NATO a încheiat manevrele „Trident Juncture”, cele mai ample de la sfârşitul Războiului Rece. Manevrele din Norvegia au reunit 50.000 de militari din 31 de ţări, timp de două săptămâni. Aflat marţea trecută în Norvegia, secretarul-general al Alianței, Jens Stoltenberg, a insistat că este vorba de un exerciţiu „strict defensiv şi necesar pentru a asigura că NATO furnizează o descurajare credibilă” şi „nu este un exerciţiu în stilul Războiului Rece”.

Ucraina a devenit flancul estic de facto al NATO, a declarat miercuri preşedintele ucrainean Petro Poroşenko, la o conferință internațională, organizată la Kiev. „Fără o Ucraină puternică, ce s-a transformat într-un flanc estic de facto al NATO, nu se poate discuta despre un spaţiu euro-atlantic stabil”, a afirmat Poroşenko, citat de agențiile internaționale de știri. Ucraina şi-a stabilit anul 2020 ca termen limită până la care vrea să se alinieze standardelor NATO într-o serie de domenii, în special securitate, apărare, justiţie şi combaterea corupţiei.

Preşedinţii rus şi american, Vladimir Putin şi Donald Trump, vor avea o scurtă întrevedere, informală la Paris, pe 11 noiembrie, cu ocazia manifestărilor dedicate împlinirii unui secol de la încheierea Primului Război Mondial, a anunţat miercuri un consilier al Kremlinului. „Vorbim despre un contact informal după care se va confirma că o întâlnire mai amplă va avea loc la Buenos Aires”, în cadrul summitului G20, a declarat Iuri Uşakov, citat de agenţia de presă rusă Ria Novosti.

Potrivit Kremlinului, se negociază deja întrevederea „mai lungă” între cei doi preşedinţi în marja summitului G20 de la Buenos Aires, care va avea loc pe 30 noiembrie şi 1 decembrie. Donald Trump şi Vladimir Putin s-au întâlnit pentru primul lor summit la Helsinki, în luna iulie.

Președintele american Donald Trump a descris drept „istorică” victoria partidului său republican în cursa pentru Senat, salutând totodată faptul că în cursa pentru Camera Reprezentanților, republicanii s-au „bătut” cu curaj. După alegerile de la mijlocul mandatului prezidențial de marți, 6 noiembrie, Partidul republican și-a mărit majoritatea în Senat, dar a pierdut controlul Camerei Reprezentanților. În aceste condiții, președintele Trump s-a declarat deschis unei cooperări cu democrații, mai ales în domenii de interes pentru ambele partide cum ar fi asigurările de sănătate, migrația și dezvoltarea infrastructurii, dar a atras atenția că nu va exista nici o cooperare dacă democrații vor încerca să deschidă și mai multe anchete împotriva sa.

Scriitoarea română Ioana Pârvulescu a fost distinsă la Viena cu Premiul pentru Literatură al Uniunii Europene, la categoria Premiul Profesioniștilor, pentru povestirea scurtă „O voce”. Distincția a fost acordată în cadrul concursului literar „O poveste europeană: Câștigătorii premiului de Literatură al UE scriu Europa.” La concurs au participat 36 de autori din 26 de țări, premiile fiind acordate pentru mai multe categorii: Premiul Public, Premiul Profesionist, Premiul parlamentarilor și Mențiunea specială pentru moștenire culturală. Evenimentul a fost organizat în cooperare cu Președinția austriacă a Consiliului Uniunii Europene, sub patronajul Parlamentului European, iar ceremonia de premiere s-a desfășurat în Palatul Belvedere la Viena.

Povestirea Ioanei Pârvulescu este dedicată memoriei Monicăi Lovinescu, una din vocile de autoritate binecunoscute de la Radio Europa Liberă.

Pentru prima dată în ultimii opt ani, partidul Democrat a reluat majoritatea în Camera Reprzentanților din Congresul american. Democrații, arată ultimele rezultate parțiale au 219 mandate, ceea ce le dă majoritatea. Partidul Republican are 193 de mandate. În Senat însă, republicanii își măresc majoritatea la 52 de mandate din totalul de 100, față de 45 pentru democrați. Acestea sunt rezultatele, încă parțiale, ale alegerilor de marți, 6 noiembrie, așa-numitele alegeri de la mijlocul mandatului prezidențial.

