În perioada 29 iunie - 7 iulie 2018 are loc o nouă ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Karlovy Vary, unde au fost selecționate să participe două filme româneşti: Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari - în regia lui Radu Jude (premieră mondială în competiţia oficială) şi Nu mă atinge-mă / Touch Me Not - în regia Adinei Pintilie (Ursul de Aur la Festivalul Internaţional de la Berlin). Vor fi prezentate aproximativ 150 filme din toată lumea. Cu excepția retrospectivelor și proiecțiilor speciale, toate filmele sunt premiere în Cehia, unele fiind chiar în premiere europene sau mondiale.

Angajați din trei direcții din administrația municipală Chișinău, în total circa 2500 de persoane, vor primi suplimente la salarii începând cu 1 iulie și până pe 31 decembrie anul curent, informează agenţia IPN, citând o decizie adoptată prin vot unanim de către consilierii municipali.

Potrivit sursei citate, banii pentru suplimente au fost identificați din contul economiilor operate de direcțiile vizate. Astfel, cei 1292 de angajați din sfera socială vor beneficia de un supliment de 40% din salariul tarifar.

De un supliment salarial de 40% vor beneficia și 772 de angajați din domeniul culturii. În cazul a aproape 500 de angajați ai Direcției pentru protecția drepturilor copilului suplimentul va fi de 30% din salariul tarifar.

Un raport de monitorizare a presei dat publicității astăzi de Centrul de Jurnalism Independent (CJI) constată amplificarea dezinformării în ultimele trei luni în R. Moldova. CJI a analizat demersul informațional pe şase teme, inclusiv turul II al alegerilor din Chişinău şi protestele opoziției ce au urmat, la 12 canale media dintre cele cu acoperire mai largă. Raportul este foarte critic atât la adresa televiziunilor, cât și a site-urilor online pentru că au utilizat pe larg ceea cea Centrul de Jurnalism Independent consideră a fi tehnici de manipulare, care încalcă etica jurnalistică.

Liderii Uniunii Europene se întâlnesc pentru doua zile la Bruxelles având pe agendă chestiunea migrației, care, în opinia cancelarei Germaniei, Angela Merkel, ar putea „consolida sau, dimpotrivă, distruge” uniunea, știind că opiniile sunt divergente în legătură cu acest subiect. În declaraţii înainte de summit, citate de agenţia Reuters, Angela Merkel a vorbit despre nevoia de a sprijini țările care primesc migranți și refugiați, dar că aceștia nu ar trebui să aibă posibilitatea să aleagă țara în care ar vrea să ajungă pentru a cere azil”.

Pe agendă se mai află chestiuni legate de relația comercială transatlantică, de relația cu Statele Unite, de sancțiunile împotriva Rusiei și despre reforma zonei euro. Plecarea Marii Britanii din Uniune este și ea pe agendă, ca și bugetul pe termen lung al Uniunii. Summitul începe în această seară.

Lidera Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Maia Sandu, insistă ca alegerile locale din 3 iunie, prin care Andrei Năstase și-a adjudecat mandatul de primar general al capitalei, să fie validate de urgență, chiar dacă există deja o decizie definitivă a instanței supreme prin care scrutinul a fost invalidat.

Politiciana nu este de acord nici cu faptul ca autoritatea electorală centrală (CEC) să stabilească alegeri noi cu participarea lui Andrei Năstase și Ion Ceban. „Ar fi o decizie abuzivă. Să recunoască rezultatele alegerilor e singura decizie corectă. Cum? E problema lor. Eu nu vreau să caut soluții”, a spus Maia Sandu la televiziunea TVC21.

