Parlamentul a votat joi legea care le permite cetățenilor moldoveni stabiliți în străinătate să-și primească acolo pensia pentru limita de vârstă. O dată la 12 luni beneficiarul va trebui să transmită către Casa Națională de Asigurări Sociale un certificat de viață. Potrivit autoarei proiectului, deputata PDM Valentina Buliga, R. Moldova are în acest moment încheiate acorduri privind asigurările sociale cu 12 țări: România, Austria, Polonia, Bulgaria, Luxemburg, Cehia, Belgia, Portugalia, Germania, Turcia, Lituania, Letonia, relatează IPN.

Parlamentul a aprobat majorarea pensiilor de la 1 ianuarie 2019. Pensiile care sunt sub minimul de existență, adică 1589 de lei, vor fi majorate cu 10%. Pensiile pentru limită de vârstă vor crește în medie cu 115 lei, pensiile de dizabilitate se vor majora în medie cu 101 lei, iar în cazul pensiilor militarilor în termen și membrilor lor de familie majorarea va fi de 123 de lei, relatază IPN.
De majorare vor beneficia 460 de mii de persoane și vor costa, în 2019, peste 560 de mii de lei.

Pentru prima dată în ultimii cinci ani, ratingul președintelui rus Vladimir Putin a scăzut sub 60%. Potrivit ultimului sondaj al centrului independent „Levada”, 56% din rușii care declară că ar vota, ar vota pentru președintele Putin la următoarele alegeri prezidențiale, care ar urma să aibă loc în 2024. Cu 10% mai puțini decât cu un an în urmă.

Potrivit datelor „Levada”, în 2013 a fost ultimul an când rata intenției de vot pentru Putin a fost de sub 60%.

Două treimi din ruși cred acum că Putin este responsabil de problemele țării în acest moment.

Anul acesta, președintele a aprobat o măsură extrem de nepopulară de ridicare treptată a vârstei de pensionare.

Conducerea companiei japoneze de mașini Nissan a decis demiterea președintelui executiv Carlos Ghosn, arestat la începutul acestei săptămâni la Tolkyo sub acuzația de fraudă fiscală. Ghosn este acuzat că între 2011 și 2015 a raportat venituri cu 44 de milioane de dolari mai mici decât erau în realitate. Pentru același delict a mai fost reținut un membru al conducerii concernului.

Ghosn a condus Nissan mai bine de 20 de ani și este creditat nu numai cu relansarea companiei, dar și cu crearea unui concern multinațional, din care fac parte compania franceză Renault și producătorul japonez de motoare Mitsubishi. Anul trecut, cele trei firme au vândut, împreună, peste 10 milioane de mașini – cel mai mare număr din lume.

Arestarea lui Carlos Ghosn a fost o surpriză totală, iar de atunci, fostul lider al companiei Nissan nu a făcut nici o declarație publică.

Curtea de Apel din Tbilisi a confirmat condamnarea fostului președinte georgian Mihail Saakashvili la șase ani închisoare pentru abuz de putere. Saakashvili fusese condamnat în iulie de un tribunal din Tbilisi pentru că ar fi ordonat forțelor de ordine, în 2005, maltratarea parlamentarului de opoziției Valeri Gelașvili. Saakashvili, care a fost președintele Georgiei între 2004 și 2013, a mai fost condamnat în ianuarie la trei ani închisoare pentru că ar fi încercat să mușamalizeze uciderea bancherului Sandro Girgvliani în 2006. Fostul președintele georgian, care trăiește în Olanda, respinge toate acuzațiile drept motivate politic.

Președintele României, Klaus Iohannis, a criticat Partidul Social Democrat de guvernământ pentru numărul mare de remanieri de guvern și a anunțat că amână, până după 1 decembrie, numirea noilor miniștrii la Dezvoltare și Transporturi, relatează Hotnews.

„După 1 decembrie discutăm, până atunci nu schimbăm miniștri”, a declarat Iohannis. Șeful statului a spus că PSD a rotit 70 de persoane în guvernele din ultimii doi ani. „Așa nu se poate guverna. Cum să ne imaginăm că poate funcționa un guvern cu două remanieri într-o săptămână. Nu sunt de acord să contribui cu o astfel de guvernare care seamănă mai degrabă cu un carusel”, a spus președintele român.

Premierul Viorica Dăncilă a anunțat miercuri că o va propune pe Lia Olguța Vasilescu la Ministerul Dezvoltării și pe Mircea Drăghici la Ministerul Transporturilor.