Casa Albă, prin purtătoare de cuvânt Sarah Sanders a recunoscut pierderea Camerei Reprezentanților dar a salutat victoria clară a republicanilor în Senat, mai ales a candidaților care sprijină, necondiționat, agenda președintelui Donald Trump.

Participarea la vot a fost foarte ridicata, încă nu există date concrete. Alegerile din acest an au adus mult mai multe femei în Congresul american, cel puțin 111, potrivit Axios și Washington Post. Pentru prima dată au fost aleși doi candidați musulmani și doi aparținând populației indigene din America. Statul Colorado va avea primul guvernator gay.

Potrivit sondajelor, cel puțin două treimi din alegători au spus că au ieșit la alegeri ca să-și exprime atitudinea față de președintele Donald Trump.

La Moscova, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a comentat rezultatele alegerilor americane de la mijlocul mandatului prezidențial spunînd: „Relațiile cu Statele Unite sunt oricum dificile, greu să devină și mai complicate”. În alegeri desfășurate ieri, democrații au recâștigat majoritatea în Camera Reprezentanților după opt ani, în timp ce republicanii președintelui Donald Trump și-au întărit majoritatea în Senat. Nu este de așteptat ca noul echilibru de putere în Congres să schimbe ceva în atitudinea legislativului față de Rusia, sancțiunile impuse Rusiei în ultimii ani fiind susținute de democrați și republicani. Este de așteptat ca doi critici ai regimului de la Kremlin, democrații Eliot Engel și Adam Smith să preia conducerea Comisiei pentru afaceri externe și a Comisiei pentru forțele armate din noua Cameră a Reprezentanților.

Aflat la Beijing, premierul rus Dmitri Medvedev a acuzat miercuri Statele Unite că s-ar folosi de sancţiuni pentru a-şi rezolva problemele politice interne. „Este evident că toate tipurile de sancţiuni, discuţiile despre sancţiunile împotriva Iranului, sancţiunile împotriva Federaţiei Ruse, restricţiile asupra importurilor şi taxele vamale împotriva UE şi Chinei sunt luate pentru a rezolva problemele politice interne", a spus Medvedev, citat de agențiile internaționale de știri.

Washingtonul a impus o serie de sancțiuni împotriva Rusiei din 2014, pentru anexarea peninsulei ucrainene Crimeea şi pentru amestecul în alegerile americane din 2016. În acest an, Statele Unite şi-au extins sancţiunile şi asupra Chinei, pentru achiziţionarea de avioane militare ruseşti. Totodată, Statele Unite și China se află într-un război comercial, provocat de încercarea administrației americane de a contracara praccile comerciale neloaiale ale Chinei.

La București, Camera Deputaților (camera decizională) a aprobat miercuri, 7 noimebrie, proiectul Autostrăzii Unirii, așa cum a fost supranumită A8 Tg. Mureș - Iași – Ungheni. Legea precizează că autostrada de circa 320 de km va fi construită până la granița cu Republica Moldova, cu un pod peste Prut, la Ungheni, relatează Hotnews.

Autorstrada va fi construită cu credite externe, cu fonduri europene și/sau prin parteneriat-public privat. Lansarea proiectului trebuie să aibă loc în decurs de 30 de zile de la promulgare, se mai arată în lege. Proiectul de lege a fost inițiat de Partidul Mișcarea Populară al fostului președinte Traian Băsescu.

Proiectul de lege adoptat astăzi prevede că Ministerul Transporturilor se ocupă de realizarea autostrăzii, deși Guvernul a decis că de tronsonul Tg. Neamț - Iași să se ocupe Comisia Națională de Prognoză, care ar urma să realizeze acest segment printr-un Parteneriat Public-Privat.

În timp ce Parlamentul a adoptat o lege care stabilește prioritatea A8, Ministerul Transporturilor este în curs de a elabora un studiu strategic care ar putea sugera ca în locul A8 pentru conexiunea cu Moldova, să se realizeze autostrada A13 Brașov – Bacău, relatează Hotnews.

