Înalți funcționari ai Ministerului american al apărării au respins o cerere preliminară a administraţiei Trump de a implica armata în ridicarea unor centre de detenţie pentru migranţii ilegali în cadrul misiunii de întărire a pazei la frontiera cu Mexicul, unde sunt așteptați mii de migranți din America centrală. Informația a fost difuzată de agenția Reuters, care citează surse anonime din Pentagon.

Săptămâna trecută, armata americană a anunţat desfăşurarea a peste 7.000 de militari la graniţa cu Mexicul. Recent, în plină campanie electorală pentru alegerile parțiale pentru Congres care au loc marți, președintele Donald Trump vorbise chiar despre 15 mii de militari. Două caravane de migranţi din America centrală, care fug de violența și foametea din ţările lor, se îndreaptă către Statele Unite, unde migranții vor să ceară azil.

Preşedintele Donald Trump consideră aceste caravane drept „o invazie” și a avertizat că militarii de la frontieră vor deschide focul dacă migranții aruncă, de exemplu, cu pietre. Declaraţia a fost retractată ulterior de președinte.

Reprezentanții partidelor liberal și liberal-democrat au discutat cu Blocul „ACUM”, format din PAS și Platforma DA, criteriile pentru desemnarea unor candidați comuni în circumscripțiile uninominale, în vederea alegerilor generale din 24 februarie 2019. Pentru prima dată acestea vor avea loc după un sistem mixt, care combină listele de partid cu candidații aleși direct în circumscripții.

PAS insistă ca toți candidații să treacă așa-numitele criterii de integritate, iar numirea lor să se facă în funcție de șansele reale pe care le au într-o circumscripție, nu în baza unui algoritm. Secretarul general al Platformei DA, Chiril Moțpan, este citat, de asemenea, de Radio Chișinău cu declarația: „Am vorbit și despre criteriile pe care trebuie să le respecte fiecare candidat, astfel încât să intre cei mai puternici candidați”. Ambele partide extraparlamentare au precizat că nu se discută și despre o cooperare la nivel national, pe liste.

Reprezentanții PLDM și PL au declarat la rândul lor că scopul negocierilor, care sunt numai la început, este de a se evita „dispersarea” electoratului de dreapta. „Problema e să nu ne batem între noi”, a spus liderul PL, Mihai Ghimpu, citat de Radio Chișinău.

Alexandru Vişinescu, fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, care executa o pedeapsă de 20 de ani de închisoare pentru crime împotriva umanităţii, a murit, luni, la Penitenciarul Spital Bucureşti-Rahova, informează Agerpres, citându-l pe președintele Federației Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor.

Alexandru Vișinescu a fost condamnat definitiv în 10 februarie 2016, decizia fiind o premieră pentru România. A fost primul inculpat condamnat pentru fapte comise în urmă cu peste 50 de ani. Procurorii parchetului instanței supreme l-au acuzat că în perioada 1956-1963, când a fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, a luat măsuri de persecutare a deținuților politici încarcerați acolo. Anchetatorii au identificat 138 de deținuți dintre ei care au trecut prin Penitenciarul Râmnicu Sărat în timpul mandatului lui Vișinescu, doisprezece dintre ei decedând în perioada în care penitenciarul a fost condus de acesta.

În România, din decembrie se majorează salariul minim garantat, iar din ianuarie salariul minim diferențiat după studii și vechime. Guvernul urmează să adopte săptămâna aceasta o ordonanță de urgență, prin care salariul minim garantat să fie diferenția în funcție de studii și vechime. Ministrul muncii, Lia Olguța Vasilescu, a precizat duminică seară, într-un interviu televizat, că salariul minim pe economie ar urma să crească de la 1 decembrie la 2.080 de lei. De la 1 ianuarie 2019, cei cu studii superioare sau o vechime de minim 15 ani, vor avea un salariu minim garantat de 2.350 de lei, a mai declarat ministrul, citat de Hotnews.

