Experții Fondului Monetar Internațional au anunțat că sprijină „închiderea” celei de a treia evaluari a programului de finanțare a reformelor din R.Moldova, eliberînd astfel un nou credit de aproape 34 de milioane de dolari. Într-o declarație a FMI, dată publicității de președintele Parlamentului Andrian Candu după întrevederea la Washington cu reprezetanții Fondului, se apreciază că angajamentele asumate până acum au fost respectate dar Chișinăul este avertizat să nu „slăbească” ritmul reformelor, în perioda premergătoarea alegerilor generale.

Într-o postare pe Facebook, premierul Pavel Filip a precizat că din noul credit „22,5 milioane de dolari sunt deja în contul Băncii Naționale. Încă 11,25 milioane vor veni săptămâna viitoare”.

Președintele Parlamentului, democratul Andrian Candu a declarat că decizia judecătorească , prin care s-a invalidat alegerea primarului general al Chișinăului, nu poate fi schimbată dar Parlamentul va crea un „grup de lucru” pentru a analiza dacă și cum ar putea fi revizuită legislația electorală, mai ales prevederea privind „ziua tăcerii” și „agitația electorală” în ziua votului. Într-un interviu telefonic cu Europa Liberă, Candu a precizat: „Nu este vorba despre decizia instanței ca atare, dar este vorba despre legislație. Si ca sa nu se mai întâmple așa ceva pentru viitor, trebuie sa vedem unde sunt acele erori sau acele probleme de interpretare în legislație? Unde e problema legislației care a dat posibilitatea unei instanțe de judecata sa ia o decizie sau alta? ”. Președintele legislativului a atras atenția că „politicul” nu poate interveni decât la nivelul legislație. „Altă intervenție, altă presiune pe instanțe de judecata , pe CEC, nu sunt permise. (...) noi nu creăm statul de drept așa cum ni-l dorim”.

Andrian Candu se află în Statele Unite, împreună cu președinții parlamentelor din Georgia și Ucraina, însoțiți de președintele Parlamentului din Lituania și vicepreședintele Senatului Poloniei. Ei fac o vizită împreună, în premieră, între 25 iunie-1 iulie.

Comisia Electorală Centrală a declarat nule alegerile din Chişinău, invalidate prin trei decizii consecutive ale instanţelor de judecată moldovene. Totodată, invocând două articole din Codul Electoral, CEC a spus că repetarea scrutinului e imposibilă.

Primul articol spune că: „dacă vacanţa funcţiei de primar al localităţii a apărut în ultimul an înainte de expirarea mandatului, alegeri noi pentru funcţia de primar nu se organizează”. Vacanţa funcţiei de primar de Chişinău a apărut pe 16 februarie, odată cu demisia lui Dorin Chirtoacă, adică nu în ultimul, ci penultimul an înainte de data alegerilor locale generale noi. Dar CEC s-a raportat la data 14 iunie 2015, data ultimelor alegeri generale locale, spunând că pe 14 iunie 2018 s-ar fi încheiat termenul la care se mai puteau face alegeri noi.

Al doilea articol invocat de CEC se referă la organizarea de alegeri repetate doar de două ori pe an, primăvara şi toamna, sugerându-se că o repetare ar fi imposibilă după scrutinul început pe 19 mai şi încheiat pe 3 iunie.

Liderii Uniunii Europene au convenit să extindă sancțiunile impuse Rusiei pentru agresiunea împotriva Ucrainei. Președintele francez Emmanuel Macron și cancelara germană Angela Merkel au cerut celorlalți lideri extinderea sancțiunilor după ce i-au informat în legătură cu stagnarea procesului de pace din estul Ucrainei. Decizia de extindere a sancțiunilor a fost oficializată în zorii zilei, după ce lucrările summit-ului european fuseseră blocate ore în șir de noul premierul italian Giuseppe Conte. Italia cere angajamente concrete din partea Uniunii Europene pentru gestionarea fluxului de imigranți cu care se confruntă.

Oleg Navalnîi, fratele mai mic al opozantului rus Aleksei Navalnîi, a fost eliberat după ispășirea unei pedepse de trei ani și jumătate de închisoare în așa numitul caz Yves Rocher. Aleksei Navalnîi și-a întâmpinat fratele la ieșirea din închisoare în orașul vestic Oriol. Cei doi frați au fost condamnați în 2014 sub acuzația de spălare de bani și deturnare a 500 de mii de dolari de a două firme rusești, una din care era afiliată companiei franceze de cosmetice Yves Rocher. Frații Navalnîi și suporterii lor au spus că este un dosar politic. Pedeapsa pentru Aleksei a fost suspendată, el spunând că regimul i-a luat fratele „ostatec”. În octombrie, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a decis că cei doi au fost condamnați pe nedrept.