Tot miercuri, președintele Klaus Iohannis a respins și propunerea ministrului Justiției de a o numi pe Adina Florea la conducerea DNA. Iohannis a motivat refuzul spunînd că „nu sunt îndeplinite condițiile de legalitate”.

Guy Verhofstadt, președintele facțiunii liberale din Parlamentul European, spune că a „stabilit” cu Călin Popescu-Tăriceanu că „singurul mod de a garanta statul de drept din România este implementarea totală și necondiționată a tuturor recomandărilor Comisiei de la Veneția”.

„Aceasta înseamnă că toate cele trei elemente aflate în dispută – reforma justiției, a Codului Penal și a Codului de Procedură Penală - trebuie să fie aliniate cu recomandările Comisiei, urmând ca după adaptarea și aprobarea lor de către guvern și Parlament, ele să fie din nou evaluate de către acest înalt for”, a afirmat Verhofstadt, într-un mesaj în limba română postat joi pe contul său de Facebook.

Miercuri, aflat la București, la o ședință a guvernului Dăncilă, liderul liberalilor europeni, Guy Verhofstadt, postase un prim mesaj pe Facebook, prin care avertiza că „România se află la răscruce” și are de ales între respectarea principiilor democratice și iliberalism, scriind că acest lucru nu poate fi făcut „în numele nostru”, respectiv al liberalilor europeni.

La mijlocul lunii, Comisia Europeană a publicat un raport MCV foarte critic la adresa reformelor din justiția românească, în timp ce Parlamentul European a adoptat în aceeași zi, pe 13 noiembrie, un raport la fel de critic despre starea statului de drept în România.

După ședința comună a guvernelor R. Moldova și României, premierul Pavel Filip a spus că își dorește ca cele două țări să aibă o infrastructură integrată, astfel încât „cetățenii să nu simtă că au trecut dintr-o țară în alta”. La ședința de presă comună cu premierul român Viorica Dăncilă, Filip a anunțat un gest simbolic și anume că de 1 decembrie, Ziua Unirii, cetățenii celor două țări nu vor plăti tarife de roaming.

În domeniul transporturilor, premierul Filip a vorbit despre perspectiva ca R. Moldova să treacă la ecartamentul european al șinelor de cale ferată, ceea ce ar face „eventual” posibil și un tren rapid.

Pentru „fluidizarea traficului la frontieră”, premierul moldovean a declarat că s-a discutat despre posibilitatea introducerii unui „control comun” la punctele de trecere a frontierei.

Premierul Pavel Filip a mulțumit României și pentru bursele acordate „studenților basarabeni”, renovarea edificiilor de cultură, și, mai ales, a grădinițelor din R. Moldova, program care s-ar putea extinde.

„Noi vedem unirea cu proiecte concrete de interconectare a infrastructurii… avem același sânge, acum avem posibilitatea să… construim rețele”, a mai declarat premierul moldovean la conferința de presă de la București. Guvernul său, a mai spus premierul Filip, își dorește un „spațiu comun de comunicare, transport, securitate precum avem un spațiu comun de istorie, cultură, valori…, așa cum este inclusiv din punct de vedere istoric”.

Astazi la Buxcurești se va desfășura ședința comună a guvernelor Republicii Moldova și României. Ea va fi precedată de o întrevedere bilaterală dintre premierul moldovean, Pavel Filip, și cel român, Viorica Dăncilă. Potrivit unui comunicat de presă al Guvernului de la Chișinău, citat de agenția IPN, în cadrul ședinței comune a celor două executive vor fi trecute în revistă proiectele comune și vor fi stabilite prioritățile de cooperare pentru viitor. La București, Pavel Filip se va întâlni cu președintele României, Klaus Iohannis, cu președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, și cu președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu.

Comitetul pentru Apărare si Securitate din Consiliul Federației al Rusiei a recomandat Kremlinului să revadă strategia sa referitoare la folosirea armelor nucleare. Decizia comitetului Consiliului Federatiei vine după ce presedintele Rusiei, Vladimir Putin, a prezidat o reuniune a celor mai importanti generali, la care s-a discutat ce raspuns ar putea da Moscova retragerii Statelor Unite din tratatul comun privitor la reducerea armelor nucleare, INF. Președintele american Donald Trump a anunțat intenția țării sale de a se retrage din acest tratat incheiat in 1987, invocînd încălcările lui de catre Rusia. Acordul interzice ambelor țări să posede, să producă și să desfășoare rachete balistice cu o raza între 500 si 5000 de kilometri. Rusia a negat ca ar fi încalcat tratatul și a acuzat la rindul ei Statele Unite că desfășurarea de elemente defensive balistice in Europa ar încalca tocmai acest tratat. O acuzatie respinsa de Washington.