În România, Curtea de Apel Alba Iulia a anunțat că va judeca pe 20 noiembrie cererea de suspendare a executării propunerii ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, de revocare din funcţia de procuror-general a lui Augustin Lazăr, relatează Agerpres.

Vineri, procurorul general Augustin Lazăr a contestat propunerea ministrului de justiție și a depus la Ministerul Justiţiei, o plângere împotriva raportului de evaluare întocmit de Tudorel Toader. Pe 24 octombrie, în baza acestui raport, ministrul de justiție Tudorel Toader a declanşat procedura de revocare din funcţie a procurorului general. Ministrul Justiţiei susține că Lazăr a fost numit abuziv, în baza unui dosar de candidatură incompletă, afirmație respinsă categoric de Procurorul General.

Uniunea Europeană nu va urma exemplul Statelor Unite, care de luni au reimpus sancțiuni dure Iranului, în domeniile petrolier și financiar. Comisarul european pentru afaceri economice, Pierre Moscovici, a precizat într-un interviu că „Uniunea Europeană nu aprobă” decizia americană. Sancțiunile americane fuseseră ridicate de administrația Barack Obama după ce în 2015, Iranul și marile puteri internaționale au semnat un acord nuclear. Anul acesta, în mai, președintele Donald Trump a decis însă ieșirea Statelor Unite din acest acord, ceea ce a atras și reimpunerea sancțiunior.

Președintele Igor Dodon susține că liderul rus Vladimir Putin i-a promis să elimine, în mod excepțional, taxele vamale pentru mai multe mărfuri agricole moldovene pe o perioadă de șase luni, de la 1 ianuarie 2019. „De ce pentru 6 luni? Astfel negocieri trebuie sa fie purtate de către Guvern... La expirarea acestor șase luni, în R. Moldova va fi un alt Guvern și se vor lua alte decizii”, a explicat Dodon la o conferință de presă pe marginea vizitei sale de săptămâna trecută la Moscova. La solicitarea sa, liderul rus ar fi acceptat scutirea de taxe a legumelor, conservelor, mai multor categorii de fructe și a vinurilor proaspete. Acestea și alte produse moldovenești au fost excluse din comerțul liber cu Federația Rusă, după ce Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere și liberalizare a comerțului cu Uniunea Europeană. Igor Dodon speră că scutirea temporară de taxe va duce la relansarea exporturilor moldovene pe piața rusă.

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a fost audiat astăzi în Polonia natală de o comisie parlamentară de anchetă în legătură cu o piramidă financiară, Amber Gold, care a activat în timpul mandatului său de premier polonez și a fost dezavuată în 2012. Comisia pluripartită a audiat deja alți zeci de foști oficiali în legătură cu scandalul financiar care a ridicat întrebări despre eficiența fostului guvern Tusk din perioada 2007-2014. Dar ancheta este văzută și ca o încercare motivată politic a Partidului Lege și Justiție aflat la guvernare de a-l discredita pe Tusk, care rămâne popular în Polonia. Șefa comisiei de anchetă, conservatoarea Malgorzata Wassermann, care reprezintă partidul la guvernare, tocmai a pierdut duminică alegerile de primar în Cracovia. Printre temele proeminente ale scandalului s-a numărat faptul că fiul lui Tusk, Michal, a fost angajat de o companie aeriană deținută de Amber Gold. Compania financiară piramidă este acuzată de procurori că a cauzat pierderi de peste 225 de milioane de dolari unui număr de 19 mii de investitori. Autorii schemei au fost condamnați și se află în închisoare.

Ceața densă din orele dimineții a cauzat reținerea mai multor curse aeriene și a complicat traficul rutier, relatează presa moldoveană. Potrivit site-ului Aeroportului Internațional Chișinău, zborul către Istanbul a întârziat aproape trei ore, iar zborurile de la Minsk, Istanbul, București și Moscova au întârziat cu peste două ore. Inspectoratul Național de Patrulare a spus că traficul rutier pe drumurile naționale se desfășoară în orele dimineții în condiții de ceață densă, vizibilitatea fiind scăzută, sub 100 de metri.

