O delegație a guvernului Armeniei se află la Moscova unde negociază prețul gazelor furnizate de compania de stat Gazprom. Potrivit ministrului armean al energiei Garegin Baghramian se încearcă negocierea scăderii prețului.

În acest moment Armenia plătește Gazpromului, printr-o companie subsidiară, 150 $ pentru un metru cub de gaze, dar aceasta companie îl vinde la consumatorii din țara sa 284 de $ metrul cub.

Premierul Nikol Pașinian a anunțat că subiectul a fost abordat în luna septembrie, la întrevederea pe care a avut-o cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, la Moscova. La acea dată, Putin declara că Armenia primește gazele de la Gazprom la prețul cel mai mic din lume – 150 $ metrul cub de gaze.

Casa Albă a anunțat că investigația privind presupusul amestec al Rusiei în alegerile prezidențiale din 2016 va continua, chiar dacă au fost făcute schimbări la nivelul liderilor Ministerului de justiție, a anunțat la televiziunea Fox Kellyanne Conway. Declaratia sa vine după ce miercuri, președintele Donald Trump a forțat demisia procurorului-general Jeff Sessions. Președintele american a repetat că, în opinia sa, aceasta investigație dăunează Americii și că ar fi doar o „farsă”.

Președintele Trump l-a numit ca procuror șef interimar pe Matt Whitaker, un fost politician republican. Lideri ai Partidului Democrat au cerut ca procurorul șef interimar să se recuze în ceea ce privește investigația procurorului special Mueller, tot așa cum a făcut și Jeff Sessions, când a preluat funcția, spre indignarea președintelui Donald Trump.

Redactoarea-șefă a agenției private de de știri BelaPAN Irina Leușina și jurnalista de la portalul independnet de știri Tut.by Halina Ulasik au fost puse sub acuzare în Belarus pentru ca ar fi obținut în mod ilegal informatii de la agenția de știride stat BelTA. Cele două jurnaliste au făcut cunoscut că alți șase ziariști de la cele două instituții de presă au fost de asemenea puși sub acuzare. Daca vor fi găsite vinovate, cele două ziariste rirsă să fie amendate sau condamnate la termen de închisoare de pînă la 2 ani.

Parlamentul de la Chișinău a modificat legea privind declararea voluntară a veniturilor și stimularea fiscală, în lectură finală. Astfel, taxa către bugetul de stat din suma mijloacelor băneşti declarate voluntar va crește de la 3% la 6%. Inițiativa legislativă aparține unui grup de deputați și a fost votată de către 68 dintre parlamentarii prezenți la ședință.

Parlamentul Moldovei și-a menținut votul exprimat pentru Codul serviciilor media audio-vizuale. Proiectul fusese remis spre reexaminare de către președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, care a făcut uz de dreptul său de veto. Șeful statului moldovean s-a opus propunerii de a se interzice în spațiul audiovizual moldovenesc a unor emisiuni informativ-analitice produse în alte țări decît acelea care au ratificat Convenția Europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră, semnată de Statele Unite, Canada și țările membre în Uniunea Europeana. Rusia nu este semnatară a acestei convenții. Cum deputatii și-au menținut legea, care încearca să scoata de pe piața media din Moldova emisiunile politic-informative ale Federației Ruse, președintele este obligat să promulge legea.

Cel puțin 12 oameni au fost uciși, între care și un polițist, după ce un bărbat înarmat a deschis focul într-un bar din California noaptea trecută. Potrivit martorilor oculari citați de agentiile internaționale de presa, Borderline Bar and Grill din localitatea Thousands Oaks era aglomerat, iar oamenii au intrat în panică încercind să iasă afară când s-a deschis focul. Autoritățile locale au anunțat că autorul atacului ar fi David Long, 28 de ani, care a făcut parte în trecut din marina militară americană. El a fost găsit mort în bar. Nu se cunosc motivele atacului. Polițistul care a răspuns apelului de ajutor a fost împușcat imediat după ce a a intrat în bar și a murit la spital.

Cel puțin 12 oameni au murit, inclusiv un ofițer de poliție, după ce un bărbat înarmat a deschis focul noaptea trecută într-un bar din California. Potrivit martorilor oculari, citați de agențiile internaționale de presă, barul din localitatea Thousands Oaks era aglomerat, iar oamenii au intrat în panică încercând să iasă afară în momentul în care s-a deschis focul.

