Președintele Igor Dodon a participat la lansarea candidaturii pentru alegerile parlamentare a președintei Partidului Socialiștilor, fostul premier Zinaida Greceanîi, în circumscripția uninominală nr. 1. Evenimentul a avut loc sâmbătă la Briceni. Într-o postare pe Facebook, Dodon scrie că Greceanîi este „un profesionist și un patriot desăvârșit al R. Moldova” și că în perioada când el și Greceanîi au fost membri în guvern „Moldova a înregistrat cea mai înaltă creștere economică și cel mai mare flux de investiții în țară”. În vârstă de 62 de ani, Zinaida Greceanîi are pregătire de economist și a fost prima femeie-premier din R. Moldova în anii 2008-2009. Igor Dodon a spus astăzi că Greceanîi este originară din raionul Briceni, dar ea s-a născut de fapt în regiunea Tomsk, din Siberia, unde părinții ei au fost deportați din nordul Moldovei de autoritățile sovietice în 1951, din cauza convingerilor lor religioase.

Ministrul economiei, Chiril Gaburici, va merge în Emiratele Arabe Unite să prezinte programul dobândirii cetățeniei moldovene în schimbul investițiilor în R. Moldova. Potrivit presei de la Chișinău, Gaburici va prezenta programul la o conferință internațională la Dubai, în perioada 4-6 noiembrie. Posibilitatea „cumpărării” cetățeniei Moldovei prin investiții a fost adoptată în vară de Parlament. Legea prevede că investitorul trebuie să plătească 100.000 de euro, nerambursabili, într-un fond de dezvoltare și să investească cel puțin 250.000 de euro într-un domeniu economic strategic. Guvernul susține că grație acestui program vor putea fi atrase în economia țării investiții de 1,3 miliarde de euro și se va îmbunătăți imaginea țării.

Un avion MiG-29 de fabricație rusească s-a prăbușit astăzi în timpul unui zbor de instrucție în Egipt, a informat agenția aviatică de stat din F. Rusă, citată de RIA. Avionul fusese furnizat de ruși Egiptului în cadrul unui contract încheiat anul acesta, a informat ziarul „Kommersant”, precizând că pilotul egiptean a reușit să se catapulteze și este în siguranță. Autoritatea aviatică rusească a spus că o echipă de experți ruși va merge în Egipt ca să ajute la stabilirea cauzelor prăbușirii. Ziarul „Vedomosti” a scris că Rusia urmează să livreze Egiptului 46 de avioane de vânătoare MiG-29 în baza unui acord semnat în 2015.

Alexander Stubb, potențial candidat la președinția Comisiei Europene, a spus sâmbătă că Partidul Popular European (PPE), de centru-dreapta, ar trebui să ia în considerare expulzarea formațiunii premierului ungar Viktor Orban, Fidesz. Partidul finlandez al lui Stubb face și el pare din PPE, cel mai mare bloc din Parlamentul European. Într-un interviu publicat sâmbătă de presa germană, Stubb a spus că dacă Orban nu respectă valorile PPE, trebuie „să plece”. Stubb a mai spus că are „zero toleranță pentru intoleranță și a numit „inacceptabile” restrângerea de către Orban a libertății de expresie, de asociere și atacurile împotriva mediului academic. DPA notează că in interiorul PPE există divergențe despre cât de departe ar trebui să meargă sancționarea lui Orban. El a fost apărat în trecut de alt potențial candidat la șefia CE, germanul Manfred Weber.

Un membru al forțelor armate americane a fost ucis, iar altul a fost rănit la Kabul într-un „atac din interior”, a informat misiunea internațională condusă de NATO. Informațiile preliminare arată că atacatorul a fost un militar din armata guvernamentală afgană. El a fost ucis de îndată după atacul de sâmbătă, de soldații afgani. Numele americanului ucis nu a fost dat publicității. Asemenea incidente au mai avut loc în Afganistan. În septembrie, ministrul american al apărării Jim Mattis a spus că pregătirea și verificarea militarilor afgani va fi intensificată tocmai pentru a preveni acest gen de atacuri. Luna trecută, comandantul NATO din Afganistan, generalul Scott Miller, a scăpat nevătămat dintr-un incident în care un bodyguard al unui guvernator de provincie a deschis focul asupra unui grup de oficiali afgani și americani în provincia Kandahar.

