Mii de simpatizanți ai premierului demisionar Nikol Pașinian au participat la un miting electoral la Erevan, în pregătirea alegerilor generale anticipate din 9 decembrie. Pașinian a demisionat în octombrie pentru a forța organizarea alegerilor generale, scopul fiind de a schimba echilibrul politic în Parlamentul care acum este dominat de fostul partid de guvernământ, partidul Republican. În cursa electorală sunt înscrise Alianța „Pasul Meu” a premierului Pașinian, partidul Republican și alte nouă partide de alianțe. Parlamentul de la Erevan are 101 locuri de deputați. Campania electorală se încheie pe 7 decembrie, urmată pe 8 decembrie de o „zi a tăcerii”.

Partidul Democrat Progresist aflat la guvernare a pierdut alegerile locale din Taiwan, și în urma acestei înfrângeri, preşedinta Tsai Ing-wen s-a retras de la şefia acestei formațiuni politice, iar premierul William Lai și-a prezentat demisia, respinsă ulterior de președintă. Învingătoarea scrutinului local opoziția, care e mai înclinată spre un compromis cu China. Kuomintang, principalul partid de opoziţie, susţine că a obţinut 15 din cele 22 de mandate din marile orașe și comitate, faţă de numai şase la precedentul scrutin. Partidul Democrat Progresist, care deţinea 13 mandate, a anunţat că a câştigat doar şase.

În România se extinde virusul pestei porcine africane: vineri a fost confirmat într-o gospodărie din judeţul Olt, astfel că numărul total al judeţelor unde a fost semnalată boala ajunge la 18. Până în prezent au fost raportate peste 1.100 de focare de pestă porcină africană, anunţă Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, potrivit News.ro.

România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește cheltuielile alocate sănătății, raportat la Produsul Intern Brut, dar și la cheltuielile cu sănătatea pe cap de locuitor, relatează Hotnews, citând raportul "Health at a Glance: Europe 2018" publicat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). România alocă sănătății 5,1% din PIB, cel mai mic procent din UE și mai puțin decât țări europene din afara Uniunii, precum Albania (6,8%), Macedonia (6,1%) sau Muntenegru (5,9%). România are și cele mai mici cheltuieli din UE cu sănătatea pe cap de locuitor, doar o treime din media europeană și de 5 ori mai puțin decât în Luxemburg, țara UE cu cele mai mari cheltuieli cu sănătatea pe cap de locuitor. Alături de România, la coada clasamentului se mai află Bulgaria și Letonia, precizează Hotnews.

Zeci de mii de oameni se adună din nou la Paris pentru a protesta împotriva președintelui Emmanuel Macron și a deciziei guvernului de a majora prețul carburanților ca măsură de protecție a mediului. Francezii sunt revoltați și de noua reformă fiscală. Mișcarea de protest a așa-numitelor „veste galbene” (este vorba de vestele reflectorizante obligatorii în autoturisme) a izbucnit spontan, nu este organizată central și nici afiliată la vreun partid. Sâmbăta trecută, circa 300 de mii de oameni au blocat în toată Franța autostrăzi, depozite de carburanți și alte afaceri iar proteste mai mici au continuat toată săptămâna. Cum manifestația de sâmbătă este organizată pe Facebook, nu se știe exact unde se vor aduna manifestanții sau ce program au. Peste 3.000 de polițiști au fost desfărșurați pe străzile Parisului pentru a face față manifestanților.

Rusia e un pericol mult mai mare pentru securitatea Marii Britani decât orice organizație islamică teroristă, cum ar fi între altele gruparea Statul Islamic, a declara noul comandant al armatei britanice. Într-un interviu pentru cotidianul „Daily Telegraph”, generalul Mark Carleton-Smith a argumentat că Rusia a demonstrat deja că este dispusă să recurgă la forță pentru a-și impune interesele , ducând concomitent o ofensivă „susținută” în spațiul cibernetic sau zonele militare submarine. În opinia generalului britanic, Rusia încearcă să exploateze slăbiciunile Occidentului în domenii mai puțin tradiționale. Tensiunile între Rusia și aliații occidentali au crescut din 2014, când Rusia a anexat abuziv peninsula ucraineană Crimeea și a început să sprijine activ milițiile separatiste din estul Ucrainei. La care s-au adăugat incident ca tentativa de otrăvire, în Anglia, a fostului agent dublu rus Serghie Skripal.