Potrivit Poliției, persoana înarmată a murit în interiorul localului. Polițistul care a răspuns apelului de ajutor a fost împușcat îndată ce a intrat în bar și a murit la spital.

Presa din România citează un comunicat al Direcției Naționale Anticorupție în care se dau detalii despre cererea de urmărire penală adresată Parlamentului pe numele lui Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului. Procurorii afirmă că dosarul a fost deschis la solicitarea autorităților judiciare austriece și vizează obținerea de către Călin Popescu Tăriceanu a 800.000 de dolari ca foloase necuvenite, bani care ar fi fost folosiți în campanie electorală. „Procurorii desfășoară o investigație care vizează suspiciuni de săvârșire a unor fapte de corupție privind acoperirea unor cheltuieli de campanie electorală cu sume de bani provenite de la o firmă care ar fi obținut contracte comerciale importante de la statul român. Dosarul s-a constituit în anul 2018, în urma reunirii a trei dosare penale, dintre care unul a fost preluat de procurorii D.N.A la cerea autorităților judiciare austriece”, se spune în comunicatul citat de presa de la București, despre care agenția Mediafax susține că ar fi fost dat publicității la solicitarea DNA.

Partidul Popularilor Europeni l-a ales astăzi pe bavarezul Manfred Weber de 46 de ani drept candidat la funcția de președinte al Comisiei Europene, așa-numitul cap de listă la alegerile europarlamentare din mai 2019. Weber a fost susținut atât de delegația PNL din România la Congresul Partidului Popular European desfășurat ieri și astăzi la Helsinki, cât și de UDMR, ambele partide fiind membre ale grupului popularilor europeni.

Weber a fost ales cu 492 de voturi, în timp ce contracandidatul său, finlandezul Alexander Stubb, a obținut 127 de voturi. În discursul său, Manfred Weber a vorbit despre o „Europă care nu face niciun compromis în ceea ce privește controlul la frontiere.”

Speakerul Parlamentului de la Chișinău, Andrian Candu, a declarat astăzi, la un briefing de presă, că Legea privind declararea voluntară a bunurilor şi stimularea fiscală, intrată în vigoare la 1 octombrie, a fost coordonată cu board-ul Fondului Monetar Internaţional şi al Băncii Mondiale. „Astăzi Guvernul vine cu viziunea sa, cu avizul său, iar ajustările au fost agreate cu Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială”, a spus Andrian Candu, citat de site-urile de știri moldovenești.

Legea privind declararea voluntară a bunurilor și stimularea fiscală prevede că cetățenii care până acum nu și-au declarat imobilele, mașinile și banii vor putea să o facă plătind un impozit de trei la sută și, astfel, să intre în legalitatea bunurilor.

De această declarare voluntară nu vor beneficia, însă, cei care ocupă sau au ocupat funcții publice după anul 2009. Este vorba de şefi de stat, deputați, prim-miniștri, miniștri, judecători sau procurori. La fel, nu intră sub incidența legii nici persoanele cercetate penal pentru furturile din sistemul bancar.

Rezoluția privind statul de drept din România va fi supusă votului în plenul Parlamentului European marțea viitoare, pe 13 noiembrie, au decis liderii Legislativului european. Inițial, votul trebuia să aibă loc miercuri, 14 noiembrie, dar, potrivit unor surse europene citate de G4Media.ro, decizia de devansare cu o zi a fost luată ieri, la solicitarea socialiștilor.

Votul asupra rezoluției privind statul de drept din România va avea loc în aceeași zi cu publicarea de către Comisia Europeană a raportului MCV. Draftul rezoluției Parlamentului European privind statul de drept din România, folosește formulări severe față de autoritățile din România și vorbește în termeni fără precedent despre legislația promovată de coaliția PSD-ALDE în domeniile justiție, anti-corupție, mass-media, ONG-uri.

Proiectul de rezoluție a fost convenit de reprezentanții grupurilor politice din Comisia de justiție și libertăți a Parlamentului European (Comisia LIBE). Draftul condamnă „intervenția violentă și disproporționată a jandarmeriei la protestul diasporei de la București din 10 august”.

