Parlamentul de la București a respins moțiunea de cenzură pentru demiterea Guvernului, înaintată de trei formațiuni de opoziție. Autorii moţiunii de cenzură au cerut demiterea premierului Viorica Dăncilă, susţinând că aceasta „nu are curajul şi puterea de a se opune deciziilor arbitrare ale şefului de partid", Liviu Dragnea, liderul formațiunii de guvernământ PSD.

Săptămâna trecută, în România au avut loc mai multe proteste pentru a preveni modificarea legislației anticorupție în beneficiul lui Liviu Dragnea și altor reprezentanți ai puterii.

Uniunea Europeană a cerut autorităților ruse să înceteze cercetarea penală a activiștilor pentru drepturile omului Oiub Titiev și Iuri Dmitriev, spunând că învinuirile care le-au fost prezentate sunt „discutabile”. „Angajamentele internaționale asumate de Federația Rusă prevăd și protecția apărărtorilor drepturilor omului. Uniunea Europeană se așteaptă că autoritățile ruse să respecte aceste angajamente”, a declarat Maja Kocijancic, purtătoarea de cuvânt a șefei diplomației Uniunii Europene, Federica Mogherini, la o zi după ce un tribunal din Cecenia a prelungit mandatul de arest pe numele lui Titiev.

Oiub Titiev, șeful oficiului Memorial din Groznîi, riscă zece ani de detenițe în baza unor presupuse probe false privind posesia de marijuana. Istoricul Iuri Dmitriev, cercetător al GULAG-ului și președinte al Societății Memorial din Karelia, a fost arestat, pe baza unui denunț anonim, la 13 decembrie 2016, fiind acuzat de pornografie infantile. În aprilie Dmitriev a fost achitat, însă la mijlocul acestei luni, dosarul istoricului a fost trimis la rejudecare.

La Moscova, consilierul prezidențial american pentru securitate, John Bolton, poartă discuții cu președintele Federației Ruse, Vladimir Putin. În timpul filmărilor protocolare, liderul de la Kremlin a afirmat că relațiile ruso-americane nu sunt „​în cea mai bună formă”, însă că prezența consilierului Bolton la Moscova îi dă speranțe că „​se vor face primii pași pentru restabilirea relațiilor dintre țări”.

Consilierul american pentru securitate, John Bolton, a amintit că în trecut, chiar dacă liderii Rusiei și SUA aveau păreri divergente, șefii celor două state se întâlneau, ceea ce era bine „​pentru ambele țări și pentru stabilitatea în lume”.

John Bolton se află la Moscova în vederea pregătirii unei întrevederi Donald Trump-Vladimir Putin, care se aşteaptă să aibă loc în luna iulie, după summitul NATO de la Bruxelles, planificat pentru 11-12 iulie.

Socialistul Ion Ceban, contracandidatul lui Andrei Năstase în recentul scrutin pentru funcția de primar al Chişinăului, susține că nu este de acord cu decizia instanței de a anula rezultatele recentelor alegeri. În cadrul unei conferințe de presă organizate miercuri, 27 iunie, Ion Ceban a spus însă că nu va participa la protestele organizate de opoziţia extraparlamentară și asta pentru că nu vede cum ar putea lua parte la manifestații inițiate de cei care l-au „făcut cu ou și oțet”. În ce privește hotărârile magistraților, socialistul Ion Ceban a conchis că „justiția este selectivă și subordonată politic”, făcând referire la Partidul Democrat.

Decizia de luni seară a Curții Supreme de Justiție a fost criticată de ambasadorul UE, Peter Michalko, și de ambasadele Statelor Unite și Canadei. Între timp, liderul PD, Vladimir Plahotniuc, pe care suporterii opoziției îl acuză că ar fi pus la cale anularea victoriei lui Andrei Năstase, declară că invalidarea scrutinului creează un precedent periculos chiar și pentru partidul său, însă că nu poate influența judecătorii.

O jurnalistă din Republica Tatarstan riscă să petreacă câteva zile în detenție fiind învinuită că a participat la o manifestație neautorizată împotriva președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin. Iulia Faizrahmanova, corespondentă a paginii activatica.org, susține că învinuirile i-au fost înaintate de poliție miercuri, 27 iunie, însă că va face uz de dreptul său constituțional de a păstra tăcerea și de a nu vorbi cu poliția.