Uniunea Europeană a cerut explicatii guvernului Ungariei în legatură cu relatarile despre acordarea azilului politic fostului premier macedonean Nikola Gruievski, care a fugit din țara sa după ce a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru corupție. Comisarul Uniunii pentru extindere și buna vecinătate Johannes Hahn a scris pe twitter că așteaptă explicatii de la premierul Viktor Orban. „Respectul legii rămîne un principiu fundamental al statelor din cadrul Uniunii Europene și a celor aspirante”. Este ciudat ca Ungaria sprijina aderarea Macedoniei la Uniunea Euroopeană, dar consideră țara ca nefiind „sigură”, a scris comisarul Hahn. Gruievski scrisese la rindul sau pe Facebook că autoritățile de la Budapesta au „reacționat pozitiv” la solicitarea sa de azil, deoarece in Macedonia ar fi supus „persecuțiilor politice”.

Partidul de guvernământ al Poloniei, Partidul Dreptate și Justiție (PiS), a votat ieri în Parlament un amendament legislativ prin care va renunța la reformele controversate pe care le impusese pentru a reduce vârsta de pensionare a judecătorilor Curții Supreme. Legea introdusă forțat de PiS obliga judecătorii Curții Supreme să se pensioneze la 65 de ani în loc de 70, afectând astfel 20 de judecători, mai mult de o treime din judecătorii din instanța supremă din Polonia. Criticii au susținutcă reforma viza doar politizarea sistemului judiciar și supunerea lui partidului de guvernământ.

Directorul Serviciului de Informaţii al Armatei ruse (GRU), Igor Korobov, a decedat miercuri la 63 de ani în urma unei „boli lungi șigrave", a anunțat ministerul rus al apărarii. Korobov a lucrat în cadrul informaţiilor militare din 1985 şi a ocupat diverse posturi, până la numirea sa ca şef al acestui serviciu, în 2016, printr-un decret prezidenţial. El a fost descris de comunicatul Ministerului rus al apărarii drept „o persoana minunată, un fiu credincios al țării sale și un mare patriot”. Ca şef al serviciului de informatii al armatei ruse a fost sancţionat de administraţia americană, împreună cu alte 12 persoane, pentru încercarea de a se amesteca în alegerile prezidenţiale din 2016 din SUA.

Londra a acuzat Serviciul de informatii al armatei ruse că ar fi fost implicat în otrăvirea fostui spion rus Serghei Skripal în Marea Britanie cu agent neurotoxic de tip militar Noviciok şi de atacuri cibernetice în lumea întreagă.

La începutul lunii, preşedintele rus, Vladimir Putin, a adus un elogiu „profesionalismului” şi „curajului” GRU, participând la o ceremonie dedicată împlinirii a 100 de ani de la crearea acestui serviciu. Creată de bolşevici în 1918, GRU este una dintre cele trei agentii de spionaj ale Federatiei Ruse.

Premierul Marii Britanii, Theresa May a anunțat că negocierile de aseara de la Bruxelles, cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker nu au reusit sa deblocheze situatia in legatura cu etapa actuala a negocierilor pentru iesirea Marii Britanii din Uniune. Negocierile vor continua sîmbata, a anunțat Londra. Inainte de a sosi la Bruxelles, Theresa May spusese în Parlamentul de la Londra că Bruxellles-ul ar fi acceptat de principiu schita de accord pentru Brexit. In discutie au ramas inca multe subiecte controversate, iar Spania a amenințat cu veto orice accord referitor la Gibraltar. Liderii Uniunii se vor intilni duminica, 25 noiembrie pentru a aproba un posibil accord legat de viitorul relatiilor dintre Uniunea Europana si Marea Britanie, după Brexit.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a avut un schimb de replici cu președintele Curtii Supreme a Statelor Unite, John Roberts, pe tema independenței justitiei, după ce instanța a respins politica anti-migratie a administrației de la Casa Alba. In replica sa, președintele Trump l-a acuzat pe judecatorul care a decis in acest caz că ar fi „judecatorul lui Obama”. John Roberts a fost nominalizat de Partidul Republican la conducerea Curtii Supreme si in replica sa catre Casa Albă, a precizat că la Curtea Suprema nu exista judecatori” ai lui Obama, ai lui Trump, ai lui Bush sau Clinton” ci doar judecatori care apara independenta justitiei americane. Cum astazi americanii sarbatoresc Thanksgiving, ziua Recunostiintei, președintele Curtii Supreme a Statelor Unite a spus in mesajul sau și ca independenta justitiei este unul din lucrurile pentru care „toti americanii ar trebui să fie recunoscători”.