În Master Planul General de Transport, elaborate in 2016 la cerea Uniunii Europene, A8 era planificată să fie realizată în decursul a două cicluri financiare europene, tronsonul Tg. Neamț - Iași - Ungheni în bugetul 2014-2020, iar porțiunea Tg. Mureș - Tg. Neamț, zona montană cea mai grea, era planificată pentru perioada 2020-2030, începând din 2023, precizează Hotnews.

Deputații Tudor Deliu şi Lilian Carp au depus o sesizare la Curtea Constituțională a Moldovei prin care solicită să fie analizată noua politică bugetar-fiscală propusă de guvernul Pavel Filip, care prevede facilități fiscale și vamale pentru vânzările cu regim duty free. Solicitat de agenția IPN, Lilian Carp a declarat că este vorba despre modificările la Codul Vamal și la Codul Fiscal prin care se permite ca în zona liberă să fie deschise atât benzinării, cât și restaurante și baruri.

Potrivit parlamentarului, sesizarea la Curte vine în condițiile în care Republica Moldova are anumite acorduri internaționale, dar și în Constituție sunt stipulate prevederi care nu permit activitatea entităților respective în această zonă, pe motiv că nu sunt achitate impozite în bugetul de stat. Deputații din opoziție au declarat cu diferite ocazii că modificările legislative privind vânzările cu regim duty free servesc ca mostră a promovării intereselor obscure ale guvernării actuale în detrimentul celor publice. Ideea deschiderii unor benzinării duty-free la punctele de trecere a frontierei Republicii Moldova a aparținut celui mai mare operator duty-free din Moldova, companiei „Dufremol”, patronată de familia primarului de Orhei, Ilan Șor. Opoziția privește aceasta posibilitate ca pe o favoare făcută de guvernare lui Ilan Şor.

Agenția IPN amintește și că în autodenunțul din 2015 al lui Ilan Șor, în urma căruia fostul prim-ministru Vlad Filat a ajuns la închisoare, se menționa ca Șor i-ar fi propus mită acestuia, inclusiv pentru niște modificări în legislație, care i-au permis denuțătorului să își lanseze afacerea cu petrol la frontieră, în regim preferențial, lucru care nu s-a mai întâmplat.

Gunoiștea din orașul Rezina arde de câteva zile, localitatea fiind împânzită de fum. La fața locului intervin atât pompierii, cât și subdiviziunile autorităților locale cu tehnica din dotare.

Primarul orașului, Simion Tatarov, a declarat pentru agenția IPN că este vorba despre o gunoiște orășenească obișnuită, care se întinde pe o suprafață de aproximativ trei hectare. Aceasta este gestionată de către Serviciul comunal Rezina. Edilul a menționat că nu se cunoaște deocamdată de la ce a pornit incendiul, fiind dispusă o anchetă. Gunoiștea este amplasată în zonă industrială, în preajmă fiind trei uzine – una metalurgică și două de ciment.

Organizația neguvernamentală rusă „Verdictul Public” aduce în atenția publicului un nou caz de abuz și de violență din partea gardienilor de la închisoarea din Iaroslavl, unde un caz similar scos la lumină în luna iulie, a șocat opinia publică.

Potrivit organizației citate, deținutul Egor Grigoriev a fost bătut de gardieni și a ajuns în spital cu coaste rupte și o mâna fracturată. Potrivit avocatei deținutului, după ce acesta a depus o plângere la Procuratură, a fost luat din spital și dus într-un loc necunoscut. Avocata sa a sesizat Comitetul Investigativ al Rusiei să afle locul în care se află clientul său.

Astăzi începe la Moscova procesul regizorului de teatru și cinema Kiril Serebrenikov. Acuzat de delapidare, regizorul, director al Teatrului Gogol din Moscova, ar putea fi condamnat la zece ani de închisoare. Procesul său a fost amânat acum două săptămâni. În fața instanței mai apar și alți trei acuzați.

Cunoscutul regizor a fost inițial considerat martor în acest proces, dar a fost arestat în august anul trecut, procurorii acuzându-l că ar fi delapidat 68 de milioane de ruble (un million de dolari) din fondurile statului, alocate organizației Studioul al 7-lea, pe care a înființat-o regizorul.

