Europa trebuie să aibă armata sa pentru a se apăra de amenințări din partea Rusiei sau Chinei, a declarat președintele Franței, Emmanuel Macron. Într-un interviu acordat postului de radio Europe 1, Macron a atras atenția că europenii nu pot fi apărați decât de o armată proprie. După spuse lui: „În fața Rusiei, care este la frontierele noastre și care a demonstrat că poate fi amenințătoare, avem nevoie de o Europă care se apără singură, fără să depindă doar de Statele Unite”.

Miercuri, la Paris, are loc o reuniune a șapte miniștri europeni ai apărării la care se va discuta ideea acestei armate europene, susținută de Macron de la venirea sa la putere. Până acum, în Uniunea Europeană, Marea Britanie era cea care se opune cu îndârjire acestui plan, care ar fi putut slăbi legăturile militare cu Statele Unite. Marea Britanie este acum pe punctul de a părăsi Uniunea Europeană, iar Statele Unite, sub președintele Donald Trump, par să privească cu mare scepticism angajamentele de securitate, luate față de partenerii europeni.

Administraţia Trump a sesizat Curtea Supremă pentru a pune capăt programului cunoscut sub acronimul DACA (Deferred Action for Childhood Arrival) care protejează tineri imigranţi intraţi ilegal în Statele Unite pe când erau copii. Circa 1,8 milioane de persoane beneficiază sau îndeplinesc criteriile programului instituit în 2012, în mandatul preşedintelui Barack Obama, şi care le permite să trăiască şi să studieze în Statele Unite. Ministerul american al Justiţiei a anunţat luni seara că a ocolit instanţele regionale de apel pentru a se adresa direct Curții Supreme pentru a obţine eliminarea DACA. De curând, după a lungă bătălie în Senat, președintele Trump a obținut numirea celui de al doilea candidat al său la un post de judecător la Curtea Supremă, care este acum clar dominată de judecători numiți de administrații republicane. Anunţul privind DACA a fost făcut în ajunul alegerilor parțiale de marți. Suprimarea DACA ar putea conduce la expulzarea a sute de mii de persoane care au crescut în Statele Unite, după ce au intrat ilegal pe teritoriul american pe când erau copii împreună cu părinţii lor, uneori cu zeci de ani în urmă.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a criticat din nou, drept o amenințare, manevrele NATO desfăşurate în Norvegia și a deplâns, la fel ca omologul său spaniol, posibila retragere a Statelor Unite din acordul din 1987 de limitare a armelor nucleare cu rază medie de acțiune (INF).

Aflat într-o vizită la Madrid, Lavrov a mai declarat că Rusia rămâne îngrijorată și de prezența militară NATO în țările baltice sau „la baze în România şi Polonia”.
Statele Unite critică de ani de zile Rusia că ar încălca prevederile acordului din 1987, dar recent președintele Donald Trump a anunțat că va denunța acest tratat, considerat un pilon central al strategiei globale de denuclearizare.

În cadrul unei ședințe a Consiliului de Securitate al Rusiei, președintele Vladimir Putin a criticat decizia Statelor Unite de a impune sancțiuni dure Iranului, ca urmare a retragerii din acordul nuclear din 2015. Rusia este una dintre țările semnatare ale acordului nuclear cu Iranul, care cerea Teheranului să renunțe la componenta militară a programului său nuclear în schimbul ridicării treptate a sancțiunilor internaționale. Cu excepția Statelor Unite, toate celelalte țări semnatare au declarat, pentru moment, că susțin acest acord.

Curtea Constituțională din România a decis marţi că modificările legislative prin care se prescriu faptele mai vechi de trei ani ce determină conflictul de interese, sunt neconstituţionale.

Modificările erau în legea de funcționare a Agenției Naționale de Integritate, singura structură care are dreptul că verifice averile demnitarilor, să stabilească dacă există incompatibilități și conflicte de interes. Curtea Constituțională fusese sesizată de președintele Klaus Iohannis pe 2 august.

Serbia şi Kosovo sunt departe de a încheia un acord cuprinzător, deși se pregătesc discuții privind un posibil schimb de teritorii, a declarat premierul sârb Ana Brnabic, într-un interviu cu Financial Times.

Un schimb de teritorii, chiar dacă va fi convenit, nu ar fi suficient pentru un acord de pace, a spus Brnabic. În opinia sa, liderii albanezilor kosovari se înșală dacă își fac iluzia că dialogul cu Belgradul va duce la recunoaşterea oficială a independenţei Kosovo de către Serbia.