Fostul președinte al Moldovei, comunistul Vladimir Voronin crede că cei care au inițiat „această afacere de abatere de la lege de a nu valida mandatului lui Năstase, fac o prostie. Ei conştient întăresc pozițiile acestui Năstase și ale lui Sandu pentru viitoarele alegeri parlamentare”. Fostul președinte crede că Ion Ceban a fost candidatul programat de PD și PSRM care să câștige, iar victoria lui Andrei Năstase în cursa pentru Primăria Chișinău le-a stricat planurile. „Apare întrebarea, dacă câștiga Ceban, tot așa era să se comporte judecățile, cum se comportă acum?!”, se întreabă liderul comuniștilor moldoveni, într-un interviu pentru tribuna.md.

Vladimir Voronin crede că situația ar trebui să îi îngrijoreze pe toţi liderii politici, cu excepția democraților și socialiștilor, despre cum vor evolua lucrurile la alegerile parlamentare din aceasta toamnă.

Președintele României, Klaus Iohannis, a salutat comunicatul prin care 12 state aliate ale României, prin ambasadorii lor, au făcut astăzi apel la toate părțile implicate în modificarea Codului de Procedură Penală și a Codului Penal „să evite schimbările care ar slăbi statul de drept sau capacitatea României de a lupta împotriva infracționalității şi corupţiei”.

„Au perfectă dreptate, a spus Johannis, Legile justiției se pot modifica, dar modificările trebuie să fie de așa natură încât să îmbunătățească independența și eficiența sistemului de Justiție. (…) Sper să se audă și la PSD”, a declarat Iohannis, la sosirea la reuniunea Consiliului European, citat de site-ul G4media.

Ministerul Afacerilor Externe din Romania a dat și el o replică apelului venit din cele 12 state aliate, spunând într-un comunicat că a luat notă de poziţia lor dar că schimbarea legislației este „un atribut al Parlamentului, acordat prin Constituție”, și susține că „etapele acestui proces sunt respectate, inclusiv din perspectiva consultării publice și a dialogului cu cetățenii”.

Ministerul roman de Externe mai susține că „întărirea statului de drept și lupta împotriva corupției fac parte din prioritățile asumate prin programul de guvernare 2018-2020”.

Comunicatul remis presei a fost dat în această dimineață în numele Belgiei, Canadei, Danemarcei, Elveției, Finlandei, Franţei, Germaniei, Luxemburgului, Olandei, Norvegiei, Suediei şi Statelor Unite ale Americii.

Deputatul PSD Cătălin Rădulescu a declarat, joi, pentru MEDIAFAX, că „actul legislativ nu-l poate dicta niște state sau nişte ambasadori”, ci îl face poporul prin aleşi şi că îl va chema în Parlament pentru a da explicaţii pe ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu. Şi secretarul general adjunct al PSD, Codrin Ştefănescu, a replicat critic la comunicatul celor 12 tari Occidentale aliate ale României. El le-a transmis ambasadorilor statelor partenere că ar trebui să fie îngrijoraţi de statul paralel din România şi de posibilitatea ca liderul PNL, Ludovic Orban, să le facă plângere penală pentru înaltă trădare.

Comunicatul remis presei a fost dat în aceasta dimineața în numele Belgiei, Canadei, Danemarcei, Elveţiei, Finlandei, Franţei, Germaniei, Luxemburgului, Olandei, Norvegiei, Suediei şi Statelor Unite ale Americii.

Posibilitatea de a selecta limba moldovenească, alături de cea română, ca limbă de lucru pe site-ul Comisiei Europene, în secțiunea dedicată Consultării privind viitorul Europei, este „o eroare administrativă regretabilă, cauzată de o configurare greșită în sistem”, a spus președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, ca răspuns la întrebarea adresată de către europarlamentarul din România, Andi Cristea, informează agenția IPN.

Situația a fost semnalată de către europarlamentar în luna mai a acestui an. Referindu-se la răspunsul primit, Andi Cristea a menționat că instituțiile europene au datoria să transmită întotdeauna mesajul corect, indiferent de context. „Situația legată de existența limbii moldovenești pe site-ul Comisiei a fost o eroare administrativă corectată în timp util, dar este esențial ca asemenea greșeli să nu se repete pentru a nu legitima o serie de narative periculoase”, a declarat Andi Cristea, citat într-un comunicat de presă al biroului oficialului de la Bruxelles.