Comisia Electorală Centrală urmează să ia act astăzi de deciziile justiției de a nu valida alegerile pentru postul de primar al Chișinăului și să-și expună punctul de vedere privind pașii de mai departe. Într-un comunicat de presă, CEC a spus deja că nu se mai poate reveni asupra validării scrutinului din 3 iunie câștigat de Andrei Năstase pentru că instanța de judecată are competența exclusivă de a confirma legalitatea alegerilor și valida mandatul primarului ales. Opoziția planifică pichetarea sediului CEC, astăzi, înainte de o demonstrație mult mai amplă pregătită pentru duminică.

Departamentul de Stat al Statelor Unite a spus că „decizia netransparentă”, „neobișnuită” și „nepotrivită” a Curții Supreme de Justiție de la Chișinău de a nu valida alegerile din capitală este „o amenințare la adresa democrației din Moldova”. Avertismentul difuzat joi este al doilea al din partea Departamentului de Stat în mai puțin de o săptămână și urmează unui mesaj la fel de aspru transmis de Uniunea Europeană, care a spus și că procedura acordării asistenței macrofinanciare pentru R. Moldova este stopată. În declarația Departamentului de Stat, se mai amintește că secretarul de stat Mike Pompeo i-a transmis criticile direct premierului moldovean Pavel Filip la întrevederea lor de la Washington, din 25 iunie.

Într-un nou raport al Departamentului de Stat al Statelor Unite se spune că Republica Belarus, Rusia, Iranul, Turkmenistanul rămân printre țările unde situația traficului de persoane și muncii forțată este cea mai gravă. Raportul anual vizând situația traficului de persoane în lume în 2017 a fost dat publicității joi, la o ceremonie la Washington în prezența secretarului de stat, Mike Pompeo și a lui Ivanka Trump, fiica și consiliera președintelui american. Republica Moldova rămâne una din sursele traficului. Dar, datorită eforturilor guvernului de a combate fenomenul, a fost avansată din ultima, a treia categorie în categoria a doua, după îndeplinirea standardelor minime pentru eliminarea traficului.

În Statul american Maryland, un bărbat înarmat a deschis focul asupra redacției unui ziar local, ucigând cinci oameni și rănind alți câțiva, în cel mai grav atac asupra presei din istoria Statelor Unite. Casa Albă și mulți lideri politici au condamnat atacul de joi de la redacția Capital Gazette din capitala statului Maryland, Annapolis. Poliția a reținut suspectul pe loc, descriindu-l drept un bărbat alb și spunând că ziarul a primit amenințări pe rețelele de socializare înainte de atac. Un reporter care a supraviețuit, ascunzându-se sub masă, spune că atacatorul a tras la întâmplare prin ușa de sticlă a redacției.

Consiliul Superior al Audiovizualului din Franța a avertizat redacția de limbă franceză a televiziunii ruse pentru străinătate RT în legătură cu felul în care a prezentat faptele și afirmațiile făcute într-o emisiune despre un atac cu arme chimice în Siria. Autoritatea audiovizuală franceză a spus că, în luna aprilie, în urma unui presupus atac chimic în provincia Ghouta, televiziunea rusă a atribuit unor civili sirieni, la traducere, cuvinte pe care aceștia nu le-au spus. Avertismentul francez pune din nou în lumină dilema pe care o au multe guverne occidentale în privința presei ruse de stat, care transmite deseori viziunea Kremlinului, contrazicând faptele sau punctul de vedere occidental.

Italia și-a dus la îndeplinire joi sera amenințarea să blocheze concluziile summit-ului Uniunii Europene, din cauza neînțelegerilor în privința migrației. Dar președintele Consiliului European, Donald Tusk a anunțat că azi dimineață că situația a fost deblocată. Noul premier italian Giuseppe Conte a refuzat să aprobe concluziile summit-ului până când liderii europeni cad de acord asupra unei poziții comune privind migrația. Italia cere angajamente concrete din partea Uniunii Europene pentru gestionarea fluxului de imigranți cu care se confruntă.

În perioada 29 iunie - 7 iulie 2018 are loc o nouă ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Karlovy Vary, unde au fost selecționate să participe două filme româneşti: Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari - în regia lui Radu Jude (premieră mondială în competiţia oficială) şi Nu mă atinge-mă / Touch Me Not - în regia Adinei Pintilie (Ursul de Aur la Festivalul Internaţional de la Berlin). Vor fi prezentate aproximativ 150 filme din toată lumea. Cu excepția retrospectivelor și proiecțiilor speciale, toate filmele sunt premiere în Cehia, unele fiind chiar în premiere europene sau mondiale.