În Tadjikistan, cel puțin 20 de deținuți și doi gardieni au fost omorâți în timpul unei răzmerițe iscate în închisoarea din localitatea Khujand. Potrivit corespondenților locali ai Europei Libere, nu este limpede ce a provocat revolta deținuților, dar efectivele suplimentare de poliție trimise au pus capăt violențelor.

Autoritățile tadjice au confirmat ca a avut loc o revoltă, dar nu au spus nimic despre victime. Potrivit corespondenților noștri, căile de acces spre localitatea Khujand au fost închise de poliție. Kîrghistanul învecinat a anunțat că și-a întărit efectivele de grăniceri la granița cu Tadjikistanul ca urmare a incidentelor din închisoare.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat că ancheta condusă de procurorul-special Robert Mueller în legătură cu presupusa implicare a Rusiei în alegerile prezidențiale de acum doi ani, „nu este un lucru bun pentru Statele Unite”. Ancheta procurorului special s-a extins. În prezent se cercetează dacă au existat încercări ale președintelui Trump de a obstrucționa justiția. În opinia președintelui american, întreaga investigație și acuzațiile care se aduc Rusiei de către serviciile americane de informații ar fi „o farsă”. Moscova neagă și ea orice implicare.

În Polonia și țările baltice au loc ample exerciții militare, numite „Anaconda”, la care participă zece state membre ale NATO. Sunt cele mai mari manevre din istoria recentă a Poloniei, cu angrenarea a peste 12.500 de militari polonezi, a anunțat Ministerul apărării de la Varșovia.

Alți 5.000 de militari din țări ale NATO sunt antrenați pe teritoriul Letoniei, Lituaniei și Estoniei. Sunt prevăzute și exerciții militare în Marea Baltică.

După anexarea Crimeii în 2014 de către Rusia, NATO își întărește prezența în regiunea Mării Baltice.

Tot miercuri s-au încheiat cele mai ample exerciții militare ale NATO de la sfârşitul Războiului Rece. Manevrele „Trident Juncture” din Norvegia au reunit 50.000 de militari din 31 de ţări, timp de două săptămâni.

Rectorul Academiei Teologice din Moscova, arhiepiscopul Amvrosie susține că nu a fost lăsat să intre în Ucraina. Într-o postare pe contul său din Telegram, el a scris că venise în vizită la Kiev, miercuri, la invitația Academiei Teologice din capitala ucraineană, dar a fost reținut la aeroport de grăniceri.

În motivația în scris primită de la grăniceri privind interdicția de intrare se spune că arhiepiscopul nu a putut să confirme scopul vizitei – un motiv „vădit inventat”, potrivit lui Amvrosie, care spune că avea asupra sa invitația din partea rectorului Academiei Teologice din Kiev privind participarea sa la ceremoniile de celebrare sfântului protector al Academiei și la adunarea anuală a instituției.

Totodată, Amvrosie a criticat declarațiile de miercuri ale președintelui Petro Poroșenko, care a spus că preoții bisericii ruse nu au ce căuta pe teritoriul Ucrainei și că ar trebui să părăsească țara.

Pe 11 octombrie, sinodul Bisericii Ortodoxe din Constantinopol a decis să înceapă procesul de acordare a autocefaliei Bisericii Ortodoxe Ucrainene. Drept urmare, Biserica Ortodoxă a Rusiei a rupt relațiile cu Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului. În Ucraina funcționează câteva biserici ortodoxe, între care și Biserica Ortodoxă a Patriarhatului Moscovei.

La Chișinău, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a respins recursul împotriva deciziei prin care fostului președinte român Traian Băsescu i-a fost retrasă cetățenia Republicii Moldova. Magistrații CSJ au lăsat în vigoare decizia Curții de Apel Chișinău din luna mai, care a considerat drept corectă anularea cetățeniei de către președintele Igor Dodon. Decizia CSJ a fost publicată miercuri seara pe pagina de internet a instituției.

Băsescu a primit cetățenia R. Moldova de la fostul președinte moldovean Nicolae Timofti, în 2016. Igor Dodon i-a anulat-o (la scurt timp după ce a devenit președinte, în ianuarie 2017) pe motivul că Traian Băsescu ar fi tăinuit faptul că era urmărit penal în România.