Ea respinge acuzațiile, insistând că și-a făcut meseria atunci când a relatat de la protestele din 5 mai, inițiate de liderul rus de opoziție Alexei Navalnîi. Faizrahmanova spune că nu a purtat pancarte și nici nu a scandat lozinci anti-Putin. În acea zi au fost organizate demostrații în mai multe orașe din Federația Rusă, iar poliția a anunțat că a reținut peste 1.600 de manifestanți.

Câștigătorul alegerilor invalidate din Chișinău, Andrei Năstase, se declară încrezător că ar mai exista o metodă de revizuire a invalidării sale de către justiţia moldoveană. „Toate căile de recurs au fost epuizate, nu şi cererea de revizuire”, a spus Năstase într-un interviu la Europa Liberă. El s-a referit la practica revizuirii propriilor decizii, pe care o are Curtea Supremă de Justiţie şi la care aceasta apelează la cerere. Instituţia care ar putea formula o astfel de cerere e, la părerea lui Năstase, Consiliul Electoral de Circumscripţie, cel care a cerut de la bun început în justiţie validarea scrutinului. „Demers a fost unul eminamente politic, deci tot de politic depinde deznodământul”, a mai spus însă, la Europa Libera, Andrei Năstase.

Magistrata Rodica Berdilo de la Judecătoria Centru, care a decis invalidarea scrutinului pentru alegerile locale din capitală, susține că a luat hotărârea în baza articolului din Codul Electoral ce prevede că în ziua alegerilor nu se admite niciun fel de agitație electorală.

Într-un mesaj publicat pe pagina de Facebook a Judecătoriei Centru, Rodica Berdilo insistă că și-a făcut meseria „independent de orice influență din exterior” și că nu s-a lăsat intimidată „de vocile care strigau la ușa biroului cum să aplice legea în favoarea unui sau altuia, în dependență de preferințele politice”.

La 19 iunie, Judecătoria Centru a decis ca mandatul primarului ales Andrei Năstase să nu fie validat, iar rezultatele alegerilor anticipate din capitala moldoveană să fie declarate nule. Această hotărâre a fost menținută de magistrații Curţii de Apel şi de cei ai Curții Supreme de Justiție.

La Moscova, consilierul prezidențial american pentru securitate, John Bolton, îl va întâlni astăzi pe președintele Federației Ruse, Vladimir Putin. Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. John Bolton se află la Moscova în vederea pregătirii unei întrevederi dintre președintele american Donald Trump cu omologul său rus Vladimir Putin. Se așteaptă ca întâlnirea să aibă loc în iulie, după summitul NATO de la Bruxelles, planificat pentru 11-12 iulie.

Până în prezent, locul întrevederii nu a fost convenit, însă presa a relatat despre două posibile locații: Viena sau Helsinki. Donald Trump și Vladimir Putin s-au întâlnit de două ori și au discutat la telefon de cel puțin opt ori. În ultimul timp, relația dintre Washington și Moscova s-a răcit din cauza conflictului din Siria și a otrăvirii, în Marea Britanie, a fostului agent rus Serghei Skripal.

Statele Uniunii Europene s-au arătat deschise pentru lansarea negocierilor de aderare la organizație a Albaniei și Macedoniei, cerând ambelor țări să demonstreze progrese în realizarea reformelor, astfel încât discuțiile să poată începe anul viitor.

În cadrul unei întâlniri astăzi, la Luxemburg, miniștrii de externe ai UE au cerut „rezultate tangibile și durabile” în domeniile justiției, securității și administrației publice, la fel și în lupta împotriva corupției.

Subiectul nu se bucură de sprijin unanim printre țările din blocul comunitar. Franța și Olanda, susținute de Danemarca, insistă pe realizarea mai multor reforme înainte ca discuțiile privind aderarea la UE a Albaniei și Macedoniei să fie lansate.