Angajați din trei direcții din administrația municipală Chișinău, în total circa 2500 de persoane, vor primi suplimente la salarii începând cu 1 iulie și până pe 31 decembrie anul curent, informează agenţia IPN, citând o decizie adoptată prin vot unanim de către consilierii municipali.

Potrivit sursei citate, banii pentru suplimente au fost identificați din contul economiilor operate de direcțiile vizate. Astfel, cei 1292 de angajați din sfera socială vor beneficia de un supliment de 40% din salariul tarifar.

De un supliment salarial de 40% vor beneficia și 772 de angajați din domeniul culturii. În cazul a aproape 500 de angajați ai Direcției pentru protecția drepturilor copilului suplimentul va fi de 30% din salariul tarifar.

Un raport de monitorizare a presei dat publicității astăzi de Centrul de Jurnalism Independent (CJI) constată amplificarea dezinformării în ultimele trei luni în R. Moldova. CJI a analizat demersul informațional pe şase teme, inclusiv turul II al alegerilor din Chişinău şi protestele opoziției ce au urmat, la 12 canale media dintre cele cu acoperire mai largă. Raportul este foarte critic atât la adresa televiziunilor, cât și a site-urilor online pentru că au utilizat pe larg ceea cea Centrul de Jurnalism Independent consideră a fi tehnici de manipulare, care încalcă etica jurnalistică.

Liderii Uniunii Europene se întâlnesc pentru doua zile la Bruxelles având pe agendă chestiunea migrației, care, în opinia cancelarei Germaniei, Angela Merkel, ar putea „consolida sau, dimpotrivă, distruge” uniunea, știind că opiniile sunt divergente în legătură cu acest subiect. În declaraţii înainte de summit, citate de agenţia Reuters, Angela Merkel a vorbit despre nevoia de a sprijini țările care primesc migranți și refugiați, dar că aceștia nu ar trebui să aibă posibilitatea să aleagă țara în care ar vrea să ajungă pentru a cere azil”.

Pe agendă se mai află chestiuni legate de relația comercială transatlantică, de relația cu Statele Unite, de sancțiunile împotriva Rusiei și despre reforma zonei euro. Plecarea Marii Britanii din Uniune este și ea pe agendă, ca și bugetul pe termen lung al Uniunii. Summitul începe în această seară.

Lidera Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Maia Sandu, insistă ca alegerile locale din 3 iunie, prin care Andrei Năstase și-a adjudecat mandatul de primar general al capitalei, să fie validate de urgență, chiar dacă există deja o decizie definitivă a instanței supreme prin care scrutinul a fost invalidat.

Politiciana nu este de acord nici cu faptul ca autoritatea electorală centrală (CEC) să stabilească alegeri noi cu participarea lui Andrei Năstase și Ion Ceban. „Ar fi o decizie abuzivă. Să recunoască rezultatele alegerilor e singura decizie corectă. Cum? E problema lor. Eu nu vreau să caut soluții”, a spus Maia Sandu la televiziunea TVC21.

Fostul președinte al Moldovei, comunistul Vladimir Voronin crede că cei care au inițiat „această afacere de abatere de la lege de a nu valida mandatului lui Năstase, fac o prostie. Ei conştient întăresc pozițiile acestui Năstase și ale lui Sandu pentru viitoarele alegeri parlamentare”. Fostul președinte crede că Ion Ceban a fost candidatul programat de PD și PSRM care să câștige, iar victoria lui Andrei Năstase în cursa pentru Primăria Chișinău le-a stricat planurile. „Apare întrebarea, dacă câștiga Ceban, tot așa era să se comporte judecățile, cum se comportă acum?!”, se întreabă liderul comuniștilor moldoveni, într-un interviu pentru tribuna.md.

Vladimir Voronin crede că situația ar trebui să îi îngrijoreze pe toţi liderii politici, cu excepția democraților și socialiștilor, despre cum vor evolua lucrurile la alegerile parlamentare din aceasta toamnă.

Președintele României, Klaus Iohannis, a salutat comunicatul prin care 12 state aliate ale României, prin ambasadorii lor, au făcut astăzi apel la toate părțile implicate în modificarea Codului de Procedură Penală și a Codului Penal „să evite schimbările care ar slăbi statul de drept sau capacitatea României de a lupta împotriva infracționalității şi corupţiei”.

„Au perfectă dreptate, a spus Johannis, Legile justiției se pot modifica, dar modificările trebuie să fie de așa natură încât să îmbunătățească independența și eficiența sistemului de Justiție. (…) Sper să se audă și la PSD”, a declarat Iohannis, la sosirea la reuniunea Consiliului European, citat de site-ul G4media.