Kosovo şi-a declarat independenţa în februarie 2008 și este recunoscut până în prezent de 23 dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene. Excepție fac Spania, România, Slovacia, Grecia şi Cipru. Soluționarea conflictului este o precondiție pentru ca Serbia să-și negocieze admiterea în Uniunea Europeană, iar Kosovo statutul de candidat la aderare.

Președintele Igor Dodon a refuzat să promulge noul Cod al Audiovizualului, care include și măsuri de combatere a propagandei străine, în speciale ruse. Legea de modificare a Codului a fost revotată de Parlament în octombrie, după ce fusese returnată de președinte.
Șeful statului și-a motivat refuzul în scris, dar președintele democrat al Parlamentului, Andrian Candu, a replicat că „proiectul transpune în premieră în legislația națională normele UE de reglementare în domeniu și a fost elaborat de specialiști, nu de politicieni. Libertatea presei este un subiect în afara contextului electoral și așa va rămâne”, a scris Candu pe pagina sa de Facebook. S-ar putea ca președintele să fie din nou suspendat temporar din funcție, pentru a cincea oară, pentru a permite transpunerea în practică a deciziilor parlamentare.

Președintele Igor Dodon va pleca din nou în Federația Rusă la sfîrșitul lunii noiembrie pentru a se întâlni cu membri ai diasporei moldovenești. Președintele Dodon a precizat, pe contul său de Facebook, că va merge la Moscova și Sankt Petersburg pentru a „prezenta un amplu raport privind situația politică și economică din țara”. În februarie 2019 au loc alegeri generale în care președintele Igor Dodon ar putea candida într-o cirscumscripție uninominală din partea fostului său partid al Socialiștilor.

O delegație a Republicii Moldova condusă de Tatiana Molcean, secretar de stat în Ministerul de externe, se va deplasa la Moscova pe 8 noiembrie, pentru discuții cu viceministrul rus de externe, Grigori Karasin, relatează IPN. După cum remarca președintele Igor Dodon la conferința sa de presă de luni, va fi prima vizită a unei delegații oficiale a guvernului „din martie 2017”. Atunci guvernul i-a înmânat ambasadorului rus o notă de protest împotriva abzurilor care fuseseră comise împotriva unor oficialități din Parlament, guvern, serviciile speciale și partidele coaliției de guvernare din Republica Moldova. Tot atunci, guvernul a recomandat minsterelor și altor structure ale statului să nu mai călătorească în Rusia, relatează IPN.

Consiliul Superior al Magistraturii a acceptat marți cererile de demisie a cinci judecători din cadrul Curții Supreme de Justiție. Este vorba despre Dumitru Visternicean, Tatiana Vieru, Elena Covalenco, Iulia Sîrcu și Valentin Doagă. Hotărârile CSM vor fi prezentate Parlamentului care va decide dacă le acceptă. De asemenea, au demisionat un judecător de la Judecătoria Strășeni și unul de la Judecătoria Comrat.

Procurorul-general al Ucrainei, Iuri Luţenko, a anunţat astăzi de la tribuna Parlamentului că se retrage, urmând să prezinte cererea de demisie preşedintelui Petro Poroşenko. Potrivit ziarului Korrespondent, procurorul-general a prezentat în Parlament un raport cu privire la investigarea mai multor atacuri asupra unor activiști civici.

Demisia procurorului-general ucrainean survine în contextul decesului activistei Kateryna Handzyuk (33 de ani), fost consilier la primăria orașului Herson şi luptătoare anti-corupţie. Aceasta a murit duminică, la peste trei luni după ce a fost atacată cu acid sulfuric.

Ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu a spus că țara sa va face publice informațiile pe care le are despre uciderea jurnalistului saudit Jamal Khashoggi, dar că, în opinia Ankarei, o echipă de 15 oameni care sa ucidă un cetățean saudit nu ar fi putut sa vină in Turcia fara a avea un ordin precis, de la un nivel superior, informeaza agentia Reuters. Cavusoglu a mai spus și că președintele Recep Tayyip Erdogan nu crede că operațiunea ar fi fost comandată de regele Salman.

Autoritățile din Turcia au dat publicității la 1 noiembrie primele rezultate ale anchetei oficiale legată de uciderea jurnalistului în consulatul țării sale de la Istanbul. Procurorul Istanbulului a declarat că jurnalistul a fost ucis prin „strangulare”, iar cadavrul a fost „dezmembrat”, ceea ce arată caracterul „premeditat” al crimei.