Din august 2017, Serebrenikov este în arest la domiciliu. Procuratura susține că împreună cu ceilalți trei acuzați, ar fi delapidat 133 de milioane de ruble (aproximativ 2 milioane de dolari). Contabila companiei și-a recunoscut vina, iar procesul ei se desfășoară separat. Serebrenikov este un critic al regimului lui Vladimir Putin și un critic al relației prea strânse dintre Biserica Ortodoxa și Kremlin.

Ambasada rusă din Franța a cerut explicații autorităților din principatul Monaco după ce miliardarul rus Dimitri Ribolovlev a fost arestat într-un caz de corupție. Miliardarul este proprietarul clubului de fotbal din Monaco, AS Monaco. Potrivit cotidianului „Le Monde”, care a difuzat informația, Ribolovlev a fost arestat marți, iar locuința sa a fost percheziționată.

În 2011, miliardarul rus a salvat clubul de fotbal de faliment, cumpărând 66% din acțiuni. AS Monaco a devenit campioana a Franței în 2017 și a ajuns în fazele finale ale Ligii Campionilor. În 2017, afacerile sale au intrat și în vizorul procurorilor din Statele Unite, pentru niște tranzacții mobiliare în care este implicată și firma lui Donald Trump, la data aceea proprietarul unei importante agenții imobiliare. Ribolovlev se afla pe poziția 242 a celor mai bogați oameni ai lumii, potrivit publicației Forbes, cu o avere estimată la 6,8 miliarde de dolari.

Premierul Greciei, Alexis Tsipras, s-a înțeles cu liderii puternicei Biserici Ortodoxe Grecești ca aproximativ 10.000 de preoți și personal auxiliar să nu mai fie plătiți din bugetul de stat. Decizia a fost luată după întrevederea de ieri pe care a avut-o premierul de la Atena cu liderul Bisericii Ortodoxe grecești, arhiepiscopul Ieronimos. Potrivit agenției Reuters salariile preoților greci din bugetul de stat se ridicau la 200 de milioane de euro. Intelegerea convenita de premier cu Biserica, va trebui sa fie aprobata si de guvern, de Parlamentul de la Atena, și de către Sinod. O parte a clerului se opune acordului, care prevede si o înțelegere legată de proprietatile Bisericii si ale statului. Biserica ortodoxa greaca este unul din cei mai mari proprietari din țară. Aprobarea acordului ar fi un important pas în direcția separării de stat a Bisericii Ortodoxe din Grecia.

Parlamentul European se declară profund îngrijorat de modificările la legile justiție și la Codul penal și de procedură penală adoptate în România, care au potențialul de a submina independența sistemului judiciar, se arată într-un proiect de rezoluție, potrivit unei relatări Mediafax.

Documentul este o variantă de lucru a rezoluției privind starea statului de drept în România, rezoluție care va fi votată în şedinţa plenară a Parlamentului European din 14 noiembrie. Proiectul va fi discutat miercuri în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne din Parlamentul European, a declarat un europarlamentar român, citat de Mediafax.

Autoritățile române sunt îndemnate să contracareze orice măsuri care ar dezincrimina corupția în funcție și să aplice strategia națională anticorupție; li se recomandă să revadă legislația privind finanțarea, organizarea și funcționarea ONG-urilor. Totodată, se exprimă profunda îngrijorare cu privire la restricțiile politice ale libertății mass-mediei și la propunerile de lege penalizând denigrarea României în străinătate și reintroducând defăimarea în Codul penal.

Proiectul de rezoluție condamnă, totodată, „intervenția violentă și disproporționată a forțelor de poliție în timpul protestelor de la București din august 2018".

Comisarul european pentru Justiție, Vera Jourova, a declarat marți că va efectua o vizită în România peste zece zile, în cadrul căreia se va întâlni cu ministrul Justiției, Tudorel Toader. Jourova a precizat, într-o declarație pentru business-review.eu, citată de Hotnews, că executivul european va publica „în câteva zile” o opinie legată de cele mai recente schimbări aduse legilor justiției și a subliniat că independența judecătorilor este esențială pentru dezvoltarea democratică a unei țări.

