasând de la ei sume între 7 și 13,000 de dolari. S-a constatat că ce trei suspecți activau sub paravanul unui agent economic legal din Chișinău, care avea licență să plaseze moldoveni pe piața muncii peste hotare. Potrivit poliției, aceștia ar fi racolat sute de persoane social vulnerabile și le-au transportat la muncă în Israel, punându-le să încheie și contracte fictive de împrumut.

Președintele rus Vladimir Putin a spus luni că Kremlinul va riposta dacă Statele Unite se vor retrage din tratatul Forțelor Nucleare Intermediare, au informat agențiile ruse de știri. Putin a discutat despre posibila reacție rusească cu oficiali de rang înalt de la Ministerul rus al Apărării și a adăugat că Kremlinul este gata să discute cu Washingtonul chestiunea tratatului INF. Statele Unite au anunțat recent că vor denunța înțelegerea datând din ultimii ani ai războiului rece pentru că Rusia oricum n-o respectă. Moscova neagă acuzația. Unii aliați europeni au dat dreptate Washingtonului în ce privește încălcările rusești, dar au avertizat că denunțarea acordului nu este cel mai potrivit răspuns.

Un oficial de rang înalt al zonei euro a spus că cele 19 țări care folosesc moneda unică europeană vor avansa cu discuțiile despre crearea unui buget comun. Principalele promotoare ale ideii, Germania și Franța, spun că un asemenea instrument ar putea ajuta la traversarea mai lină a eventualelor crize financiare. Mario Centeno, președintele grupului miniștrilor de finanțe din zona euro, a spus luni că miniștrii au avut „o discuție foarte bună” despre această propunere luni la Bruxelles și că propunerea „va rămâne pe agendă”. Ministrul de finanțe francez Bruno Le Mair a spus tot luni că un buget separat al zonei euro ar putea ajuta țările aflate în dificultate să-și stabilizeze economiile.