Liderul liberalilor, Mihai Ghimpu, a declarat că partidul său va purta negocieri cu Mișcarea ACUM pentru „coordonarea circumscripțiilor” în alegerile parlamentare din februarie 2019. Vorbind duminică la postul TV8, Ghimpu a precizat că se va discuta numai despre aranjamente în care bătălia între candidații liberalilor și cei ai ACUM în circumscripțiile uninominale să nu mărească șansele de câștig ale altora, ca democrații și socialiștii. Dar Ghimpu a exclus un bloc electoral între PL și ACUM, formațiunea pro-Europeană constituită de PPDA și PAS, care și-a lansat sâmbătă programul electoral.

Președintele Iranului, Hassan Rouhani, a spus că țara sa va rezista în fața noilor sancțiuni americane și că va continuă să exporte petrol în ciuda restricțiilor. Reacția lui Rouhani survine după intrarea în vigoare astăzi a sancțiunilor reimpuse după ce președintele american Donald Trump a retras Statele Unite din acordul nuclear cu Iranul din 2015. Sancțiunile descris de Trump drept „mai puternice ca niciodată” vizează sectoarele energetic, financiar, al transporturilor și al construcție de nave. Reimpunerea sancțiunilor face parte din efortul american de a convinge Teheranul să-și „schimbe comportamentul” și să înceteze ceea ce Washington-ul consideră activități „maligne” pe plan regional. Vineri, Statele Unite au spus că vor scuti temporar de noile sancțiuni mai mulți importatori de petrol din Iran. Uniunea Europeană a spus astăzi prin comisarul pentru afaceri economice Pierre Moscovici că este împotriva noilor sancțiuni americane.

Ministrul economiei, Chiril Gaburici, prezintă în Emiratele Arabe Unite programul dobândirii cetățeniei moldovene în schimbul investițiilor în R. Moldova. Potrivit presei de la Chișinău, Gaburici participă la o conferință internațională la Dubai, pe tema reședinței și cetățeniei, în perioada 4-6 noiembrie. Posibilitatea „cumpărării” cetățeniei Moldovei prin investiții a fost adoptată în vară de Parlament. Legea prevede că investitorul trebuie să plătească 100.000 de euro, nerambursabili, într-un fond de dezvoltare și să investească cel puțin 250.000 de euro într-un domeniu economic strategic.

În Statele Unite, republicanul Donald Trump și democratul Barack Obama au avut duminică apariții electorale rivale, prezentând viziuni diametral opuse asupra problemelor cu care se confruntă țara. Dar fostul și actualul președinte au fost de acord asupra mizei mari pe care o au alegerile din 6 noiembrie pentru Congres și pentru multe posturi de guvernatori, spunând că vor determina viața americanilor pentru următorii doi ani. Trump a făcut campanie duminică în Macon, Georgia, avertizând că o victorie a democraților poate afecta economia. Obama a vorbit în Gary, Indiana, criticând republicanii pentru că ar promova politica dezbinării și minciunii.

Sute de suporteri ai activistei ucrainene anticorupție, Kateryna Handzyuk, care a decedat duminică din cauza rănilor suferite în urma unui atac cu acid au manifestat duminică seara la Kiev, cerând tragerea la răspundere a celor vinovați. În vârstă de 33 de ani, activista a fost stropită la 31 iulie cu acid sulfuric lângă locuința ei din Herson, port ucrainean la Marea Neagră, unde avea funcția de consilier al primarului. Moartea ei la un spital din Kiev vine după un val de atacuri împotriva activiștilor civici ucraineni. Președintele Petro Poroșenko, aflat în vizită în Turcia, a transmis condoleanțe rudelor lui Handzyuk și a cerut structurilor de ordine să facă tot posibilul să aducă atentatorul în fața justiției.