Un tribunal de la Moscova urmează să înceapă astăzi examinarea pe fond a dosarului „Studioul 7”, în care figurează regizorul de teatru și film Kiril Serebrenikov. Cunoscutul critic al Kremlinului de mai bine de un an se află în arest la domiciliu sub acuzația de deturnare de fonduri și fraudă, o acuzație pe care o neagă, spunând că este vorba de o motivație politică. Examinarea pe fond în instanță urma să înceapă pe 25 octombrie, însă ședința a fost amânată, după unul din cei vizați în dosar, directorul general al proiectului teatral „Studioul 7”, Alexei Malobrodski, a rămas fără avocat, care în ajunul procesului a fost spitalizat de urgență.

Pentru prima dată în ultimii opt ani, partidul Democrat a reluat majoritatea în Camera Reprzentanților din Congresul american. Democrații, arată ultimele rezultate parțiale (10.30 am) au 218 mandate, ceea ce le dă majoritatea. Partidul Republican are 193 de mandate. În Senat însă, republicanii își măresc majoritatea la 52 de mandate, față de 44 pentru democrați. Acestea sunt rezultatele, încă parțiale, ale alegerilor de marți, așa-numitele alegeri de la mijlocul mandatului prezidențial.

Casa Albă, prin purtătoare de cuvânt Sarah Sanders a recunoscut pierderea Camerei Reprezentanților dar a salutat victoria clară a republicanilor în Senat, mai ales a candidaților care sprijină, necondiționat, agenda președintelui Donald Trump.

Participarea la vot a fost foarte ridicata, încă nu există date concrete. Alegerile din acest an au adus mult mai multe femei în Congresul american, cel puțin 110 , potrivit Axios și Washington Post. Pentru prima dată au fost aleși doi candidați musulmani și doi aparținând populației indigene din America.

Potrivit sondajelor, cel puțin două treimi din alegători au spus că au ieșit la alegeri ca să-și exprime atitudinea față de președintele Donald Trump.

În ajun, Facebook a blocat mai bine de 100 de conturi din rețeaua sa și din Instagram, pe care o deţine, suspectându-le că ar putea avea legături cu entităţi străine şi ar servi unei posibile ingerințe în alegerile din Statele Unite. Potrivit serviciului de presă al Facebook, majoritatea paginilor asociate cu aceste conturi erau în franceză sau rusă, iar cele de Instagram în engleză. Unele dintre acestea erau dedicate vieții celebrităților, iar altele - dezbaterilor politice. Anterior, serviciul de micro-blogging Twitter a șters peste 10 mii de conturi suspecte, care au chemat la boicotarea alegerilor din Statele Unite.

Europa trebuie să aibă armata sa pentru a se apăra de amenințări din partea Rusiei sau Chinei, a declarat președintele Franței, Emmanuel Macron. Într-un interviu acordat postului de radio Europe 1, Macron a atras atenția că europenii nu pot fi apărați decât de o armată proprie. După spuse lui: „În fața Rusiei, care este la frontierele noastre și care a demonstrat că poate fi amenințătoare, avem nevoie de o Europă care se apără singură, fără să depindă doar de Statele Unite”.

Miercuri, la Paris, are loc o reuniune a șapte miniștri europeni ai apărării la care se va discuta ideea acestei armate europene, susținută de Macron de la venirea sa la putere. Până acum, în Uniunea Europeană, Marea Britanie era cea care se opune cu îndârjire acestui plan, care ar fi putut slăbi legăturile militare cu Statele Unite. Marea Britanie este acum pe punctul de a părăsi Uniunea Europeană, iar Statele Unite, sub președintele Donald Trump, par să privească cu mare scepticism angajamentele de securitate, luate față de partenerii europeni.