Conform deciziei Curții Constituționale de la Chișinău, din decembrie 2013, limba oficială a Republicii Moldova este limba română, decizia conferind statut de normă constituțională Declarației de Independență a țării, adoptată în august 1991.

Departamentul de stat al Statelor Unite critică „decizia netransparentă” a Curţii Supreme de Justiție din Moldova de a invalida alegerile din Chişinău din 3 iulie drept „o amenințare la adresa democrației din Moldova”, se arată într-un comunicat de presă dat publicității astăzi.

În declaraţia Departamentului de Stat se mai spune că decizia Curţii este „neobișnuită” și „nepotrivită” și că „zădărnicește” dorința exprimată la alegeri de poporul moldovean și „dăunează” respectului legii și principiilor democratice în Moldova.

În declaraţie se mai amintește și de faptul că secretarul de stat Mike Pompeo, la întâlnirea din 25 iunie cu premierul Moldovei Pavel Filip, a accentuat că alegerile libere și corecte reprezintă atributul de bază al unui guvern democratic și că ele reflectă „dorința cetățenilor țării fără vreo ingerință a politicului”.

Prima întâlnire față în față între președintele Statelor Unite, Donald Trump, cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, va avea loc la Helsinki, pe 16 iulie, au anunțat deodată Casa Alba și Kremlinul. Potrivit declarației Casei Albe, cei doi lideri ar urma sa discute o gama de chestiuni „de securitate națională”. Kremlinul a anunțat că cei doi lideri au pe agendă atât relațiile americano-ruse, cât și probleme internaționale. Ieri, președintele Trump a spus presei că întrevederea va avea loc după summitul NATO din 11-12 iulie, la care participă, și că pe agendă se află chestiuni precum evoluțiile din Ucraina, Siria și „multe alte subiecte”. Declarațiile președintelui Trump au fost făcute după întrevederea pe care a avut-o la Moscova consilierul său pe probleme de securitate națională John Bolton cu președintele Putin și cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov. La conferinţa de presa de ieri de la Moscova, Bolton a spus că Statele Unite continuă să creadă că sancțiunile internaționale impuse regimului Putin trebuie să continue pentru că Rusia a anexat Crimeea și pentru că îi sprijină pe separatiștii din estul Ucrainei. El a mai spus că ar fi posibil ca la întrevederea între cei doi lideri să fie discutata și posibilitatea ca Rusia să revină în G7, grupul țărilor cu economii dezvoltate, din care a fost exclusă ca urmare a implicării în Ucraina și anexării Crimeii.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a anunțat că peste 1000 de militari ruși și elicoptere de război au fost retrase din Siria în ultimele câteva zile. Rusia sprijină militar regimul președintelui Bashar Al Assad din 2015 și ca urmare a atacurilor ruseşti de aviație, regimul de la Damasc și-a întărit pozițiile în lupta cu rebelii anti-regim. Putin a mai anunțat de câteva ori retrageri de militari ruşi, dar care nu au fost materializate.

Fostul șef al serviciilor de securitate ale fostului preşedinte armean Serj Sarkisian a fost arestat, fiind acuzat că s-a îmbogățit pe căi ilegale. Decizia a fost luata de un tribunal de la Erevan, care a cerut ca Vachagan Ghazarian să rămână în arest preventiv timp de 2 luni. Poliția l-a arestat pe Ghazarian luni, când ieșea de la o bancă și avea asupra sa 1 milion de dolari bani gheață. Ieri, serviciul special de investigații l-a pus sub acuzare pe Ghazarian pentru câștiguri ilicite. Aceste evoluții au loc ca urmare a schimbării de guvern de la Erevan sub presiunea protestelor inițiate de Nicol Pașinian, care este acum premier.