In Iran, un proeminent avocat pentru drepturile omului, Abdulfattah Soltani, a fost eliberat din inchisoare după peste șapte ani de detenție, a informat presa iraniana. Eliberarea nu a fost insa confirmata de familia sa. Soltani a infiintat, impreuna cu laureata premiului Nobel pentru pace Shirin Ebadi, Centrul pentru Apărarea Drepturilor Omului, organizație scoasa in afara legii in Iran. El a fost arestat în 2011 și condamnat la 13 ani de detenție, pentru „răspindirea de propaganda anti-sistem” și „înființarea unui grup de opozitie”. In luna august a acestui an, Soltani a fost eliberat pentru scurt timp pentru a participa la înmormintarea fiicei sale de 27 de ani, care a făcut un atac de cord. Soltani este unul dintre multii activisti pentru apărarea drepturilor omului din Iran aflați în detentie.

La București, prim-ministrul Viorica Dăncilă a desemnat ultimii doi miniștri noi pentru a duce la sfârșit o remaniere guvernamentală care a cuprins în total opt membri ai guvernului. Marți, președintele Klaus Iohannis a acceptat șase nominalizări, dar a respins două, inclusiv candidatura Liei Olguţa Vasilescu propusă de PSD, principalul partid de guvernământ, ca ministră a Transporturilor. Președintele a pus la îndoială profesionalismul candidatei, dar prim-ministrul Dăncilă a desemnat-o astăzi pe Vasilescu din nou, în fruntea altul minister, al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Remanierea are loc înainte ca România să preia președinția rotativă a Uniunii Europene pe 1 ianuarie.

Șefa guvernului britanic, Theresa May, s-a întâlnit azi la Bruxelles cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, pentru a încerca să definitiveze acordul privind relația Marii Britanii cu Uniunea Europeană de după Brexit. Întâlnirea are loc înainte de summit-ul liderilor europeni care urmează să examineze acordul, pe 25 noiembrie. May și Juncker au apărut în fața presei, strângându-și mâna, dar nu au făcut declarații. Cu o săptămână în urmă, șefa guvernului britanic s-a înțeles cu Uniunea Europeană asupra proiectului de acord, dar acesta a provocat nemulțumiri în propriul Partid Conservator al lui May, care caută acum să-l modifice pentru a-și împăca aliații. Nemulțumirile sunt legate mai ales de un regim vamal special între provincia britanică Irlanda de Nord și Republica Irlanda gândit pentru a se evita revenirea frontierei terestre între acestea, după Brexit-ul prevăzut să aibă loc pe 29 martie 2019.

Guvernul Filip a dat aviz pozitiv inițiativei legislative pentru anularea „zilei tăcerii” așa încât să se poată face agitație electorală și în ajunul, și în ziua alegerilor. Mai mult, premierul Pavel Filip le-a recomandat deputaților să renunțe și la restricția propusă în proiect ca agitația electorală să nu se poată face pe o rază de 100 de metri în jurul secțiilor de vot, în care agitația electorală rămâne interzisă. „Cine o să măsoare acești 100 de metri? O să desenăm un cerc în jurul secției de votare?”, s-a întrebat Filip în ședința de guvern. Anularea „zilei tăcerii” a fost propusă de deputații Partidului Democrat de guvernământ, spunând că vor să îmbunătățească legislația după ce justiția a anulat alegerile de primar din Chișinău din luna iunie, pe motiv că învingătorul, Andrei Năstase, ar fi făcut agitație electorală pe Facebook în ziua votării. Oponenții spun însă că anularea restricției va avantaja partidele mari și bogate, ca PD, și va crea noi condiții pentru mituirea alegătorilor.