Mii de oameni au participat astăzi la funeraliile unui cleric proeminent pakistanez, cunoscut drept „părintele Talibanilor”. Maulana Samiul Haq, a fost înjunghiat mortal vineri la locuința sa din orașul-garnizoană Rawalpindi. Yousaf Shah, purtătorul de cuvânt al clericului ucis, a spus că nu sunt cunoscute identitatea și motivele atentatorului. Haq era șeful unei fracțiuni dintr-un partid islamist. El a fondat cunoscutul seminar Haqqania, unde s-au format zeci de lideri afgani. Seminarul își are sediul în orașul Akora Khattak, aproape de granița cu Afganistanul. Poliția a deschis o anchetă. AP notează că în ultimele săptămâni mai mulți clerici afgani au făcut apel la Haq să-și folosească influența asupra Talibanilor pentru a se ajunge la pace în Afganistan.

Creștinii copți din Egipt au înmormântat astăzi cele șapte victime ale atacului de vineri asupra unui autobuz cu credincioși, la mânăstirea Minya, la 260 km sud de Cairo, pe Nil. Funeraliile la care au participat sute de persoane au fost conduse de principalul cleric al provinciei, episcopul Makarius. A participat și guvernatorul provinciei, Qassim Hussein, care este musulman. Atacul a fost revendicat de organizația extremistă Statul Islamic. În mai 2017 într-un atac similar, aproape în același loc, au fost uciși 29 de oameni. După atacul de vineri, președintele egiptean Abdel-Fattah al-Sissi a promis că va fi intensificată combaterea extremismului. Iar Papa copților, Tawadros II, cunoscut ca suporter al lui al-Sissi, a spus într-o adresare video că „Egiptul unit va învinge terorismul”.

Partidul Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA) și Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), constituite în Mișcarea ACUM, și-au prezentat astăzi la Chișinău angajamentele comune pentru alegerile parlamentare din februarie. În program figurează creșterea veniturilor populației, astfel ca salariul mediu să ajungă la 11.000 lei pe lună, majorarea fondurilor pentru școli și grădinițe, inclusiv pentru salarii mai mari ale dascălilor, modernizarea sistemului de asistență medicală, cu ieftinirea medicamentelor, reforma justiției. PAS și PPDA vor, de asemenea, ca R. Moldova să fie gata cel mai târziu în 2023 să depună cererea de aderare la Uniunea Europeană.

Primarul din Orhei, Ilan Șor, nu va fi tras la răspundere pentru amenințările la adresa jurnaliștilor, scrie portalul de știri Agora.md. Șeful Procuraturii Chișinău, Ștefan Șaptefrați, a spus portalului amintit că la 3 septembrie, Procuratura a respins pornirea urmăririi penale în legătură cu declarațiile din iulie ale lui Șor, care spunea la un miting că „jigodiile” care „scriu scârboșenii” vor sta la pușcărie după ce va ajunge el la guvernare. Declarațiile au fost urmate de protestele internauților, dar procurorii au stabilit între timp că amenințările omului de afaceri devenit politician nu constituie infracțiuni.

La Chișinău se încheie astăzi un „maraton” al mașinilor electrice și hibride, menit să promoveze mijloace de transport mai prietenoase cu mediul înconjurător. Cu sprijinul programului de dezvoltare al Națiunilor Unite (UNDP), nouă automobile au parcurs timp de cinci zile R. Moldova în lung și în lat, permițând curioșilor să vadă cu ochii proprii cum arată așa-numita „eco-mobilitate”. În urmă cu o lună, s-a anunțat că R. Moldova va avea în curând încă 14 stații de încărcare a automobilelor electrice, grație unui acord semnat de autoritățile moldovene cu Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. Proiectul ar urma să fie finalizat în primăvara anului viitor și va fi gestionat de proiectul „Oraşe verzi durabile”, pus în aplicare de PNUD Moldova și finanțat de Facilitatea Globală de Mediu (GEF). Costul noilor stații este estimat la 4 milioane de lei, dintre care jumătate vor fi oferiți de Fondul pentru Eficiență Energetică din R. Moldova. În R. Moldova există deocamdată 5 stații de încărcare a bateriilor vehiculelor electrice și sunt în circulație 54 de asemenea mașini, dintr-un total de aproape un milion, câte sunt înregistrate în prezent.