Șefa diplomației Uniunii Europene, Federica Mogherini, și comisarul european pentru extindere, Johannes Hahn, au difuzat o declarație comună în legătură cu invalidarea alegerilor pentru funcția de primar din capitala R.Moldova. „Invalidarea netransparentă a alegerilor pentru primăria Chișinău, confirmată de Curtea Supremă de Justiție din Moldova în seara zilei de 25 iunie, îi privează pe locuitorii Chișinăului de primarul lor ales în mod democratic, Dl Andrei Năstase, care a obținut o majoritate clară în scrutinul din 3 iunie”, se spune în declarația publicată pe pagina Serviciului European de Acțiune Externă. „Această decizie subminează încrederea poporului din Moldova în instituțiile statului”, au mai declarat Federica Mogherini și Johannes Hahn, notând faptul că „nici unul din participanții la procesul electoral nu a cerut anularea alegerilor”. „O justiție independentă, liberă de orice presiuni politice și care activează în transparent, precum și alegeri credibile, incluzive și transparente la toate nivelurile sunt piloni ai oricărei democrații. Respectarea valorilor democratice și a statului de drept se află, de asemenea, în centrul relațiilor Uniunii Europene cu Republica Moldova, așa cum stipulează Acordul nostru de asociere”, se mai spune în declarația citată. Potrivit celor două oficialități, „Uniunea Europeană așteaptă de la autoritățile moldovene să garanteze independența justiției în conformitate cu angajamentele sale internaționale, ca unul din principiile cheie ale statului de drept, un element crucial al democrației și îndelung așteptată de cetățenii moldoveni. În aceste scopuri, ne așteptăm ca autoritățile moldovene să ia măsurile adecvate pentru a se asigura că sunt respectate rezultatele alegerilor pentru Primăria Chișinău, recunoscute și de observatorii naționali și internaționali și care reflectă voința alegătorilor”, se mai spune în declarația comună a vicepreședintelui Comisiei Europene, Federica Mogherini, și a comisarului pentru extindere și politica de vecinătate, Johannes Hahn.

La Chișinău, liderii formațiunilor de opoziție PPDA și PAS, Andrei Năstase și Maia Sandu, și alți reprezentanți ai așa numitului Comitet de Rezistență Națională au anunțat inițierea unei mișcări de rezistență „împotriva dictaturii”, îndemnând cetățenii să se mobilizeze și să iasă în număr cât mai mare la proteste.

Într-o conferință de presă, lideri ai opoziției și activiști au lansat apelul la crearea unor „celule de rezistență” în fiecare comunitate.

Lidera PAS, Maia Sandu, a anunțat revendicările Comitetului de Rezistență Națională: validarea alegerilor pentru funcția de primar al Chișinăului, anularea sistemului electoral mixt, demisia și urmărirea penală a magistraților responsabili de decizia „abuzivă” privind invalidarea scrutinului din capitală din 3 iunie.

Maia Sandu a anunțat că protestele vor continua săptămânal, iar duminică, 1 iulie, va avea loc un protest în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău.

Câștigătorul scrutinului invalidat din capitală, Andrei Năstase, a îndemnat cetățenii să iasă în masă la proteste față de ceea ce el a numit „uzurparea puterii în stat”. Năstase a spus că va depune la CEDO de petiție împotriva statului R.Moldova pentru invalidarea alegerilor.

Parlamentul de la București va examina astăzi moțiunea de cenzură pentru demiterea guvernului, înaintată de trei formațiuni de opoziție - PNL, USR şi PMP, transmite Agerpres. Documentul a fost semnat de 152 de parlamentari, un număr insuficient pentru a fi aprobat.

Autorii moţiunii de cenzură cer demiterea premierului Viorica Dăncilă, susţinând că aceasta „nu are curajul şi puterea de a se opune deciziilor arbitrare ale şefului de partid", Liviu Dragnea, liderul formațiunii de guvernământ PSD. Reprezentanţii opoziţiei acuză primul ministru că „preocupările” sale în domeniul justiţiei „au urmărit planuri ascunse, pentru a asigura protecţia unor lideri politici în faţa rigorilor legii”. „Aţi îndepărtat actul de justiţie de principiile constituţionale privitoare la egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi vă străduiţi din răsputeri să creaţi o castă de cetăţeni mai presus de lege”, susțin semnatarii moțiunii.

Pentru a fi aprobată, moţiunea de cenzură are nevoie de 233 de voturi favorabile. Coaliția de guvernare PSD - ALDE are 249 de parlamentari.

