Ucraina a acuzat paza de coastă rusă că a lovit cu premeditare un remorcher al marinei ucrainene, care trecea în largul coastelor pensinsulei Crimeea, anezată abuziv de Rusia în martie 2014. Remorcherul era într-un convoi cu alte două nave militare mici, care treceau prin Stâmtoarea Kerci, de la Odesa spre portul Mariupol, de la Marea Azov. Serviciul Federal de Securitate din Rusia - FSB, responsabil de paza granițelor, a replicat că incidentul ar fi fost provocat de vasele ucrainene, care ar au intrat premeditat în apele teritoriale rusești. În 2003, Rusia și Ucraina au încheiat un acord prin care Strâmtoarea Kerci și Marea Azov sunt declarate ape comune, dar de la anexarea abuzivă a peninsulei Crimeea, Rusia încearcă să controleze traficul naval în această regiune.

Liderii Uniunii Europene au aprobat acordul care reglementează ieșirea Marii Britanii din UE și declarația politică în care sunt schițate principiile relațiilor dintre Londra și Bruxelles după Brexit. La începutul summitului, premierul britanic Theresa May a ținut să repete că acordul negociat până acum „este cea mai bună soluție”, un mesaj adresat și publicului britanic și parlamentarilor eurosceptici într-o scrisoarea deschisă, publicată duminică de mai multe cotidiane britanice. La rândul său, Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene a declarat că documentele în discuție sunt rezultatul unor negocieri îndelungate , motiv pentru care se așteaptă să fie aprobate atât de Parlamentului de la Londra cât și de Parlammentul European.Votul în Parlamentul britanic este așteptat la începutul lui decembrie, Parlamentul European va dezbate acordurile în ianuarie sau februarie. Cu sau fără acord, Marea Britanie va ieși oficial din Uniunea Europeană pe 29 martie 2019. Sîmbătă, Spania şi Marea Britanie şi-au soluţionat disputa cu privire la Gibraltar, înlăturând astfel unul dintre ultimele obstacole în calea acordului de divorţ dintre Londra şi Uniunea Europeană. Marea Britanie a accceptat că orice acord negociat cu Uniunea Europeană nu se va aplica și în Gibraltar decât după consultări realabile cu Madridul. Mică peninsulă în sudul Spaniei, Gibraltarul aparțne Marii Britanii.

Preşedintele american Donald Trump a afirmat că migranţii care aşteaptă la graniţa de sud a Statelor Unite în Mexic nu vor primi permisiunea de a intra în America până când cererile lor de azil nu sînt procesate. Cotidianul „Washington Post” a relatat mai devreme Statele Unite au obţinut sprijinul Mexicului pentru acest plan, cunoscut şi ca „A rămâne în Mexic”.

Președintele Emmanuel Macron a calificat drept „o rușine” violențele de sâmbătă de la Paris unde zeci de mii de protestari s-au ciocnit cu forțele de ordine. A fost prima declarație oficială a președintelui după noile manifestaţii ale „vestelor galbene" care cer în special anularea creşterii taxelor la carburanţi şi măsuri care să garanteze puterea de cumpărare. Ministrul francez de interne Christophe Castaner a denunţat și violenţele, care au avut loc nu numai la Paris sâmbătă. 130 de persoane au fostt reținute în toată Franța sîmbătă, 42 la Paris. Opt persoane au fost rănite, între care doi jandarmi, faţă de 106 săptămâna trecută. Ministerul de interne a apreciat că sâmbătă participarea la proteste a fost de sub 100.000 de persoane, față de peste 280.000 cu o săptămână în urmă.

Mii de oameni au demonstrat sâmbătă la Budapesta în sprijinul Universității Central-Europene, care a anunțat că se va muta definitiv la Viena la 1 decembrie, dacă guvernul Orban nu-I oferă un cadrul legal de funcționare, și nu-i garantează liberatatea academică. Participanţii la manifestația de sâmbătă - care a avut loc în faţa clădirilor istorice ale Universităţii Corvinus, pe malul Dunării - au declarat că trebuie apărat climatul academic simbolizat de CEU, unul care promovează gândirea liberă şi dezbaterea deschisă. Universitatea Central-Europeană, inființată de miliardarul american George Soros, este de peste doi ani în conflict cu guvernul Orban, care a lansat o campanie împotriva lui Soros, a fundației sale pentru o societate deschisă și a ONG-urilor în general.