La Istanbul, președintele ucrainean Petro Poroșenko și Patriarhul Bartolomeu al Constantinopolului au semnat sâmbătă un acord privind înființarea Bisericii ucrainene. „Astăzi este o zi istorică”, a declarat Poroșenko, citat de Interfax. El a mai spus că ucrainenii „s-au rugat” să aibă în sfârșit o biserică ortodoxă unică, autocefală. Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol a recunoscut luna trecută autocefalia Bisericii Ortodoxe din Ucraina, stârnind protestele bisericii ortodoxe din Rusia, care riscă să-și piardă astfel influența în viața duhovnicească din țara vecină.

Liderul spiritual suprem al Iranului, ayatolahul Ali Khamenei, a spus sâmbătă că președintele Donald Trump a „făcut de rușine” Statele Unite și va fi până la urmă marele perdant al reînnoirii sancțiunilor țării sale împotriva Teheranului. „Acest nou președinte american... a făcut de rușine ce a mai rămas din prestigiul Americii și al democrației liberale”, a scris Khamenei pe Twitter, citând un discurs propriu rostit la Teheran. Sancțiunile americane reînnoite, incluzând și un embargou petrolier, intră în vigoare luni, venind după ce Statele Unite au denunțat acordul nuclear al Iranului cu marile puteri globale, din 2015.

Peste 700 de numere neutre care permit mașinilor transnistrene să circule în străinătate au fost eliberate în mai puțin de două luni de când a început să funcționeze acest mecanism, iar în rând s-au înscris în acest moment alți peste 4000 de doritori de a primi astfel de numere, anunță agenția transnistreană de știri Novostipmr. Fiecare dintre cele două centre de înregistrare de la Râbnița și Tiraspol procesează în fiecare zi câte 20 de cereri. Având în vedere numărul mare de solicitanți în prezent se fac angajări pentru a crește de trei ori capacitățile acestor puncte de înregistrare. Acordul privind accesul la circulația internațională pentru mașinile transnistrene în baza numerelor neutre a fost salutat de participanții la formatul 5+2 ca fiind un progres considerabil în negocieri, dar criticat de experți de la Chişinău, care au declarat că în felul acesta Chişinăul a cedat un element important al suveranității.

Deputatul Sovietului suprem de la Tiraspol, Oleg Horjan, liderul Partidului Comuniștilor din regiunea transnistreană, a fost condamnat la 4 ani și 6 luni de detenție în colonie cu regim comun, de către așa-numita curte supremă din stânga Nistrului. Site-ul partidului comuniștilor califică această decizie drept una motivată politic. Horjan este practic singurul deputat de opoziție de legislativul transnistrean și era considerat un apropiat al fostului lider de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk, care a fost nevoit să fugă din regiune. Pe 2 iunie, Oleg Horjan a organizat un miting de protest în centrul Tiraspolului împotriva actualei puteri din regiunea transnistreană, iar miliția a reținut câțiva dintre participanți, printre care era și fiul lui Oleg Horjan. Deputatul a venit la secția de miliție și a încercat să intre la cei reținuți, iar în timpul busculadei a rupt epoleții câtorva milițieni. Oleg Horjan a primit și o amendă pentru că l-ar fi jignit pe așa-numitul ministru de interne de la Tiraspol, Ruslan Mova.

Gruparea teroristă Statul Islamic a revendicat atacul de vineri din Egipt asupra unui autobuz, soldat cu moartea a șapte creștini copți. „Autorii ambuscadei de la Minya sunt luptătorii Statului Islamic”, a spus unitatea de propagandă a organizației islamiste, citată de Agenția France Presse. Atacul a fost cel mai grav atac asupra minorității creștine din ultimul an. El a avut loc la mânăstirea Sf. Samuel Mărturisitorul, la Minya, pe Nil, la 260 km sud de Cairo. Aproape în același loc, 28 de creștini au fost uciși într-un atac asemănător în 2017. Potrivit unui arhiepiscop local, citat de Reuters, în atacul de vineri au fost răniți alți 14 oameni. Într-o postare pe Twitter, președintele egiptean Abdel Fattah al-Sisi și-a exprimat compasiunea pentru victime și a promis continuarea campaniei împotriva militanților.