Săptămâna trecută, în România au avut loc mai multe proteste pentru a preveni modificarea legislației anticorupție în beneficiul lui Liviu Dragnea și altor reprezentanți ai puterii. Dragnea a fost condamnat, în primă instanță, la trei ani și șase luni de închisoare cu executare pentru instigare la abuz în serviciu. Dar el a anunțat că rămâne în fruntea PSD, a Camerei Deputaților și a coaliției de guvernare, avertizând cu modificarea legilor justiției. O tentativă de relaxare a legislației anticorupție a fost împiedicată anul trecut, când sute de mii de oameni au ieșit în stradă.

Poliția rusă a anunțat că a primit mai multe amenințări cu bombă la Rostov pe Don, unde are loc cupa mondială de fotbal, evacuând mai multe baruri și restaurante din oraș, dar nu a găsit explozibili.

Un șef al poliției locale a declarat la Topos Congress-Hotel, care a fost și el evacuat în timpul nopții, că poliția a verificat 16 localuri în Rostov pe Don. Pe de altă parte, managerul unui restaurant italian a spus că i s-a cerut să evacueze oamenii abia după două ore de la primirea amenințării false.

În timp ce relațiile Rusiei cu occidentul s-au deteriorat, Moscova încearcă să proiecteze o imagine a stabilității asupra jocurilor cupei mondiale de fotbal, adoptând măsuri severe în încercarea de a asigura securitatea a mii de oameni veniți la campionat. Dar Rostov pe Don, care se află la 60 de kilometri de zona de conflict din estul Ucrainei, - unde peste 10.300 de persoane au fost ucise din 2014, - a trezit de la bun început îngrijorări în legătură cu securitatea. Totuși, orașul a găzduit Cupa Mondială, unde până acum s-au jucat patru meciuri, iar următorul ar urma să aibă loc pe 2 iulie.

Câștigătorul alegerilor din Chișinău, Andrei Năstase, și aliata sa Maia Sandu au spus că vor anunța miercuri programul protestelor de mai departe față de decizia Curții Supreme de Justiție de a invalida scrutinul din 3 iunie. Vorbindu-le jurnaliștilor azi dimineață în fața primăriei capitalei, Năstase a asigurat, cu vocea răgușită după zile de proteste, că manifestările vor continua. Președintele Platformei DA și-a repetat acuzațiile la adresa liderului Partidului Democrat de guvernământ, Vlad Plahotniuc. „Plahotniuc este cel care a strangulat ieri democrație, prin intermediul unor judecători corupți, plătiți din banii noștri, ai tuturor. Vom continua lupta până vom eradica această dictatură”, a spus Năstase. Tot astăzi, Plahotniuc a respins acuzațiile că s-ar afla în spatele deciziei de invalidare a alegerilor. Într-un interviu scris publicat pe pagina de net a ziarului Timpul, Plahotniuc a spus că decizia instanței creează un precedent periculos chiar și pentru formațiunea sa, care însă nu poate influența judecătorii.

Președintele american Donald Trump a salutat decizia Curții Supreme de Justiție de la Washington care a confirmat restricțiile de călătorie în Statele Unite impuse de el cetățenilor din mai multe țări, majoritatea musulmane. În decizia luată cu 5 voturi contra 4, instanța a respins argumentele grupurilor pentru drepturile omului potrivit cărora restricțiile de călătorie ar fi discriminatorii în raport cu musulmanii. Președintele Trump a spus că este o victorie enormă și un moment de profundă reabilitare. Decizia sa fusese suspendată de instanțe inferioare, care o consideraseră contrară constituției americane. Restricțiile împiedică accesul în Statele Unite majorității oamenilor din Iran, Libia, Somalia, Siria, Yemen precum și Coreea de Nord și Venezuela.