Membri și simpatizanți ai Partidului Liberal au depus flori la Piatra Comemorativă din Piața Marii Adunări Naționale, comemorând astfel „78 de ani de la anexarea Basarabiei de către URSS”, informează agenția IPN.

Liderul PL, Mihai Ghimpu, a spus că tot ceea ce trăiesc moldovenii astăzi – sărăcie, corupție și dictatură, e ar fi legat de această dată de 28 iunie 1940. „Dacă nu venea comunismul peste noi, trăiam așa cum au vrut înaintașii noștri și eram poate una dintre cele mai dezvoltate state”, a spus Mihai Ghimpu. Liderul PL a fost însoțit de fostul primar al Chişinăului, Dorin Chirtoacă.

Si unioniștii fără partid au desfășurat astăzi o acțiune, în fața Ambasadei Federației Ruse de la Chișinău.

La 28 iunie 1940, trupele sovietice au intrat pe teritoriul Basarabiei în urma pactului Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939, dintre Germania nazistă și Uniunea Sovietică.

Comisia Electorală Centrală din Moldova dezminte acuzațiile care i se aduc în contextul nevalidării de către instanța supremă de judecată a alegerilor locale ale primarului de Chișinău, menționând că acestea sunt nefondate, nu sunt probate și conțin subtext politic, informează agenția IPN.

Într-un comunicat de presă, CEC afirmă că instanța de judecată are competența exclusivă de a confirma legalitatea alegerilor locale noi ale primarului general al municipiul Chişinău și validarea mandatului primarului ales. În comunicat se precizează că atât CEC, cât și Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Chișinău au organizat alegerile locale noi din municipiul Chișinău în mod onest, corect, cu respectarea prevederilor legale. CEC cheamă la calm toți subiecții electorali, inclusiv cetățenii, partidele politice, instituțiile media și îi îndeamnă să nu implice Comisia în jocuri politice.

Comisia Electorală Centrală se va întruni în ședință vineri, 29 iunie, începând cu ora 14.00, pentru a lua act de hotărârea Judecătoriei Chișinău din 19 iunie, care a devenit irevocabilă prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 25 iunie, prin care nu s-a confirmat legalitatea alegerilor locale noi din 20 mai (turul I) și 3 iunie (turul II) pentru funcția de primar general al municipiului Chișinău.

Ambasada Statelor Unite la București a postat astăzi pe pagina ei de Internet un apel adresat României, în numele a 12 „țări partenere internaționale și aliate ale României” (Belgia, Canada, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Suedia, Elveția și SUA). Apelul „către toate părțile implicate în modificarea Codului român de Procedură Penală și a Codului Penal” cere să se „evite schimbările care ar slăbi statul de drept sau capacitatea României de a lupta împotriva infracționalității și corupției”.

Statele semnatare își manifestă îngrijorarea că mai multe modificări „pot împiedica cooperarea internațională în domeniul aplicării legii și pot afecta negativ lupta împotriva infracțiunilor violente, a infracționalității organizate transfrontaliere, a acțiunilor financiare și a traficului de droguri și ființe umane”.

Documentul a fost preluat de mediile de informare românești, între care agențiile Agerpres, Mediafax și G4Media.ro, care amintește că în decembrie 2017, șapte state membre ale Uniunii Europene – Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Olanda și Suedia – au solicitat coaliției PSD-ALDE să evite orice acțiune care ar putea slăbi independența justiției și să ceară avizul Comisiei de la Veneția pe legile justiției.

Ombudsmanii din Ucraina și Rusia, Ludmila Denisova și Tatiana Moskalkova, se deplasează astăzi în regiunea Iamalo-Nenets din extremul orient rus, unde intenționează să-l viziteze pe regizorul originar din Crimeea, Oleh Sențov. Pe 15 iunie, Ludmila Denisova s-a plâns că nu i s-a permis să-l vadă pe Sențov, și că atât gardienii, cât și șeful penitenciarului din Iamalo-Nenets nu au lăsat-o să intre în închisoare. În vârstă de 41 de ani, Oleh Sențov a fost condamnat la 20 de ani de închisoare sub acuzația de terorism, însă el și susținătorii acestuia spun că învinuirile sunt motivate politic. Mai multe țări occidentale și organizații pentru apărarea drepturilor omului au cerut autorităților de la Moscova să-l elibereze pe Sențov.