Administraţia Trump a sesizat Curtea Supremă pentru a pune capăt programului cunoscut sub acronimul DACA (Deferred Action for Childhood Arrival) care protejează tineri imigranţi intraţi ilegal în Statele Unite pe când erau copii. Circa 1,8 milioane de persoane beneficiază sau îndeplinesc criteriile programului instituit în 2012, în mandatul preşedintelui Barack Obama, şi care le permite să trăiască şi să studieze în Statele Unite. Ministerul american al Justiţiei a anunţat luni seara că a ocolit instanţele regionale de apel pentru a se adresa direct Curții Supreme pentru a obţine eliminarea DACA. De curând, după a lungă bătălie în Senat, președintele Trump a obținut numirea celui de al doilea candidat al său la un post de judecător la Curtea Supremă, care este acum clar dominată de judecători numiți de administrații republicane. Anunţul privind DACA a fost făcut în ajunul alegerilor parțiale de marți. Suprimarea DACA ar putea conduce la expulzarea a sute de mii de persoane care au crescut în Statele Unite, după ce au intrat ilegal pe teritoriul american pe când erau copii împreună cu părinţii lor, uneori cu zeci de ani în urmă.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a criticat din nou, drept o amenințare, manevrele NATO desfăşurate în Norvegia și a deplâns, la fel ca omologul său spaniol, posibila retragere a Statelor Unite din acordul din 1987 de limitare a armelor nucleare cu rază medie de acțiune (INF).

Aflat într-o vizită la Madrid, Lavrov a mai declarat că Rusia rămâne îngrijorată și de prezența militară NATO în țările baltice sau „la baze în România şi Polonia”.
Statele Unite critică de ani de zile Rusia că ar încălca prevederile acordului din 1987, dar recent președintele Donald Trump a anunțat că va denunța acest tratat, considerat un pilon central al strategiei globale de denuclearizare.

În cadrul unei ședințe a Consiliului de Securitate al Rusiei, președintele Vladimir Putin a criticat decizia Statelor Unite de a impune sancțiuni dure Iranului, ca urmare a retragerii din acordul nuclear din 2015. Rusia este una dintre țările semnatare ale acordului nuclear cu Iranul, care cerea Teheranului să renunțe la componenta militară a programului său nuclear în schimbul ridicării treptate a sancțiunilor internaționale. Cu excepția Statelor Unite, toate celelalte țări semnatare au declarat, pentru moment, că susțin acest acord.

Curtea Constituțională din România a decis marţi că modificările legislative prin care se prescriu faptele mai vechi de trei ani ce determină conflictul de interese, sunt neconstituţionale.

Modificările erau în legea de funcționare a Agenției Naționale de Integritate, singura structură care are dreptul că verifice averile demnitarilor, să stabilească dacă există incompatibilități și conflicte de interes. Curtea Constituțională fusese sesizată de președintele Klaus Iohannis pe 2 august.

Serbia şi Kosovo sunt departe de a încheia un acord cuprinzător, deși se pregătesc discuții privind un posibil schimb de teritorii, a declarat premierul sârb Ana Brnabic, într-un interviu cu Financial Times.

Un schimb de teritorii, chiar dacă va fi convenit, nu ar fi suficient pentru un acord de pace, a spus Brnabic. În opinia sa, liderii albanezilor kosovari se înșală dacă își fac iluzia că dialogul cu Belgradul va duce la recunoaşterea oficială a independenţei Kosovo de către Serbia.

Kosovo şi-a declarat independenţa în februarie 2008 și este recunoscut până în prezent de 23 dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene. Excepție fac Spania, România, Slovacia, Grecia şi Cipru. Soluționarea conflictului este o precondiție pentru ca Serbia să-și negocieze admiterea în Uniunea Europeană, iar Kosovo statutul de candidat la aderare.

Președintele Igor Dodon a refuzat să promulge noul Cod al Audiovizualului, care include și măsuri de combatere a propagandei străine, în speciale ruse. Legea de modificare a Codului a fost revotată de Parlament în octombrie, după ce fusese returnată de președinte.
Șeful statului și-a motivat refuzul în scris, dar președintele democrat al Parlamentului, Andrian Candu, a replicat că „proiectul transpune în premieră în legislația națională normele UE de reglementare în domeniu și a fost elaborat de specialiști, nu de politicieni. Libertatea presei este un subiect în afara contextului electoral și așa va rămâne”, a scris Candu pe pagina sa de Facebook. S-ar putea ca președintele să fie din nou suspendat temporar din funcție, pentru a cincea oară, pentru a permite transpunerea în practică a deciziilor parlamentare.