Mii de simpatizanți ai premierului demisionar Nikol Pașinian au participat la un miting electoral la Erevan, în pregătirea alegerilor generale anticipate din 9 decembrie. Pașinian a demisionat în octombrie pentru a forța organizarea alegerilor generale, scopul fiind de a schimba echilibrul politic în Parlamentul care acum este dominat de fostul partid de guvernământ, partidul Republican. În cursa electorală sunt înscrise Alianța „Pasul Meu” a premierului Pașinian, partidul Republican și alte nouă partide de alianțe. Parlamentul de la Erevan are 101 locuri de deputați. Campania electorală se încheie pe 7 decembrie, urmată pe 8 decembrie de o „zi a tăcerii”.

Partidul Democrat Progresist aflat la guvernare a pierdut alegerile locale din Taiwan, și în urma acestei înfrângeri, preşedinta Tsai Ing-wen s-a retras de la şefia acestei formațiuni politice, iar premierul William Lai și-a prezentat demisia, respinsă ulterior de președintă. Învingătoarea scrutinului local opoziția, care e mai înclinată spre un compromis cu China. Kuomintang, principalul partid de opoziţie, susţine că a obţinut 15 din cele 22 de mandate din marile orașe și comitate, faţă de numai şase la precedentul scrutin. Partidul Democrat Progresist, care deţinea 13 mandate, a anunţat că a câştigat doar şase.

În România se extinde virusul pestei porcine africane: vineri a fost confirmat într-o gospodărie din judeţul Olt, astfel că numărul total al judeţelor unde a fost semnalată boala ajunge la 18. Până în prezent au fost raportate peste 1.100 de focare de pestă porcină africană, anunţă Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, potrivit News.ro.

România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește cheltuielile alocate sănătății, raportat la Produsul Intern Brut, dar și la cheltuielile cu sănătatea pe cap de locuitor, relatează Hotnews, citând raportul "Health at a Glance: Europe 2018" publicat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). România alocă sănătății 5,1% din PIB, cel mai mic procent din UE și mai puțin decât țări europene din afara Uniunii, precum Albania (6,8%), Macedonia (6,1%) sau Muntenegru (5,9%). România are și cele mai mici cheltuieli din UE cu sănătatea pe cap de locuitor, doar o treime din media europeană și de 5 ori mai puțin decât în Luxemburg, țara UE cu cele mai mari cheltuieli cu sănătatea pe cap de locuitor. Alături de România, la coada clasamentului se mai află Bulgaria și Letonia, precizează Hotnews.

Zeci de mii de oameni se adună din nou la Paris pentru a protesta împotriva președintelui Emmanuel Macron și a deciziei guvernului de a majora prețul carburanților ca măsură de protecție a mediului. Francezii sunt revoltați și de noua reformă fiscală. Mișcarea de protest a așa-numitelor „veste galbene” (este vorba de vestele reflectorizante obligatorii în autoturisme) a izbucnit spontan, nu este organizată central și nici afiliată la vreun partid. Sâmbăta trecută, circa 300 de mii de oameni au blocat în toată Franța autostrăzi, depozite de carburanți și alte afaceri iar proteste mai mici au continuat toată săptămâna. Cum manifestația de sâmbătă este organizată pe Facebook, nu se știe exact unde se vor aduna manifestanții sau ce program au. Peste 3.000 de polițiști au fost desfărșurați pe străzile Parisului pentru a face față manifestanților.

Rusia e un pericol mult mai mare pentru securitatea Marii Britani decât orice organizație islamică teroristă, cum ar fi între altele gruparea Statul Islamic, a declara noul comandant al armatei britanice. Într-un interviu pentru cotidianul „Daily Telegraph”, generalul Mark Carleton-Smith a argumentat că Rusia a demonstrat deja că este dispusă să recurgă la forță pentru a-și impune interesele , ducând concomitent o ofensivă „susținută” în spațiul cibernetic sau zonele militare submarine. În opinia generalului britanic, Rusia încearcă să exploateze slăbiciunile Occidentului în domenii mai puțin tradiționale. Tensiunile între Rusia și aliații occidentali au crescut din 2014, când Rusia a anexat abuziv peninsula ucraineană Crimeea și a început să sprijine activ milițiile separatiste din estul Ucrainei. La care s-au adăugat incident ca tentativa de otrăvire, în Anglia, a fostului agent dublu rus Serghie Skripal.