Președintele din Belarus, Aleksandr Lukașenka, a afirmat că țara sa este un aliat al Rusiei, dar ca nu este nevoie de nici o bază militara rusă în țara sa. In declarațiile sale facute unui grup de experti si analiști politici militari americani, liderul de la Minsk a spus că țara sa este o tară europeana și ca Minskul este interesat de „o Europă puternică și unită”. Belarus face parte dintr-o uniune cu Rusia - care pare să existe numai in documente -, dar pe plan militar Moscova si Minskul au o colaborare puternică. Belarusul, este membru al Organizatiei Tratatului pentru Securitate Colectiva și al Uniunii Euro Asiatice, ambele structuri dominate de Moscova.

Principalii beneficiari ai grilei tarifare unice a salariilor, introdusă în noua Lege privind salariile în domeniul public, sunt angajații din domeniul educației. Această grilă presupune reducerea coeficientului de discrepanță de circa 33%, care este în prezent dintre salariul cel mai mare și cel mai mic, a declarat ministrul Octavian Armașu la un post de televiziune. La cadrele didactice, în medie, creșterea va fi de circa 25%, dar ea variază de la 20% la unii, până la 80% la alții”, a spus demnitarul de la Chișinău. Dar Ghenadie Donos, președintele Federației Sindicale a Educației, spune că deși în cadrul reformei salariilor nu au fost satisfăcute integral revendicările sindicatelor, totuși, el consideră această lege un proiect pozitiv, informeaza site-ul IPN.

Prezența trupelor rusești pe teritoriul Republicii Moldova a devenit cel mai mare pericol pentru securitatea națională și periclitează situația în domeniul securității militare, a spus președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Eugen Carpov, transmite IPN. În cazul Republicii Moldova, prezența trupelor ruse a fost și rămâne un instrument de menținere a regimului separatist din regiunea transnistreană, a mai spus deputatul.

Carpov a declarat, la TVR Moldova, că având în vedere conjunctura internațională și acțiunile Federației Ruse la nivel internațional, în prezent, șansele practice de a fi reluat procesul de retragere a trupelor sunt mult mai mici decât cu 10-15 ani în urmă.

Vitalie Stoian, comandant al armatei moldovene, a afirmat că în stânga Nistrului se află aproximativ 20 de mii de tone de arme și muniții, care au un termen de păstrare depășit, iar depozitarea și transportul lor constituie un pericol. In opinia sa, de aceste muniții are grijă Grupul operativ de trupe al Federației Ruse care se află în regiunea Transnistreana, dar Republica Moldova nu are acces la depozitul de la Cobasna și nu cunoaște care este situația reală.

Ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu a declarat că impunerea de noi sancțiuni Iranului, unitaleral de către Statele Unite, nu constituie „o decizie înțeleaptă și este periculoasa”. In opinia Ankarei este periculos pentru comunitatea internațională de a izola Iranul. Turcia se afla pe lista tarilor carora Statele Unite le permit pentru o perioadă de timp, să cumpere petrol Iranian. O tremie din petrolul folosit de Turcia este importat din Iran.

Compania Facebook a anunțat că a blocat 115 utilizatori ai rețelei după ce autoritățile americane au alertat compania ca aceste conturi ar putea fi in legatură cu o țara străină. Agentiile federale din domeniul justitiei au alertat americanii, in preajma alegerilor de la jumătatea mandatului prezidențial să fie precauți căci pe rețele de socializare „forțe străine” ar putea să încerce răspîndeasca știri și dezinformari. Agentiile americane au avertizat in legatura cu posibilele acțiuni ale Iranului si, mai ales, ale Rusiei. Potrivit șefului Serviciului de securitate cibernetica de la Facebook, unele conturi erau pe Instagram, altele pe Facebook – unele din limba engleza, altele in franceza și rusa.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) din Moldova se întrunește astazi într-o nouă ședință. Membrii CSM urmează să examineze 26 de chestiuni de pe ordinea de zi, printre care se numără și demisia a șase judecători. Patru judecători de la Curtea Supremă de Justiție au depus cereri de demisie. Deocamdată, nu se cunosc motivele demisiilor în lanț de la CSJ, chiar dacă în cazul a cel puțin doi judecători, motivul demisiei ar putea fi atingerea vârstei de pensionare, informeaza site-ul Ziarului de Gardă.

Rusia a trimis, luni, un avion de vânătoare pentru interceptarea unui avion american de recunoaştere, în zona internaţională a Mării Negre, anunţă un comunicat al armatei americane, citat de agenția Mediafax. Potrivit sursei citate, armata americană a caracterizat incidentul drept acţiune „iresponsabilă" a Moscovei; durata acțiunii de interceptare a fost de aproximativ 25 de minute. Moscova a respins acuzatiile americane, afirmind ca intervenția avionului rusesc ar fi fost menita sa împiedice intrarea avionului american în spațiul aerian rusesc.