Duminică va fi sfințită la București Catedrala Mântuirii Neamului, proiect al Bisericii Ortodoxe din România. Istoric, idea Catedralei a apărut la sfârșitul secolului 19, în timpul domniei regelui Carol I. Proiectul a fost relansat în 1996. Slujba de sfințire, la care vor participa peste 2.000 de invitați oficiali, va fi oficiată de Patriarhul Daniel și de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului. La sfințirea Catedralei vor fi prezenți și ierarhii Mitropoliei Basarabiei, subordonată Bisericii Ortodoxe Române, dar nu și reprezentanți ai Mitropoliei Moldovei, subordonată Bisericii ortodoxe ruse, Biserică aflată în conflict deschis cu Patriarhul ecumenic al Constantinopolului, după ce acesta a aprobat demararea procesului de recunoaștere a Bisericii ortodoxe ucrainene autocefale, condusă de Patriarhul Filaret de Kiev. Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse a decis în 15 octombrie la Minsk să rupă relațiile cu Patriarhia ecumenică de la Constantinopol, ceea ce presupune, între altele, că episcopii și preoții nu pot să participe la celebrarea Liturghiei împreună cu reprezentanții Constantinopolului. La ședința Sinodului BOR de la Minsk a fost present și Mitropolitul Vladimir al Moldovei.

Premierul Pavel Filip se află sâmbătă la Kiev pentru Forumul Internaţional şi Ceremonia solemnă de comemorare a victimelor Holodomor-ului, foametei din Ucraina, provocată de regimul sovietic în 1932-33. Se estimează că au murit atunci în jur de 7 milioane de oameni. O crimă similară a fost comisă în Moldova, în anii 1946-47, foametea de atunci provicând cel puțin 200 de mii de victim. „Holodomor”-ul este și subiectul următoarei dezbateri, din decembrie, a Europei Libere, organizată în seria „AntiNostalgia”. Mai multe informații pe pagina noastră de internet, la europalibera.org.

Ministrul iranian de externe Mohammad Javad Zarif a avertizat vineri că este „periculos” ca Washingtonul să acuze Teheranul că ar fi omis să declare un program de arme chimice. Zarif a respins oricum acuzațiile drept fără fundament. Statele Unite au acuzat joi Iranul că a omis să declare un program de arme toxice Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC), încălcând acordurile internaţionale. Aceste noi acuzaţii ivin după ce administrația Trump a reimpus sancțiuni drastice Iranului, ca urmare a decizie de a retrage Statele Unite din acordul nuclear international, încheat în 2015 de Iran cu principale șase puteri ale lumii.

Reprezentantul special al președinției italiene a OSCE pentru reglementarea transnistreană Franco Frattini a avut vineri o convorbire telefonică cu șeful negociatorilor transnistreni Vitali Ignatiev, cu care a discutat între altele și despre organizarea unei noi întâlniri în formatul 5+2 până la sfârșitul acestui an. Presa de la Tiraspol scrie că Frattini și Ignatiev au mai vorbit și despre cele două chestiuni rămase nesoluționate din pachetul de înțelegeri dintre Chişinău și Tiraspol convenit la începutul acestui an – problema restabilirii legăturilor telefonice și cea a dosarelor penale intentate de Chişinău unor funcționari din regiunea separatistă pe care Tiraspolul le consideră motivate politic. Guvernul de la Chişinău nu a anunțat nicio convorbire pe care să o fi avut cu Franco Frattini la subiectul organizării unei noi reuniuni în formatul 5+2 în acest an. Agenția rusă Tass a anunțat că la începutul săptămânii viitoare Frattini va avea o întâlnire în Italia cu ministrul rus de externe Serghei lavrov, în cadrul căreia se va discuta și problema transnistreană. La numirea sa în funcție, Franco Frattini a declarat că „mizează pe un rol pozitiv al Rusiei în reglementarea transnistreană și pe o bună cooperare cu Moscova și cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov”, subliniind că acesta este „un bun prieten de-al său”.