Zeci de ultranaționaliști ruși au participat duminică, la periferia Moscovei, la „Marșul rusesc”, o defilare anuală cu ocazia Zilei unității naționale. Marșul reunește toate grupările ultranaționaliste și de extrema dreaptă, în majoritate în opoziție fată de președintele Vladimir Putin. Pe de altă parte, manifestările oficiale de 4 noiembrie, când se marchează alungarea trupelor poloneze din Moscova în 1692, au inclus depuneri de flori de către președintele Putin și patriarhul rus Kiril.

Președintele francez Emmanuel Macron s-a întâlnit duminică la Strasbourg cu cel german Frank-Walter Steinmeier în debutul manifestărilor de comemorare a 100 de ani de la încheierea primului război mondial. Președinții au asistat, în catedrala din Strasbourg, la un concert din compoziții ale germanului Ludwig van Beethoven și ale francezului Claude Debussy. Seria de ceremonii comemorative se va încheia pe 11 noiembrie, la Paris, unde se vor întâlni aproximativ 80 de șefi de state și de guverne, inclusiv președintele american Donald Trump și cel rus Vladimir Putin.

Prețul petrolului a scăzut ușor în orele dimineții la bursele asiatice, după ce noile sancțiuni americane împotriva Iranului, care intră în vigoare de astăzi, au fost atenuate de scutirile date unor importatori, care vor continua să cumpere cel puțin temporar petrol iranian. Presiunea supra prețului petrolului a crescut pe măsură ce se apropia data introducerii sancțiunilor, dar Statele Unite au spus vineri că acordă scutiri temporare pentru opt importatori, pe care nu i-a numit deocamdată. Duminică, mii de iranieni au ieșit pe străzile din Teheran pentru a demonstra împotriva introducerii noilor sancțiuni. Manifestația a coincis și cu împlinirea a 39 de ani de la ocuparea ambasadei americane la Teheran de către studenți iranieni fundamentaliști, eveniment care a cauzat o gravă criză diplomatică.

O activistă ucraineană anti-corupție a murit în urma rănilor suferite într-un atac cu acid, au confirmat duminică autoritățile de la Kiev. Kateryna Handzyuk, de 33 de ani, a fost stropită la 31 iulie cu acid sulfuric lângă locuința ei din Herson, port ucrainean la Marea Neagră, unde avea funcția de consilier al primarului. Moartea ei vine după un val de atacuri împotriva activiștilor civici ucraineni. Președintele Petro Poroșenko, aflat în vizită în Turcia, a transmis condoleanțe rudelor lui Handzyuk și a cerut structurilor de ordine să facă tot posibilul să aducă atentatorul în fața justiției. Handzyuk a suferit în atac arsuri pe aproape 40% din corp și a fost operată de 11 ori.

Presa relatează că un microbuz cu opt moldoveni care se întorceau din Federația Rusă s-a tamponat de un camion care staționa pe marginea șoselei, în apropierea Kievului. Potrivit site-ului Agora.md, care citează un mesaj de la un cititor, nimeni nu a murit în accidentul petrecut duminică dimineață, dar toți pasagerii au suferit traume, iar o persoană este în comă. Potrivit aceleiași surse, cauza accidentului a fost că șoferul microbuzului ar fi adormit la volan. Publika TV spune că știrea accidentului a fost confirmată de Ministerul de externe de la Chișinău, iar ambasada moldoveană în Ucraina a luat legătura cu autoritățile locale.

Președintele Igor Dodon, bașcanul Irina Vlah, membri ai Parlamentului și diplomați străini participă duminică la un festival al vinului la Comrat, în autonomia găgăuză, informează televiziunea TV8 cu trimitere la presa locală. Potrivit aceleiași surse, președintele Dodon a amintit că în ultima vreme găgăuzii au avut parte de mai multe evenimente semnificative, cum au fost vizita președintelui Turciei sau a președintelui republicii din Federația Rusă Tatarstan. Dodon a lăudat organizarea festivalului de la Comrat, spunând că este pe măsura celui din capitală, din octombrie, dar are loc la o dată mai potrivită, adică în noiembrie, după ce strugurii au fost deja culeși.