Duminică va fi sfințită la București Catedrala Mântuirii Neamului, proiect al Bisericii Ortodoxe din România. Istoric, idea Catedralei a apărut la sfârșitul secolului 19, în timpul domniei regelui Carol I. Proiectul a fost relansat în 1996. Slujba de sfințire, la care vor participa peste 2.000 de invitați oficiali, va fi oficiată de Patriarhul Daniel și de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului. La sfințirea Catedralei vor fi prezenți și ierarhii Mitropoliei Basarabiei, subordonată Bisericii Ortodoxe Române, dar nu și reprezentanți ai Mitropoliei Moldovei, subordonată Bisericii ortodoxe ruse, Biserică aflată în conflict deschis cu Patriarhul ecumenic al Constantinopolului, după ce acesta a aprobat demararea procesului de recunoaștere a Bisericii ortodoxe ucrainene autocefale, condusă de Patriarhul Filaret de Kiev. Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse a decis în 15 octombrie la Minsk să rupă relațiile cu Patriarhia ecumenică de la Constantinopol, ceea ce presupune, între altele, că episcopii și preoții nu pot să participe la celebrarea Liturghiei împreună cu reprezentanții Constantinopolului. La ședința Sinodului BOR de la Minsk a fost present și Mitropolitul Vladimir al Moldovei.

Premierul Pavel Filip se află sâmbătă la Kiev pentru Forumul Internaţional şi Ceremonia solemnă de comemorare a victimelor Holodomor-ului, foametei din Ucraina, provocată de regimul sovietic în 1932-33. Se estimează că au murit atunci în jur de 7 milioane de oameni. O crimă similară a fost comisă în Moldova, în anii 1946-47, foametea de atunci provicând cel puțin 200 de mii de victim. „Holodomor”-ul este și subiectul următoarei dezbateri, din decembrie, a Europei Libere, organizată în seria „AntiNostalgia”. Mai multe informații pe pagina noastră de internet, la europalibera.org.

Ministrul iranian de externe Mohammad Javad Zarif a avertizat vineri că este „periculos” ca Washingtonul să acuze Teheranul că ar fi omis să declare un program de arme chimice. Zarif a respins oricum acuzațiile drept fără fundament. Statele Unite au acuzat joi Iranul că a omis să declare un program de arme toxice Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC), încălcând acordurile internaţionale. Aceste noi acuzaţii ivin după ce administrația Trump a reimpus sancțiuni drastice Iranului, ca urmare a decizie de a retrage Statele Unite din acordul nuclear international, încheat în 2015 de Iran cu principale șase puteri ale lumii.

Reprezentantul special al președinției italiene a OSCE pentru reglementarea transnistreană Franco Frattini a avut vineri o convorbire telefonică cu șeful negociatorilor transnistreni Vitali Ignatiev, cu care a discutat între altele și despre organizarea unei noi întâlniri în formatul 5+2 până la sfârșitul acestui an. Presa de la Tiraspol scrie că Frattini și Ignatiev au mai vorbit și despre cele două chestiuni rămase nesoluționate din pachetul de înțelegeri dintre Chişinău și Tiraspol convenit la începutul acestui an – problema restabilirii legăturilor telefonice și cea a dosarelor penale intentate de Chişinău unor funcționari din regiunea separatistă pe care Tiraspolul le consideră motivate politic. Guvernul de la Chişinău nu a anunțat nicio convorbire pe care să o fi avut cu Franco Frattini la subiectul organizării unei noi reuniuni în formatul 5+2 în acest an. Agenția rusă Tass a anunțat că la începutul săptămânii viitoare Frattini va avea o întâlnire în Italia cu ministrul rus de externe Serghei lavrov, în cadrul căreia se va discuta și problema transnistreană. La numirea sa în funcție, Franco Frattini a declarat că „mizează pe un rol pozitiv al Rusiei în reglementarea transnistreană și pe o bună cooperare cu Moscova și cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov”, subliniind că acesta este „un bun prieten de-al său”.