Între altele, CSJ a respins argumentul apărării că Băsescu a primit cetățenia în procedură extraordinară, pentru merite deosebite față de R.Moldova, și că nu ar fi fost obligat să comunice existența cauzelor penale împotriva sa.

Anterior, Traian Băsescu, care este și președinte de onoare al Partidului Unității Naționale din R.Moldova, a spus că retragerea cetățeniei moldovenești de către președintele Igor Dodon nu îl descurajează și nu îl face să renunțe la promovarea ideii unirii R.Moldova cu România.

Partidul Unității Naționale anunțase în trecut că dacă își recapătă cetățenia R. Moldova, Traian Băsescu va candida la alegerile parlamentare următoare.

Noul ambasador al Statelor Unite la Chișinău, Dereck J. Hogan, a avut miercuri o întrevedere cu președintele Parlamentului, Andrian Candu, pentru a se prezenta, dar şi pentru a discuta „priorităţile bilaterale”. Într-un mesaj pe pagina de Facebook a Ambasadei SUA se spune că ambasadorul Hogan „a accentuat importanta alegerilor libere şi corecte şi şi-a reiterat angajamentul de a ajuta Moldova să implementeze reformele şi să avanseze pe calea euro-atlantică”. „Astfel de progrese deschid calea pentru relații comerciale extinse, care aduc prosperitate cetățenilor” ambelor țări, a spus ambasadorul american în Republica Moldova. Dereck J. Hogan și-a prezentat scrisorile de acreditare președintelui Igor Dodon pe 2 noiembrie.

Procurorul general al Statelor Unite, Jeff Sessions, și-a prezentat demisia la cererea președintelui Donald Trump. Casa Albă a anunțat că Sessions a depus cererea de retragere din funcția ce implică şi prerogative de ministru al justiţiei pe 7 noiembrie, iar președintele a acceptat-o. Decizia a stârnit nemulțumirea democraților care au cerut protejarea anchetei conduse de procurorul independent Robert Mueller privind implicarea prezumtivă a Rusiei în alegerile americane din 2016 și interacțiune a echipei lui Trump cu oficiali ruși. Liderul democrat Nancy Pelosi a spus că ar fi „o încercare flagrantă” de a submina investigația procurorului independent. Rusia neagă interferența în alegeri, iar Trump respinge orice „legătură” cu Rusia. Sessions a fost criticat în trecut de Trump pentru că s-a recuzat de la această investigație. În locul lui Sessions, ca interimar, a fost numit șeful cabinetului său, Matthew Whitaker.

NATO a încheiat manevrele „Trident Juncture”, cele mai ample de la sfârşitul Războiului Rece. Manevrele din Norvegia au reunit 50.000 de militari din 31 de ţări, timp de două săptămâni. Aflat marţea trecută în Norvegia, secretarul-general al Alianței, Jens Stoltenberg, a insistat că este vorba de un exerciţiu „strict defensiv şi necesar pentru a asigura că NATO furnizează o descurajare credibilă” şi „nu este un exerciţiu în stilul Războiului Rece”.

Ucraina a devenit flancul estic de facto al NATO, a declarat miercuri preşedintele ucrainean Petro Poroşenko, la o conferință internațională, organizată la Kiev. „Fără o Ucraină puternică, ce s-a transformat într-un flanc estic de facto al NATO, nu se poate discuta despre un spaţiu euro-atlantic stabil”, a afirmat Poroşenko, citat de agențiile internaționale de știri. Ucraina şi-a stabilit anul 2020 ca termen limită până la care vrea să se alinieze standardelor NATO într-o serie de domenii, în special securitate, apărare, justiţie şi combaterea corupţiei.

Preşedinţii rus şi american, Vladimir Putin şi Donald Trump, vor avea o scurtă întrevedere, informală la Paris, pe 11 noiembrie, cu ocazia manifestărilor dedicate împlinirii unui secol de la încheierea Primului Război Mondial, a anunţat miercuri un consilier al Kremlinului. „Vorbim despre un contact informal după care se va confirma că o întâlnire mai amplă va avea loc la Buenos Aires”, în cadrul summitului G20, a declarat Iuri Uşakov, citat de agenţia de presă rusă Ria Novosti.