Zeci de organizații neguvernamentale care au monitorizat alegerile repetate pentru postul de primar al Chișinăului spun că invalidarea alegerilor de către instanțele de judecată „erodează democrația” și încalcă dreptul fundamental al cetățenilor de a-și alege liderii. Într-o declarație comună, Coaliția Civică pentru Alegeri Libere și Corecte și alte alianțe și instituții ale societății civile își mai exprimă „profunda îngrijorare” față de „controlul politic” asupra justiției, despre care spun că este „folosită ca instrument împotriva interesului public”. Declarația survine la o zi de la invalidarea alegerilor din 3 iunie de către Curtea Supremă de Justiție și este asemănătoare unor reacții din partea partenerilor vestici de dezvoltare ai R. Moldova.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a anunțat o ușoară micșorare a prețului plafon pentru benzină și motorină, după două tentative eșuate de a scumpi carburanții. Astfel, începând cu miercuri, 27 iunie, prețul maxim al benzinei cifra octanică 95 este de 19,10 litrul, iar al motorinei – de 17 lei litrul. Agenția explică ieftinirea benzinei cu 5 bani și a motorinei cu 9 bani litrul prin scăderea prețurilor pe plan internațional, conform așa numitelor cotații medii Platts, și evoluția cursului de schimb al leului. Noile prețuri plafon sunt valabile până pe 10 iulie. Înainte de ieftinire, ANRE a anunțat de câteva ori scumpirea carburanților, dar deciziile de scumpire au fost suspendate în instanțele de judecată la cererea guvernului, punând sub semnul întrebării independența și rolul Agenției.

Curtea Supremă de Justiție de la Washington a confirmat restricțiile de călătorie în Statele Unite emise de președintele Donald Trump în privința cetățenilor din mai multe țări, majoritatea musulmane. În decizia luată cu 5 voturi contra 4, instanța a respins argumentele potrivit cărora restricțiile de călătorie ar fi discriminatorii în raport cu musulmanii sau ar reprezenta depășirea autorității prezidențiale. Criticate de grupuri pentru drepturile omului, restricțiile au fost blocate de către instanțele inferioare, considerând că încalcă primul amendament la Constituția Statelor Unite, care spune că guvernul nu poate favoriza o religie în raport cu alta. Restricțiile împiedică accesul în Statele Unite majorității oamenilor din Iran, Libia, Somalia, Siria, Yemen precum și Coreea de Nord și Venezuela.

Zeci de avocați reprezentând Uniunea Avocaților din R. Moldova au pichetat astăzi Curtea de Apel, protestând față de aplicarea excesivă a arestului preventiv pe perioada efectuării acțiunilor de urmărire penală și de judecare a cauzelor în instanțe. Avocații purtând robe negre au ținut ceea ce au numit un minut de reculegerea în memoria justiției. Ei spun că judecătorii ar satisface prea ușor cererile procurorilor de arestare a suspecților, iar arestul preventiv echivalează cu torturarea acestora. Procuratura Generală a respins, însă, acuzațiile. Într-un comunicat de presă se spune că, pe parcursul lui 2017, s-a aplicat măsura arestului preventiv în privința a 2465 de persoane, ceea ce ar însemna că au fost arestate înainte de proces doar 8 din 100 de suspecți.

O companie rusă bănuită de sprijinirea financiară a operațiunii de propagandă pentru victoria lui Donald Trump în alegerile prezidențiale americane din 2016 a depus un demers în care cere respingerea acestor acuzații aduse de procurorul special Robert Mueller. La depunerea demersului la un tribunal din Washington, firma Concord Management a spus că Mueller ar fi fost numit ilegal și nu are mandat să o investigheze, argumente folosite recent chiar de Trump. Potrivit procurorilor americani, firma ar fi controlată de un om de afaceri apropiat liderului rus Vladimir Putin. Concord este una din cele trei organizații ruse pe care procurorul special Mueller le-a inculpat împreună cu 13 cetățeni ruși pentru amestec în campania prezidențială în favoarea lui Trump și împotriva oponentei sale din alegeri, Hillary Clinton.

Președintele Macedoniei, Gjorge Ivanov, a refuzat să-și depună semnătura pentru redenumirea țării în Macedonia de Nord, dar refuzul să este de natură să tergiverseze, nu să blocheze schimbarea. Într-o declarație difuzată astăzi, președinția de la Skopje spune că acest acord cu Grecia care ar rezolva o dispută îndelungată și ar permite țării să avanseze pe calea integrării europene și aderării la NATO ar fi neconstituțional. Parlamentul macedonean a ratificat acordul pe 20 iunie, cu 69 de voturi pentru și 0 împotrivă, fiind nevoie de încă un asemenea vot pentru intrarea în vigoare a documentului chiar și fără semnătura președintelui. Spicherul Talat Xhafer a sugerat că procedura poate avea loc săptămâna viitoare. După destrămarea fostei Iugoslavii, Grecia s-a opus mereu folosirii de către vecina sa de la nord a numelui simplu „Macedonia”, spunând între altele că ar implica pretenții teritoriale la adresa provinciei omonime din nordul Greciei. Acordul pentru depășirea disputei a fost semnat de miniștrii de externe ai color două țări pe 17 iunie.