Rusia refuză să stabilească un „termen limită" pentru negocierile privind Siria, acuzându-i pe cei care sunt favorabili acestei idei că doresc să saboteze procesul de la Astana, a declarat vineri la Roma ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. „Nu cred în termenele limită artificiale", a spus Lavrov la conferința internațională MED 2018, la care participă reprezentanți politici europeni şi din Orientul Mijlociu. Negocierile de pace pentru Siria, organizate la Astana, sînt mediate de Rusia, Iran și Turcia, au fost lansate în 2017, în paralel cu negocierile de pace ONU, și la ele iau parte reprezentanţi ai Damascului şi o delegaţie a opoziţiei siriene.

Mii de oameni au protestat vineri la Praga după ce guvernul minoritar ceh condus de Andrej Babiš a supravieţuit unei moţiuni de cenzură. Premierul de centru-stânga Andrej Babiš este acuzat de corupţie şi răpire, acuzații pe care le respinge, deși săptămâna trecută fiul său a declarant presei că ar fi fost răpit și dus cu forța anul trecut în Crimeea, la ordinal tatălui său. Babiș, mare om de afaceri de succces, este acuzat că a pus o serie de firme pe numele copiilor săi, firme care ar fi beneficiat de subvenții de 2 milioane de euro la care nu aveau dreptul. Declarațiile fiului lui Babiš, aflat între timp în Elvenția, au provocat un val de proteste în Cehia, culminând cu cel de vineri de la Praga, la care s-a cerut din nou demisia premeirului, manifestanții scandând „Vrem un guvern cinstit”.

În regiunea transnistreană s-a anunțat scumpirea pâinii cu 15 la sută, practic simultan cu anunțul privind creșterea salariilor și pensiilor cu 7 la sută. Pâinea așa-numită socială se va scumpi de la 1 decembrie cu 15 la sută. Administrația de la Tiraspol explică majorarea prin faptul că a crescut prețul grâului, dar și prin deprecierea rublei transnistrene. Producătorii au insistat ca prețurile să crească aproape în jumătate, cu 45 la sută, dar executivul regiunii a limitat această scumpire la 15 la sută. Așa-numita pâine socială constituie de fapt 70 la sută din toată producția de panificație fabricată în stânga Nistrului. Anunțul vine la o săptămână după ce s-a anunțat majorarea pensiilor și salariilor, anul viitor, cu 7 la sută, aceasta fiind prima majorare din ultimii patru ani, răstimp în care moneda locală s-a depreciat cu peste 30 la sută. Șeful executivului de la Tiraspol, Alexandr Martînov, a declarat că acest lucru a fost posibil, citez, datorită creșterii economiei din stânga Nistrului.

Duminică are loc la Bruxelles summitul special dedicat ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, la care vor fi adoptate acordul care reglementează Brexitul și declarația politică în care sunt schițate principiile relațiilor dintre Londra și Bruxelles după Brexit. Odată cele două documente adoptate, ele trebuie să treacă prin Parlamentul britanic și cel european. Spania amenință însă că nu va aproba acordul dacă nu are un angajament „scris” din partea Marii Britanii privind Gibraltaru, și dacă această problemă nu este negociată direct între Londra și Madrid. Gibraltarul, mica peninsula pe coasta de sud a Spaniei, aparține Marii Britanii din 1713 și ar urma să iasă din Uniunea Europeană odată cu restul Marii Britanii. Este un subiect permament de tensiuni între Londra și Madrid, care nu numai că revendică teritoriul dar acum vrea și să asigure libertatea de circulație a spaniolilor în Gibraltar după Brexit.

Prețul petrolului a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimele 12 luni, de 50 de dolari barilul. Țările din OPEC se întâlnesc la începului lunii decembrie și ar urma să decidă o reducere a producției de petrol dar piața internațională nu crede că acest lucru se va materializa suficient de repede pentru a opri scăderea provocată mai ales de o economie mondială stagnantă. Pesimismul pieții internaționale este alimentat și de convingerea că Statele Unite și China nu vor reuși să ajungă la un compromis cu ocazia summitului G20 care va avea loc săptămâna viitoare, la Buenos Aires.