In Statele Unite au loc astazi asa numitele alegeri la jumătatea mandatului prezidențial. Sunt disputate toate cele 435 de locuri in Camera Reprezentantilor și 33 din cele 100 ale Senatului. De rezultatul acestor alegeri va depinde evolutia ulterioara a președinției lui Donald Trump. Potrivit sondajelor de opinie, democrații au un avans ce le-ar putea permite să preia Camera Reprezentantilor, dar in unele confruntari, sondajele arata că diferența între democrați si republicani este în marja de eroare a sondajelor. Pînă în ultimele zile ale campaniei electorale, președintele Donald Trump a fost activ în dorința de a-și dinamiza baza electorală, sperind o victorie precum cea din 2016. În tabara democraților, fostul președinte Barack Obama a făcut campanie electorală pentru candidații democrati si pentru o prezența masiva la urne. Pentru Barack Obama in aceste alegeri se disputa viitorul valorilor americane. Aproximativ 36 de milioane de americani au votat deja înainte de scrutinul de astazi.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat că „probabil” nu îl va întilni în aceasta saptamina pe omologul sau rus Vladimir Putin la Paris. Donald Trump a spus ieri ca va merge la Paris, la aniversarea a 100 de ani de la sfirsitul Primului Război Mondial, dar nu neapărat pentru a-l întîlni pe liderul de la Kremlin, invitat si el. Purtatorul de cuvint al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că organizarea evenimentelor de la Paris nu va permite o intrevedere Putin-Trump, dar că cei doi președinti vor avea conversații „în picioare”, pentru a decide viitoarea lor întrevedere.

Opoziţia liberală poloneză Coaliția Civică va controla majoritatea oraşelor mari în urma turului al doilea al alegerilor locale desfăşurate duminică. Partidul Lege şi Justiţie (PiS, conservator), aflat la putere, nu a reușit să obțină nici unul, informeaza agentiile internaționale de știri.

La Cracovia, Gdansk şi Kielce, candidaţii susţinuţi de opoziţie au obţinut duminică, în turul al doilea de scrutin, peste 64% din voturi în faţa conservatorilor de la putere. Opoziţia liberală îşi adjucase încă din primul tur, cu rezultate de peste 50% din voturi, primăriile celorlalte oraşe mari, printre care Varşovia, Lodz, Poznan, Lublin şi Wroclaw.

Cancelarul Austriei, Sebastian Kurz, se va afla astazi la Priștina, în Kosovo, după ce ieri a fost la Belgrad, unde a afirmat că țara sa sprijina apropierea de Uniunea Europeana a Serbiei și că fără țările din Balcanii de Vest, Uniunea Europeana nu este „intreaga”. Pe agenda cancelarului austriac la Pristina si la Belgrad s-a aflat și dialogul între cele doua capitale. La Belgrad, Sebastian Kurz s-a întilnit cu presedintele Serbiei Aleksandr Vucic , iar la Priștina are pe agenda convorbiri cu președintele kosovar Hashim Thaci.

Potrivit cotidianului rusesc Kommersant, Armenia ar putea sa piardă pozitia sa de lider temporar al organizației militare dominate de Rusia, Tratatul pentru Securitate Colectiva, după ce Erevanul l-a demis săptămîna trecută pe Iuri Haciaturov care deținea aceasta pozitie. În locul reprezentatului Armeniei va fi promovat un candidat din Belarus, Stanislav Zas. Ministerul armean de externe nu a comentat informația din cotidianul rusesc. Schimbarea liderului acestei organizatii militare va fi discutata joi, la Astana, la reuniunea la virf a țărilor membre. Din aceasta organizatiei fac parte Rusia, Armenia, Belarus, Kazahstan, Kirghistan si Tadjikistan.

Afganistanul a anunțat că va trimite o delegație care sa ia parte la convorbirile de pace initiate de Rusia la 9 noiembrie, la Moscova. Potrivit Ministerului rus de externe, la reuniunea de la Moscova, ar urma sa trimita reprezentanti si presedintele afgan Ashaf Ghani ca și reprezentantii Talibanilor din Quatar. La convorbiri, Moscova a invitat și reprezentanti din India, China, Pakistan si din cele cinci foste republici sovietice din Asia Centrala.

Statele Unite au inițiat recent convorbiri între oficialități de la Kabul cu talibanii pentru a pune capat razboiului de 17 ani din aceasta tara. Talibanii doresc insa negocieri directe cu Washingtonul și le resping pe cele cu guvernul de la Kabul, pe care il caracterizeaza, drept „un regim marionetă” al Statelor Unite.