Premierul Poloniei spune că țara sa se va retrage probabil din Pactul ONU privind migrația, ca și Austria, Ungaria și Cehia. „Principiile suveranității noastre au prioritate absolută”, a explicat premierul Mateusz Morawiecki după o întâlnire cu cancelarul german Angela Merkel, la Varșovia. Merkel a lăudat, dimpotrivă, Pactul și a spus că Germania îl va respecta și aplica. Țările central-europene care au refuzat mereu să primească migranți ca să ușureze povara colegelor din UE spun că acordul ONU privind migrația ar șterge diferența dintre migranții economici și refugiați și este inacceptabil. Pactul a fost denunțat și de administrația președintelui american Donald Trump. Documentul urmează să fie semnat la Marrakech, în Maroc, în decembrie.

Poliția pakistaneză și familia proeminentului cleric Maulana Samiul Haq, numit și „tatăl Talibanilor”, spun că el a fost înjunghiat mortal la locuința sa din orașul-garnizoană Rawalpindi. Yousaf Shah, purtătorul de cuvânt al clericului ucis, a spus că nu sunt cunoscute identitatea și motivele atentatorului. Haq era șeful unei fracțiuni dintr-un partid islamist. El a fondat cunoscutul seminar Haqqania, unde s-au format zeci de lideri afgani. Seminarul își are sediul în orașul Akora Khattak, aproape de granița cu Afganistanul. Poliția a deschis o anchetă.

Cel puțin șapte creștini au fost uciși vineri în Egipt într-un atac armat asupra unui autobuz, lângă o mânăstire coptă. A fost cel mai grav atac asupra minorității creștine din ultimul an. Atacul a avut loc la mânăstirea Sf. Samuel Mărturisitorul, la Minya, pe Nil, la 260 km sud de Cairo. Aproape în același loc, 28 de creștini au fost uciși într-un atac asemănător în 2017. Potrivit unui arhiepiscop local citat de Reuters, în atacul de vineri au fost răniți alți 14 oameni. Într-o postare pe Twitter, președintele egiptean Abdel Fattah al-Sisi și-a exprimat compasiunea pentru victime și a promis continuarea campaniei împotriva militanților.

Germania a dat asigurări că nici Polonia, nici Ucraina nu vor avea de suferit din cauza unei noi conducte de gaz rusesc care le ocolește teritoriile. Vorbind la Varșovia vineri, după o întâlnire cu premierul polonez Mateusz Morawiecki, Merkel a spus că Berlinul, ca și Varșovia, caută să-și diversifice sursele de energie și de aceea va accelera planurile de construire a unui terminal pentru gaze lichefiate. Polonia susține că Nord Stream 2, gazoductul nou ce va uni Rusia cu Germania prin Marea Baltică, va ajuta Moscova să-și consolideze controlul asupra asigurării cu energie a Europei, afectând în special interesele polonezilor și ucrainenilor. Astăzi la Varșovia Merkel a spus că Berlinul va susține în continuare și rolul de țară de tranzit pentru gaze rusești al Ucrainei.

Uniunea Europeană nu va ține un summit al Parteneriatului Estic în 2019, ci numai o „conferință la nivel înalt” care să marcheze a 10-a aniversare a programului din care face parte și R. Moldova. Potrivit unor surse de la Bruxelles consultate de corespondentul Europei Libere, conferința ar putea avea loc la Bruxelles pe data de 14 mai. În vreme ce summit-urile PE erau cu participarea șefilor de stat și de guvern din țările respective, întâlnirea de la anul va fi la nivel de miniștri de externe, au mai spus sursele citate. Motivul schimbării ar fi calendarul încărcat al UE, unde vor avea loc la anul alegeri pentru Parlamentul European, urmate de constituirea unei noi Comisii și numirea unui nou președinte al Consiliului European. Un nou summit al PE ar putea avea loc în 2020.