La Bruxelles începe astăzi summitul UE la care liderii statelor din blocul comunitar urmează să dezbată, între altele, problema migrației și Brexit-ul – procesul de ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană. Neînțelegerile în ce privește subiectul migrației ar putea accentua criza din interiorul uniunii.

„Mizele sunt mari, însă timp este puțin”, a avertizat președintele Consiliului European, Doland Tusk, într-o scrisoare adresată miercuri liderilor UE. Donald Tusk a venit cu mai multe propuneri pentru rezolvarea problemei migrației, între care: crearea unui buget comun dedicat luptei cu migrația ilegală și intensificarea cooperării cu țările de origine ale migranților.

Într-un interviu pentru Europa Liberă, Comisarul european pentru extindere, Johannes Hahn, a declarat că ultimele evoluții de la Chișinău ar putea avea efect asupra livrării primei tranșe din asistența macrofinanciară agreată cu Republica Moldova. E vorba de o sută de milioane de euro. Johannes Hahn a menționat că nu poate da mai multe detalii, fiindcă evoluțiile sunt „recente”, și că va lua „cu siguranță” legătura cu premierul Pavel Filip săptămâna aceasta.

Într-o declarație comună semnată miercuri împreună cu șefa diplomației Uniunii Europene, Federica Mogherini, Johannes Hahn a atras atenția că decizia magistraților de a anula rezultatele alegerilor locale din Chișinău, „subminează încrederea poporului din Moldova în instituțiile statului”.

Moscova și Washingtonul urmează să anunțe astăzi locul și data întâlnirii dintre președintele american Donald Trump și cel al Federației Ruse, Vladimir Putin. Miercuri, consilierul prezidențial pentru securitate națională în Statele Unite, John Bolton, s-a aflat la Moscova în vederea pregătirii unui summit dintre cei doi președinți.

În cadrul discuțiilor cu consilierul Bolton, liderul de la Kremlin Vladimir Putin a afirmat că în prezent relațiile ruso-americane nu sunt „în cea mai bună formă”, însă speră că se vor face primii pași pentru restabilirea acestora.

Consilierul pentru securitate națională al Statelor Unite, John Bolton, a amintit că în trecut, chiar dacă liderii Rusiei și SUA aveau păreri divergente, totuși se întâlneau periodic. Acest lucru, a conchis John Bolton, era benefic „atât pentru ambele state, cât și pentru stabilitatea în lume”.

Activistul rus Vladimir Dubrovski, coordonatorul echipei din regiunea Primorie, a politicianului de opoziție Alexei Navalnîi, a fost reținut la ieșirea din izolatorul de detenție unde a stat închis 15 zile. El este acuzat că a plasat pe rețeaua socială Vkontacte un clip audio cu pretins caracter extremist. Dubrovski a petrecut noaptea după gratii. Anterior, alături de alți activiști, a fost reținuți pentru două săptămâni deoarece nu s-ar fi supus ordinelor poliției. Dacă va fi găsit vinovat de noile acuzații care i se aduc, Vladimir Dubrovski ar putea petrece mai mult timp după gratii.

Nu este pentru prima dată când susținători ai politicianului rus de opoziție Alexei Navalnîi sau participanți la mitingurile organizate de acesta sunt hărțuiți de oamenii legii. Miercuri, Iulia Faizrahmanova, o jurnalistă din Republica Tatarstan, s-a plans că riscă să petreacă câteva zile în detenție fiind învinuită că a participat la o manifestație neautorizată împotriva președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin.

Șefa diplomației Uniunii Europene, Federica Mogherini, a cerut Ucrainei să continue reformele pe care și le-a asumat, în pofida problemelor provocate de intervenția Federației Ruse în estul țării și anexării pensinsulei Crimeea.