Un bărbat de 95 de ani a fost pus sub acuzare în Germania pentru complicitate de la uciderea a mai mult de 36.000 de persoane în al doilea război mondial. Acuzațiile împotriva inculpatului, indentificat drept Hans H., au în vedere atrocitățile comise la lagărul de exterminare de la Mathausen din Austria, se spune într-un anunț al procuraturii germane. Se presupune că Hans H a făcut parte din batalionul SS Totenkopfsturmbann (Batalionul cap de mort) în vara lui 1944 - primăvara lui 1945 la Mathausen, care a făcut parte din vasta rețea nazistă de lagăre de concetrare, unde deținuții erau obligați la muncă silnică, și exterminați. Procurorii germani spun că lucrînd ca gardian în acel lagăr, acuzatul a contribuit la uciderea a zeci de mii de prizonieri.

Rusia face eforturi de a îngrădi libertatea de expresei atît pe plan intern cît și pe plan global, și își intensifică presiunea asupra presei independente, a afirmat la Viena însărcinatul american cu afaceri Harry Kamian, se spune într-o declarație a misiunii americane cu ocazia reuniunii Consiliului Permanent OSCE din 22 noiembrie. Kamian a cerut de asemenea eliberarea mai multor jurnaliști ucraineni și ceceni deținuți în zonele controlate de Moscova în Ucraina, și a regizorului ucrainean Oleg Sențov aflat în închisoare în Rusia.

Comisia Europeană nu reușește să contracareze dezinformarea pro-Kremlin, se spune într-o scrisoare deschisă semnată de 60 de experți de securitate din 20 de țări, dată publicității de think-tankul European Values. Documentul cere Comisiei să identifice explicit Rusia ca principala sursă străină de dezinformare ostilă Uniunii Europene și valorilor ei, în Planul de acțiune contra dezinformării care urmează să fie dat publicității. Scrisoarea deschisă solicită executivului Uniunii și întărirea cu forță de muncă și buget satisfăcătoare a Diviziei de comunicații strategice estice din cadrul Serviciului european de acțiune externă, singurul organism mandatat de Consiliul European pentru combaterea dezinformării. Fără un buget real, se mai spune în scrisoare deschisă, munca acestei Divizii nu poate avea un impact relevant în contracararea dezinformării pro-ruse, o chestiune despre care statele membre și Parlamentul European au spus în mod repetat că trebuie rezolvată rapid.

Guvernatorul demisionar al Băncii Naționale a Moldovei Sergiu Cioclea a respins afirmația președintelui Parlamentului Andrian Candu că ar putea reveni într-o nouă funcție publică. Cioclea a spus că afirmația lui Candu e o glumă, „care probabil s-a vrut măgulitoare”. Potrivit presei de la Chișinău, Sergiu Cioclea și-a depus demisia acum o săptămână, la mai puțin de jumătate din mandat, spunînd că a făcut asta din motive personale. Cioclea și-a făcut însă publică decizia abia acum două zile, fără a oferi alte detalii. Mai mulți deputați de opoziție au criticat faptul că Sergiu Cioclea nu s-a prezentat în Parlament pentru a-și depune demisia și s-au declarat îngrijorați că s-au făcut presiuni ca el să demisioneze. Parlamentul de la Chișinău a declarat vineri că funcția de guvernator al BNM este vacantă începînd din 30 noiembrie. Potrivit legii, guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei e numit de Parlament la propunerea șefului legislativului pe un mandat de 7 ani.

Purtătorul de cuvânt al cancelarului german Angela Merkel a declarat că Germania e optimistă cu privire la rezolvarea problemelor legate de un acord Brexit înainte de summitul special al Uniunii Europene de duminică. Spania a avertizat că se va opune unei declarații privind relațiile cu Londra, dacă guvernul britanic nu va garanta că autoritățile de la Madrid vor avea un cuvînt de spus în privința viitorului peninsulei Gibraltar. Întrebat vineri dacă summitul să nu meară înainte cum s-a stabilit, purtătorul de cuvînt al lui Merkel Steffen Seibert a spus: „presupune că toate chestiunile deschise vor fi rezolvate pînă duminică”. Reprezentanții celor 28 de țări din Uniunea Europeană s-au întălnit vineri ca să pregătească un summitul de duminică de la Bruxelles, unde ar urma să se adopte o declarație politică privind viitoarele relații dintre Londra și blocul pan-european, împreună cu o înțelegere de separare. Marea Britanie ar urma să iasă oficial din Uniunea Europeană în 29 martie 2019.