Inundațiile au ucis 12 oameni în Sicilia, nouă dintre ei în aceeași familie, au informat duminică serviciile de urgență italiene, revizuind la peste 30 bilanțul morților din ultima săptămână datorate vremii furtunoase și ploioase. Potrivit AFP, în șase regiuni italiene se menține alerta de furtună. Trupurile a nouă persoane au fost găsite în casa lor din Casteldaccia, în regiunea Palermo, pe malul unui pârâu care și-a ieșit din albie. Printre morți se numără un bebeluș de un an și doi copii de 3 și 15 ani. Alți trei membri ai familiei au reușit să se salveze, unul dintre ei urcându-se într-un copac. Italia a fost lovită de o serie de furtuni puternice în ultima săptămână, în special în nord, în zona Veneției, dar și în Dolomiți, unde vântul a distrus păduri întregi.

Guvernul egiptean spune că forțele de securitate au ucis 19 militanți, inclusiv pe cei care ar fi omorât șapte creștini într-un atac asupra unui autobuz, vineri. Ministerul de interne egiptean a spus că militanții au fost găsiți într-o ascunzătoare din deșert, la vest de regiunea Minya, unde a avut loc atacul asupra creștinilor copți. Ministerul de interne a publicat fotografii care ar arăta cadavrele militanților uciși și a spus că ei au deschis focul când au fost înconjurați de forțele de ordine. Atacul de vineri a fost al doilea din ultimii doi ani asupra pelegrinilor care mergeau la mânăstirea din provincia Minya. Atacul din mai 2017 s-a soldat cu 29 de morți. Creștinii alcătuiesc cam 10% din cei 100 de milioane de locuitori ai Egiptului și se plâng adesea că sunt discriminați.

Insulele din Oceanul Pacific, Noua Caledonie, au decis prin referendum să rămână parte a Franței. După numărarea a 70% din voturi, autoritățile electorale au spus că aproape 60% din alegători au respins ideea independenței. Noua Caledonie se află la distanță de 18.000 km de Franța continentală și are cam jumătate din rezervele mondiale cunoscute de nichel, un element de importanță vitală pentru industria electronică. Au fost așteptați la vot cam 175.000 de oameni, iar rata de participare a fost de peste 80%. Potrivit AFP, referendumul a fost considerat un test al sprijinului politic de care se bucură Parisul în teritoriile franceze „de peste mări”, dar și al capacității Franței de a restrânge influența crescândă a Chinei în regiunea Pacificului.

Peste 70 de lideri de companii britanice au semnat o scrisoare în care cer un nou referendum asupra ieșirii Marii Britanii din UE. Directorii de firme spun că planurile de divorț al guvernului vor duce la ridicarea de bariere între Marea Britanie și UE, care este partenerul ei comercial cel mai mare. Scrisoarea obținută de „Sunday Times” susține că relațiile cu UE așa cum le prefigurează guvernul „nu sunt nici pe departe la fel de bune ca relațiile oferite de calitatea actuală de membru în UE”. Potrivit AP, printre semnatari se numără James Daunt, șeful rețelei de librării Waterstones, fostul director executiv al rețelei de supermagazine Sainsbury, Justin King, și Martha Lane-Fox, fondatoarea firmei Lastminute.com. Britanicii au votat în 2016 în favoarea ieșirii din UE, dar unii spun acum că alegătorii ar trebui să aibă o nouă lansă de a decide, odată ce termenii plecării și natura viitoarelor relații cu UE devin mai limpezi.

Ministrul economiei, Chiril Gaburici, prezintă în Emiratele Arabe Unite programul dobândirii cetățeniei moldovene în schimbul investițiilor în R. Moldova. Potrivit presei de la Chișinău, Gaburici participă la o conferință internațională la Dubai, pe tema reședinței și cetățeniei, în perioada 4-6 noiembrie. Posibilitatea „cumpărării” cetățeniei Moldovei prin investiții a fost adoptată în vară de Parlament. Legea prevede că investitorul trebuie să plătească 100.000 de euro, nerambursabili, într-un fond de dezvoltare și să investească cel puțin 250.000 de euro într-un domeniu economic strategic.