Uniunea Europeană a cerut Ungariei o explicație în legătură cu relatările că a decis să-i acorde azil politic fostului premier fugar al Macedoniei, Nikola Gruevski, condamnat la el în țară pentru acte de corupție. Comisarul european pentru politica vecinătății și negocieri de extindere, Johannes Hahn, a scris pe Twitter că așteaptă o „explicație convingătoare” de la premierul ungar Viktor Orban, care este prieten cu Gruevski. Macedonia a emis mandat internațional de arestare pe numele fostului său premier, care a fugit pe 9 noiembrie, ziua când un tribunal de la Skopje i-a respins apelul împotriva condamnării la doi ani de închisoare. În vârstă de 48 de ani, Gruevski a fost găsit vinovat că, în 2012, a presat o fostă ministră de interne să-i cumpere din banii statului un Mercedes blindat de aproape 600 mii de euro în 2012, pe când era premier.

Kosovo a impus o taxă de 100% produselor importate din Serbia și Bosnia-Herțegovina, spunând că este nevoită să-și apere „interesele vitale”. Decizia anunțată azi de guvernul de kosovar survine la două săptămâni după ce Pristina a impus inițial o taxă de doar 10%, măsură aspru criticată atât de cele două țări vecine, cât și de Uniunea Europeană. Relațiile dintre Kosovo și Serbia față de care și-a proclamat independența în 2008 rămân tensionate. Săptămâna aceasta, Pristina a acuzat Belgradul că i-a zădărnicit încercările de a deveni membră a organizației internaționale a poliției, Iterpol.

Președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Eugen Carpov, a anunțat că aceasta va cere noi legi care să extindă competențele instituțiilor anticorupție pentru monitorizarea autorităților publice locale. Potrivit portalului Agora, Carpov a făcut declarația la audieri care au avut loc astăzi în comisia sa pe tema corupției din administraţia publică locală. Centrul Național Anticorupție a prezentat un raport în care se spune că fenomenul este catalizat în principal de lipsa transparenţei în procesul de gestionare a patrimoniului public, dar și de salariile mici ale funcționarilor. În primăria și Consiliul Municipal Chișinău, majoritatea cazurilor de corupție ar viza înstrăinarea ilegală a terenurilor sau imobilelor aflate în proprietatea publică, precum și eliberarea diferitor autorizații, se mai spune în raportul prezentat de directioarea adjunctă a CNA, Lidia Chireoglo.

În România, președintele Klaus Iohannis a respins numirea Adinei Florea în funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie pe motive de nelegalitate a acestei propuneriri făcute de ministrul Justiției, Tudorel Toader. Într-un comunicat prezidențial se precizează că șeful statului a mai respins alte patru propuneri înaintate de ministrul Justiției pentru funcții mai mici în Direcția Națională Anticorupție (DNA). În luna iulie, președintele a fost forțat să o demită de la șefia DNA pe Laura Codruța Kovesi în urma unei decizii a Curții Constituționale. Schimbările sunt cerute de guvernul dominat de Partidul Social Democrat criticat că ar urmări slăbirea luptei anticorupție.

În Ucraina, sunt marcați cinci ani de la începutul Euromaidanului, revoltele opoziției pro-europene din noiembrie 2013 - februarie 2014 soldate cu răsturnarea fostului președintele Viktor Ianukovici și fuga acestuia în Rusia. În Piața Independenței din Kiev, președintele Petro Poroșenko și alți oficiali au participat la o ceremonie de comemorare a celor aproximativ 100 de activiști uciși de forțele de securitate în timpul protstelor. Euromaidanul a fost declanșat de refuzul din ultimul moment al lui Ianukovici de a semna Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. După răsturnarea și fuga acestia, Rusia a anexat Crimeea, în 2014, și a acordat sprijin separatiștilor pro-ruși din Donbas într-un conflict care a făcut peste 10 mii de morți și care mai continuă și astăzi. Ucraina a semnat Acordul de Asociere cu UE și și-a stabilit ca obiectiv aderarea la NATO.

Peste o cincime dintre ruși trăiesc în sărăcie, adică nu își permit mai mult decât strictul necesar, arată un studiu dat publicității de un institut de cercetare apropiat Kremlinului, Academia Prezidențială pentru Economia Națională și Administrația Publică. Studiul mai arată că 36% dintre ruși se află într-o zonă de risc, la limita sărăciei, având venituri suficiente pentru haine și alimente decente, dar fiindu-le extrem de dificil să să facă cumpărături scumpe pentru folosință îndelungată. Economia rusă se află în dificultate pe fundalul unor cheltuieli sporite pentru sectorul militar în ultimii ani și al sancțiunilor occidentale cauzate de intervenția Rusiei în Ucraina, presupusul ei amestec în alegerile prezidențiale americane și de alte manifestări agresive în politica internațională.