Potrivit Kremlinului, se negociază deja întrevederea „mai lungă” între cei doi preşedinţi în marja summitului G20 de la Buenos Aires, care va avea loc pe 30 noiembrie şi 1 decembrie. Donald Trump şi Vladimir Putin s-au întâlnit pentru primul lor summit la Helsinki, în luna iulie.

Președintele american Donald Trump a descris drept „istorică” victoria partidului său republican în cursa pentru Senat, salutând totodată faptul că în cursa pentru Camera Reprezentanților, republicanii s-au „bătut” cu curaj. După alegerile de la mijlocul mandatului prezidențial de marți, 6 noiembrie, Partidul republican și-a mărit majoritatea în Senat, dar a pierdut controlul Camerei Reprezentanților. În aceste condiții, președintele Trump s-a declarat deschis unei cooperări cu democrații, mai ales în domenii de interes pentru ambele partide cum ar fi asigurările de sănătate, migrația și dezvoltarea infrastructurii, dar a atras atenția că nu va exista nici o cooperare dacă democrații vor încerca să deschidă și mai multe anchete împotriva sa.

Scriitoarea română Ioana Pârvulescu a fost distinsă la Viena cu Premiul pentru Literatură al Uniunii Europene, la categoria Premiul Profesioniștilor, pentru povestirea scurtă „O voce”. Distincția a fost acordată în cadrul concursului literar „O poveste europeană: Câștigătorii premiului de Literatură al UE scriu Europa.” La concurs au participat 36 de autori din 26 de țări, premiile fiind acordate pentru mai multe categorii: Premiul Public, Premiul Profesionist, Premiul parlamentarilor și Mențiunea specială pentru moștenire culturală. Evenimentul a fost organizat în cooperare cu Președinția austriacă a Consiliului Uniunii Europene, sub patronajul Parlamentului European, iar ceremonia de premiere s-a desfășurat în Palatul Belvedere la Viena.

Povestirea Ioanei Pârvulescu este dedicată memoriei Monicăi Lovinescu, una din vocile de autoritate binecunoscute de la Radio Europa Liberă.

Pentru prima dată în ultimii opt ani, partidul Democrat a reluat majoritatea în Camera Reprzentanților din Congresul american. Democrații, arată ultimele rezultate parțiale au 219 mandate, ceea ce le dă majoritatea. Partidul Republican are 193 de mandate. În Senat însă, republicanii își măresc majoritatea la 52 de mandate din totalul de 100, față de 45 pentru democrați. Acestea sunt rezultatele, încă parțiale, ale alegerilor de marți, 6 noiembrie, așa-numitele alegeri de la mijlocul mandatului prezidențial.

Casa Albă, prin purtătoare de cuvânt Sarah Sanders a recunoscut pierderea Camerei Reprezentanților dar a salutat victoria clară a republicanilor în Senat, mai ales a candidaților care sprijină, necondiționat, agenda președintelui Donald Trump.

Participarea la vot a fost foarte ridicata, încă nu există date concrete. Alegerile din acest an au adus mult mai multe femei în Congresul american, cel puțin 111, potrivit Axios și Washington Post. Pentru prima dată au fost aleși doi candidați musulmani și doi aparținând populației indigene din America. Statul Colorado va avea primul guvernator gay.

Potrivit sondajelor, cel puțin două treimi din alegători au spus că au ieșit la alegeri ca să-și exprime atitudinea față de președintele Donald Trump.

La Moscova, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a comentat rezultatele alegerilor americane de la mijlocul mandatului prezidențial spunînd: „Relațiile cu Statele Unite sunt oricum dificile, greu să devină și mai complicate”. În alegeri desfășurate ieri, democrații au recâștigat majoritatea în Camera Reprezentanților după opt ani, în timp ce republicanii președintelui Donald Trump și-au întărit majoritatea în Senat. Nu este de așteptat ca noul echilibru de putere în Congres să schimbe ceva în atitudinea legislativului față de Rusia, sancțiunile impuse Rusiei în ultimii ani fiind susținute de democrați și republicani. Este de așteptat ca doi critici ai regimului de la Kremlin, democrații Eliot Engel și Adam Smith să preia conducerea Comisiei pentru afaceri externe și a Comisiei pentru forțele armate din noua Cameră a Reprezentanților.