Rusia refuză să stabilească un „termen limită" pentru negocierile privind Siria, acuzându-i pe cei care sunt favorabili acestei idei că doresc să saboteze procesul de la Astana, a declarat vineri la Roma ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. „Nu cred în termenele limită artificiale", a spus Lavrov la conferința internațională MED 2018, la care participă reprezentanți politici europeni şi din Orientul Mijlociu. Negocierile de pace pentru Siria, organizate la Astana, sînt mediate de Rusia, Iran și Turcia, au fost lansate în 2017, în paralel cu negocierile de pace ONU, și la ele iau parte reprezentanţi ai Damascului şi o delegaţie a opoziţiei siriene.

Mii de oameni au protestat vineri la Praga după ce guvernul minoritar ceh condus de Andrej Babiš a supravieţuit unei moţiuni de cenzură. Premierul de centru-stânga Andrej Babiš este acuzat de corupţie şi răpire, acuzații pe care le respinge, deși săptămâna trecută fiul său a declarant presei că ar fi fost răpit și dus cu forța anul trecut în Crimeea, la ordinal tatălui său. Babiș, mare om de afaceri de succces, este acuzat că a pus o serie de firme pe numele copiilor săi, firme care ar fi beneficiat de subvenții de 2 milioane de euro la care nu aveau dreptul. Declarațiile fiului lui Babiš, aflat între timp în Elvenția, au provocat un val de proteste în Cehia, culminând cu cel de vineri de la Praga, la care s-a cerut din nou demisia premeirului, manifestanții scandând „Vrem un guvern cinstit”.

În regiunea transnistreană s-a anunțat scumpirea pâinii cu 15 la sută, practic simultan cu anunțul privind creșterea salariilor și pensiilor cu 7 la sută. Pâinea așa-numită socială se va scumpi de la 1 decembrie cu 15 la sută. Administrația de la Tiraspol explică majorarea prin faptul că a crescut prețul grâului, dar și prin deprecierea rublei transnistrene. Producătorii au insistat ca prețurile să crească aproape în jumătate, cu 45 la sută, dar executivul regiunii a limitat această scumpire la 15 la sută. Așa-numita pâine socială constituie de fapt 70 la sută din toată producția de panificație fabricată în stânga Nistrului. Anunțul vine la o săptămână după ce s-a anunțat majorarea pensiilor și salariilor, anul viitor, cu 7 la sută, aceasta fiind prima majorare din ultimii patru ani, răstimp în care moneda locală s-a depreciat cu peste 30 la sută. Șeful executivului de la Tiraspol, Alexandr Martînov, a declarat că acest lucru a fost posibil, citez, datorită creșterii economiei din stânga Nistrului.

Duminică are loc la Bruxelles summitul special dedicat ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, la care vor fi adoptate acordul care reglementează Brexitul și declarația politică în care sunt schițate principiile relațiilor dintre Londra și Bruxelles după Brexit. Odată cele două documente adoptate, ele trebuie să treacă prin Parlamentul britanic și cel european. Spania amenință însă că nu va aproba acordul dacă nu are un angajament „scris” din partea Marii Britanii privind Gibraltaru, și dacă această problemă nu este negociată direct între Londra și Madrid. Gibraltarul, mica peninsula pe coasta de sud a Spaniei, aparține Marii Britanii din 1713 și ar urma să iasă din Uniunea Europeană odată cu restul Marii Britanii. Este un subiect permament de tensiuni între Londra și Madrid, care nu numai că revendică teritoriul dar acum vrea și să asigure libertatea de circulație a spaniolilor în Gibraltar după Brexit.

Prețul petrolului a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimele 12 luni, de 50 de dolari barilul. Țările din OPEC se întâlnesc la începului lunii decembrie și ar urma să decidă o reducere a producției de petrol dar piața internațională nu crede că acest lucru se va materializa suficient de repede pentru a opri scăderea provocată mai ales de o economie mondială stagnantă. Pesimismul pieții internaționale este alimentat și de convingerea că Statele Unite și China nu vor reuși să ajungă la un compromis cu ocazia summitului G20 care va avea loc săptămâna viitoare, la Buenos Aires.