Într-o declarație făcută miercuri, la Copenhaga, în cadrul unei conferințe pe tema Ucrainei, Mogherini a mai spus că este impresionată de „energia și determinarea” de care dau dovadă premierul Volodimir Hroisman și guvernul de la Kiev în promovarea reformelor, în special a celor ce se referă la lupta împotriva corupției. Federica Mogherini a insistat însă că mai sunt multe de făcut.

În cadrul aceluiași eveniment, adjunctul secretarului de stat american, John Sullivan, a reamintit că de modul în care Ucraina va realiza angajamentele asumate în fața partenerilor săi occidentali va depinde și un viitor acord cu Fondul Monterar Internațional.

Președintele american Donald Trump le-a spus reporterilor că în cadrul așteptatului summit cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, va insista să se discute despre războiul din Siria și criza din Ucraina. Trump a făcut aceste declarații la scurt timp după ce, la Moscova, Consilierul american pentru securitate națională, John Bolton, a anunțat că s-a ajuns la o înțelegere privind organizarea unui summit între președinții SUA și Federației Ruse. Donald Trump a sugerat că această întâlnire ar putea avea loc la Helsinki sau Viena, după Sumitul NATO, planificat pentru 11-12 iulie la Bruxelles.

Autoritățile de la Ankara au declarat că nu vor da curs apelului Statelor Unite către țările lumii de a sista importul de petrol din Iran. Ministrul turc al Economiei, Nihat Zeybekci, a spus miercuri că acest apel nu vizează Turcia și că va fi urmat doar dacă vor exista sancțiuni din partea Națiunilor Unite, altfel Ankara va ține cont doar de propriile interese.

Marți, 26 iunie, Washingtonul și-a prevenit aliații că dacă nu vor sista importurile de petrol iranian până pe 4 noiembrie, ar putea fi afectate de sancțiunile impuse Teheranului. Turcia a fost avertizată recent de Statele Unite că riscă să fie sancționată. Și aceasta pentru că vrea să cumpere sisteme rusești de apărare antirachetă, S-400.

Parlamentul de la București a respins moțiunea de cenzură pentru demiterea Guvernului, înaintată de trei formațiuni de opoziție. Autorii moţiunii de cenzură au cerut demiterea premierului Viorica Dăncilă, susţinând că aceasta „nu are curajul şi puterea de a se opune deciziilor arbitrare ale şefului de partid", Liviu Dragnea, liderul formațiunii de guvernământ PSD.

Săptămâna trecută, în România au avut loc mai multe proteste pentru a preveni modificarea legislației anticorupție în beneficiul lui Liviu Dragnea și altor reprezentanți ai puterii.

Uniunea Europeană a cerut autorităților ruse să înceteze cercetarea penală a activiștilor pentru drepturile omului Oiub Titiev și Iuri Dmitriev, spunând că învinuirile care le-au fost prezentate sunt „discutabile”. „Angajamentele internaționale asumate de Federația Rusă prevăd și protecția apărărtorilor drepturilor omului. Uniunea Europeană se așteaptă că autoritățile ruse să respecte aceste angajamente”, a declarat Maja Kocijancic, purtătoarea de cuvânt a șefei diplomației Uniunii Europene, Federica Mogherini, la o zi după ce un tribunal din Cecenia a prelungit mandatul de arest pe numele lui Titiev.

Oiub Titiev, șeful oficiului Memorial din Groznîi, riscă zece ani de detenițe în baza unor presupuse probe false privind posesia de marijuana. Istoricul Iuri Dmitriev, cercetător al GULAG-ului și președinte al Societății Memorial din Karelia, a fost arestat, pe baza unui denunț anonim, la 13 decembrie 2016, fiind acuzat de pornografie infantile. În aprilie Dmitriev a fost achitat, însă la mijlocul acestei luni, dosarul istoricului a fost trimis la rejudecare.