Secretarul de stat al Statelor Unite, Mike Pompeo, i-a spus premierului Pavel Filip la întrevederea lor de luni, la Washington, că „alegerile libere și corecte reprezintă însemnul unui guvern democratic și trebuie să reflecte dorința cetățenilor țării fără interferențe politice”. Potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat, Pompeo a mai promis „sprijinul continuu al Statelor Unite pentru viitorul european ales de Moldova și a cerut implementarea reformelor-cheie pentru a proteja Moldova de interferențe dinafară și a avansa integrarea ei europeană”.

Guvernul moldovean a anunțat luni că prim-ministrul Filip se află într-o „vizită de lucru” în Statele Unite în perioada 24-26 iunie. În vreme ce Filip se afla la Washington, Curtea Supremă de Justiție adopta decizia definitivă de invalidare a alegerilor pentru funcția de primar al Chișinăului câștigate de Andrei Năstase, liderul Platformei DA de opoziție. Invalidarea alegerilor a fost numită de ambasada americană la Chișinău „o evoluție îngrijorătoare, care continuă și în prezent erodarea încrederii cetățenilor moldoveni în procesul democratic”. Vizita lui Filip mai are loc după ce Adunarea Generală a ONU a adoptat, vineri, o rezoluție propusă de R. Moldova în care Rusiei i se cere retragerea Grupului Operativ de Trupe Ruse din stânga Nistrului.

Ziarul „Timpul” relatează în pagina sa de net că liderul PD, Vlad Plahotniuc, pe care suporterii opoziției îl acuză că ar fi pus la cale anularea victoriei lui Andrei Năstase la alegerile de la Chișinău, a spus că invalidarea scrutinului creează un precedent periculos chiar și pentru partidul său, Democrat, care însă nu poate influența judecătorii. Într-un interviu pentru „Timpul”, Plahotniuc a spus: „Nu putem exclude ca în alegerile parlamentare să ne trezim chiar noi cu astfel de situații”. Liderul democraților a mai spus că asupra formațiunii sale și Guvernului s-au făcut presiuni mari pentru a influența magistrații să valideze rezultatele alegerilor. „Decizia de invalidare este foarte periculoasă și nedreaptă. Dar să ceri Guvernului să rezolve problema prin implicare în actul de justiție e la fel de periculos”, a spus Plahotniuc.

Ministerul de externe al Rusiei l-a convocat pe ambasadorul moldovean la Moscova să-și exprime nemulțumirea față de rezoluția „de natură destructivă” înaintată de Chișinău la ONU și votată de Adunarea Generală la 22 iunie, în care se cere retragerea trupelor rusești din R. Moldova. Potrivit unui comunicat pe pagina de net a Ministerului, vice-ministrul rus de externe Grigori Karasin i-a spus luni ambasadorului Andrei Neguța că „măsura neprietenoasă” a Chișinăului va dăuna rezolvării conflictului transnistrean și relațiilor bilaterale moldo-ruse. Rezoluția a fost criticată din nou de președintele Igor Dodon într-un interviu apărut luni în ziarul rus „Izvestia”.

În fața Primăriei capitalei a avut loc marți dimineață un protest împotriva deciziei CSJ de a nu valida alegerile de primar câștigate de reprezentantul opoziției pro-europene, Andrei Năstase. Au existat mici ciocniri cu forțele de ordine odată ce protestatarii au blocat intrările pentru a impune „zi liberă” la o primărie care tot nu are primar legitim. Protestatarii au scandat ca și aseară la CSJ „Jos dictatura”, „Jos Mafia”, „Nu cedăm” ș.a. S-a mai relatat că după încheierea protestului, poliția nu a redat bd. Ștefan cel Mare circulației rutiere, deși participanții la demonstrație s-au retras în ordine pe trotuare.