Un bărbat de 95 de ani a fost pus sub acuzare în Germania pentru complicitate de la uciderea a mai mult de 36.000 de persoane în al doilea război mondial. Acuzațiile împotriva inculpatului, indentificat drept Hans H., au în vedere atrocitățile comise la lagărul de exterminare de la Mathausen din Austria, se spune într-un anunț al procuraturii germane. Se presupune că Hans H a făcut parte din batalionul SS Totenkopfsturmbann (Batalionul cap de mort) în vara lui 1944 - primăvara lui 1945 la Mathausen, care a făcut parte din vasta rețea nazistă de lagăre de concetrare, unde deținuții erau obligați la muncă silnică, și exterminați. Procurorii germani spun că lucrînd ca gardian în acel lagăr, acuzatul a contribuit la uciderea a zeci de mii de prizonieri.

Rusia face eforturi de a îngrădi libertatea de expresei atît pe plan intern cît și pe plan global, și își intensifică presiunea asupra presei independente, a afirmat la Viena însărcinatul american cu afaceri Harry Kamian, se spune într-o declarație a misiunii americane cu ocazia reuniunii Consiliului Permanent OSCE din 22 noiembrie. Kamian a cerut de asemenea eliberarea mai multor jurnaliști ucraineni și ceceni deținuți în zonele controlate de Moscova în Ucraina, și a regizorului ucrainean Oleg Sențov aflat în închisoare în Rusia.

Comisia Europeană nu reușește să contracareze dezinformarea pro-Kremlin, se spune într-o scrisoare deschisă semnată de 60 de experți de securitate din 20 de țări, dată publicității de think-tankul European Values. Documentul cere Comisiei să identifice explicit Rusia ca principala sursă străină de dezinformare ostilă Uniunii Europene și valorilor ei, în Planul de acțiune contra dezinformării care urmează să fie dat publicității. Scrisoarea deschisă solicită executivului Uniunii și întărirea cu forță de muncă și buget satisfăcătoare a Diviziei de comunicații strategice estice din cadrul Serviciului european de acțiune externă, singurul organism mandatat de Consiliul European pentru combaterea dezinformării. Fără un buget real, se mai spune în scrisoare deschisă, munca acestei Divizii nu poate avea un impact relevant în contracararea dezinformării pro-ruse, o chestiune despre care statele membre și Parlamentul European au spus în mod repetat că trebuie rezolvată rapid.

Guvernatorul demisionar al Băncii Naționale a Moldovei Sergiu Cioclea a respins afirmația președintelui Parlamentului Andrian Candu că ar putea reveni într-o nouă funcție publică. Cioclea a spus că afirmația lui Candu e o glumă, „care probabil s-a vrut măgulitoare”. Potrivit presei de la Chișinău, Sergiu Cioclea și-a depus demisia acum o săptămână, la mai puțin de jumătate din mandat, spunînd că a făcut asta din motive personale. Cioclea și-a făcut însă publică decizia abia acum două zile, fără a oferi alte detalii. Mai mulți deputați de opoziție au criticat faptul că Sergiu Cioclea nu s-a prezentat în Parlament pentru a-și depune demisia și s-au declarat îngrijorați că s-au făcut presiuni ca el să demisioneze. Parlamentul de la Chișinău a declarat vineri că funcția de guvernator al BNM este vacantă începînd din 30 noiembrie. Potrivit legii, guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei e numit de Parlament la propunerea șefului legislativului pe un mandat de 7 ani.

Purtătorul de cuvânt al cancelarului german Angela Merkel a declarat că Germania e optimistă cu privire la rezolvarea problemelor legate de un acord Brexit înainte de summitul special al Uniunii Europene de duminică. Spania a avertizat că se va opune unei declarații privind relațiile cu Londra, dacă guvernul britanic nu va garanta că autoritățile de la Madrid vor avea un cuvînt de spus în privința viitorului peninsulei Gibraltar. Întrebat vineri dacă summitul să nu meară înainte cum s-a stabilit, purtătorul de cuvînt al lui Merkel Steffen Seibert a spus: „presupune că toate chestiunile deschise vor fi rezolvate pînă duminică”. Reprezentanții celor 28 de țări din Uniunea Europeană s-au întălnit vineri ca să pregătească un summitul de duminică de la Bruxelles, unde ar urma să se adopte o declarație politică privind viitoarele relații dintre Londra și blocul pan-european, împreună cu o înțelegere de separare. Marea Britanie ar urma să iasă oficial din Uniunea Europeană în 29 martie 2019.