R. Moldova a făcut joi figură aparte la votul din Adunarea Generală ONU a unei rezoluții de condamnare a embargoului comercial american asupra Cubei. 189 de țări au votat pentru documentul inițiat de Havana, Statele Unite și Israelul au votat împotrivă, iar R. Moldova și Ucraina nu au votat, relatează AP. Embargoul american împotriva Cubei a fost instituit în 1960, după ce conducerea revoluționară a statului insular a naționalizat proprietăți americane, și a fost înăsprit după câțiva ani. AP notează că rezoluțiile de acest fel din Adunarea Generală ONU nu au valoare de lege, dar oferă an de an Cubei, de 27 de ani, prilejul de a demonstra cât de izolate pe plan internațional sunt în această privință Statele Unite. Ceva mai devreme, tot la Adunarea Generală ONU, Ucraina și Israelul fuseseră singurele țări care luaseră partea Washingtonului într-o rezoluție de condamnare a încălcării drepturilor omului în Cuba. 114 țări au votat împotrivă, iar 65 s-au abținut.

Serbia, Bulgaria, România și Grecia se gândesc să depună o candidatură comună pentru găzduirea Cupei Mondiale la fotbal din 2030, informează DPA. Ideea a fost formulată de președintele sârb Aleksandar Vucic vineri la Varna, la o reuniune balcanică cvadripartită. Potrivit aceleiași surse, cele patru țări sud-est europene ar urma să anunțe în câteva luni dacă își oficializează inițiativa. Procesul de depunere a candidaturilor pentru turneul final din 2030 încă nu a început. Dar potrivit DPA există o idee de găzduire în comun a Cupei de către trei state sud-americane: Argentina, Uruguay și Paraguay.

Alegerile parlamentare din februarie vor fi pentru R. Moldova o ocazie de a consolida încrederea cetățenilor și partenerilor externi în democrația moldoveană și de a respinge „influențe maligne străine”, a declarat noul ambasador al Statelor Unite, Dereck J. Hogan, cu ocazia prezentării scrisorilor de acreditare președintelui Igor Dodon vineri, la Reședința de stat. Potrivit unui comunicat de presă al ambasadei americane, ambasadorul a amintit că țara sa a acordat R. Moldova din 1991 până în prezent o asistență de 1,5 miliarde de dolari și a spus că „Statele Unite continuă să lucreze pentru a îmbunătăți viața cetățenilor de rând ai Moldovei”. Într-o postare pe Facebook, după ceremonie, președintele Igor Dodon a mulțumit pentru sprijinul american, dar a adăugat că R. Moldova „trebuie să promoveze o politică externă echilibrată, să aibă relații deschise, productive și reciproc avantajoase cu toate statele, reieșind din interesul național”.

Poliția britanică a lansat o anchetă asupra acuzațiilor de anti-semitism la adresa unor membri ai Partidului Laburist, de opoziție. În septembrie un post de radio, LBC, a pus la dispoziția poliției un dosar intern al laburiștilor în care figurau 45 de cazuri de postări pe rețele sociale, dintre care una era: „Vom scăpa de evrei, care sunt un cancer pentru noi toți”. Au fost semnalate de asemenea atacuri verbale la adresa unor politicieni britanici evrei, inclusiv laburiști. Alunecările anti-semite în tabăra laburistă, uneori deghizate în poziții pro-palestiniene, nu sunt ceva nou. Anul acesta liderul laburiștilor, Jeremy Corbyn, a recunoscut că în partidul său există anti-semitism, și a cerut scuze celor afectați.

Israelul a condamnat uciderea jurnalistului saudit Jamal Khashoggi la consulatul saudit din Istanbul, dar a insistat că o prioritate și mai mare este cooperarea cu Arabia Saudită împotriva Iranului. În prima sa reacție publică la crima de la Istanbul, premierul israelian Benjamin Netanyahu a spus că uciderea lui Khashoggi din 2 octombrie a fost „oribilă” și trebuie anchetată. „În același timp, vreau să spun că este foarte important ca... Arabia Saudită să rămână stabilă”, a mai spus liderul israelian, adăugând: „Iranul este o problemă mai mare”. Iranul și Arabia Saudită sunt rivali regionali. Netanyahu a făcut declarația vineri la Varna, la o întâlnire cu liderii Bulgariei, Greciei, României și Serbiei.