Ministrul de externe al Turciei, Mevlut Cavusoglu, a spus că președintele Statelor Unite, Donald Trump, ar fi dispus să treacă cu vederea uciderea ziaristului disident saudit Jamal Khashoggi. Șeful diplomației turce a spus la CNN, referindu-se la presupusa indiferență a lui Trump, că „aceasta nu este o atitudine bună”. „Banii nu sunt totul, nu ar trebui să ignorăm valorile umaniste”, a spus Cavusoglu, preluat de DPA. Joi, președintele Trump a spus că vrea păstrarea relației dintre Statele Unite și Arabia Saudită, invocând importanța contractelor de afaceri dintre cele două țări și cooperarea lor în lupta împotriva terorismului. Jamal Khashoggi, un critic al conducerii saudite, autor de articole de opinie în Washington Post, a fost ucis la 2 octombrie în clădirea Consulatului saudit din Istanbul.

Poliția din Kosovo a făcut raiduri în partea sârbească a orașului divizat Kosovska Mitrovica, arestând patru sârbi în legătură cu uciderea unui politician local anul acesta. Radiul în orașul tensionat a avut loc pe fondul unei noi dispute între Serbia și fosta sa provincie cu majoritate etnică albaneză. Sârbii au pornit vineri în zori sierenele de avertisment și au ieșit pe străzi, promițând să țină noi proteste și să blocheze drumuri în zona de nord a țării, unde sârbii sunt majoritari. Potrivit relatărilor presei locale, raidurile polițienești de vineri dimineață au avut ca obiect asasinarea încă neelucidată a liderului sârb Oliver Ivanovic, în ianuarie.

Poliția din Pakistan a ucis trei atentatori sinucigași cu bombă care atacaseră consulatul chinez de la Karachi, în ceea ce Islamabadul a numit o „conspirație” împotriva cooperării cu Beijingul. Într-un incident separat, 25 de oameni au fost uciși, iar alții 55 au fost răniți într-un atac cu bombă asupra unei piețe aglomerate din nord-vestul Pakistanului. În atacul de la Karachi, revendicat de gruparea separatistă BLA din Baluchistan, au fost uciși de asemenea doi polițiști și doi solicitanți pakistanezi de viză. Un oficial de poliție a spus că atacatorii au încercat să intre în secția consulară. Ministerul de externe chinez a condamnat atacul în termeni fermi.

Mihai Ghimpu a anunțat că nu va mai candida la șefia Partidului Liberal și că nu este sigur nici dacă va candida pentru un loc în Parlament. Ghimpu a făcut declarația la emisiunea „Politica Nataliei Morari” de la postul de televiziune TV8, transmite IPN. Ghimpu, care conduce PL din 1998, nu a putut preciza cine anume ar putea prelua conducerea formațiunii sale la congresul următor. Ghimpu n-a spus nici dacă nepotul său Dorin Chirtoacă, fost primar general al capitalei din partea PL, judecat în prezent într-un dosar de corupție, va candida la alegerile parlamentare. Potrivit ultimelor sondaje de opinie, PL nu are șanse să intre în Parlament, având cam 1% din opțiunile de vot.

România și R. Moldova au decis că la frontiera comună vor patrula echipe mixte ale poliției de frontieră. Decizia a fost anunțată după ședința comună a guvernelor celor două țări. La același eveniment, premierii celor două țări au discutat despre posibilitatea ca în telefonia mobilă dintre cele două țări să se elimine taxa de roaming. Cu titlu simbolic, ea va fi anulată pentru o zi la 1 decembrie, când România sărbătorește unirea Transilvaniei cu România din 1918. Nu este limpede deocamdată când anume s-ar putea renunța la roaming cu totul, cum s-a întâmplat deocamdată în interiorul UE.