Ministerul Afacerilor Externe din Romania a dat și el o replică apelului venit din cele 12 state aliate, spunând într-un comunicat că a luat notă de poziţia lor dar că schimbarea legislației este „un atribut al Parlamentului, acordat prin Constituție”, și susține că „etapele acestui proces sunt respectate, inclusiv din perspectiva consultării publice și a dialogului cu cetățenii”.

Ministerul roman de Externe mai susține că „întărirea statului de drept și lupta împotriva corupției fac parte din prioritățile asumate prin programul de guvernare 2018-2020”.

Comunicatul remis presei a fost dat în această dimineață în numele Belgiei, Canadei, Danemarcei, Elveției, Finlandei, Franţei, Germaniei, Luxemburgului, Olandei, Norvegiei, Suediei şi Statelor Unite ale Americii.

Deputatul PSD Cătălin Rădulescu a declarat, joi, pentru MEDIAFAX, că „actul legislativ nu-l poate dicta niște state sau nişte ambasadori”, ci îl face poporul prin aleşi şi că îl va chema în Parlament pentru a da explicaţii pe ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu. Şi secretarul general adjunct al PSD, Codrin Ştefănescu, a replicat critic la comunicatul celor 12 tari Occidentale aliate ale României. El le-a transmis ambasadorilor statelor partenere că ar trebui să fie îngrijoraţi de statul paralel din România şi de posibilitatea ca liderul PNL, Ludovic Orban, să le facă plângere penală pentru înaltă trădare.

Comunicatul remis presei a fost dat în aceasta dimineața în numele Belgiei, Canadei, Danemarcei, Elveţiei, Finlandei, Franţei, Germaniei, Luxemburgului, Olandei, Norvegiei, Suediei şi Statelor Unite ale Americii.

Posibilitatea de a selecta limba moldovenească, alături de cea română, ca limbă de lucru pe site-ul Comisiei Europene, în secțiunea dedicată Consultării privind viitorul Europei, este „o eroare administrativă regretabilă, cauzată de o configurare greșită în sistem”, a spus președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, ca răspuns la întrebarea adresată de către europarlamentarul din România, Andi Cristea, informează agenția IPN.

Situația a fost semnalată de către europarlamentar în luna mai a acestui an. Referindu-se la răspunsul primit, Andi Cristea a menționat că instituțiile europene au datoria să transmită întotdeauna mesajul corect, indiferent de context. „Situația legată de existența limbii moldovenești pe site-ul Comisiei a fost o eroare administrativă corectată în timp util, dar este esențial ca asemenea greșeli să nu se repete pentru a nu legitima o serie de narative periculoase”, a declarat Andi Cristea, citat într-un comunicat de presă al biroului oficialului de la Bruxelles.

Conform deciziei Curții Constituționale de la Chișinău, din decembrie 2013, limba oficială a Republicii Moldova este limba română, decizia conferind statut de normă constituțională Declarației de Independență a țării, adoptată în august 1991.

Departamentul de stat al Statelor Unite critică „decizia netransparentă” a Curţii Supreme de Justiție din Moldova de a invalida alegerile din Chişinău din 3 iulie drept „o amenințare la adresa democrației din Moldova”, se arată într-un comunicat de presă dat publicității astăzi.

În declaraţia Departamentului de Stat se mai spune că decizia Curţii este „neobișnuită” și „nepotrivită” și că „zădărnicește” dorința exprimată la alegeri de poporul moldovean și „dăunează” respectului legii și principiilor democratice în Moldova.

În declaraţie se mai amintește și de faptul că secretarul de stat Mike Pompeo, la întâlnirea din 25 iunie cu premierul Moldovei Pavel Filip, a accentuat că alegerile libere și corecte reprezintă atributul de bază al unui guvern democratic și că ele reflectă „dorința cetățenilor țării fără vreo ingerință a politicului”.

Prima întâlnire față în față între președintele Statelor Unite, Donald Trump, cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, va avea loc la Helsinki, pe 16 iulie, au anunțat deodată Casa Alba și Kremlinul. Potrivit declarației Casei Albe, cei doi lideri ar urma sa discute o gama de chestiuni „de securitate națională”. Kremlinul a anunțat că cei doi lideri au pe agendă atât relațiile americano-ruse, cât și probleme internaționale. Ieri, președintele Trump a spus presei că întrevederea va avea loc după summitul NATO din 11-12 iulie, la care participă, și că pe agendă se află chestiuni precum evoluțiile din Ucraina, Siria și „multe alte subiecte”. Declarațiile președintelui Trump au fost făcute după întrevederea pe care a avut-o la Moscova consilierul său pe probleme de securitate națională John Bolton cu președintele Putin și cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov. La conferinţa de presa de ieri de la Moscova, Bolton a spus că Statele Unite continuă să creadă că sancțiunile internaționale impuse regimului Putin trebuie să continue pentru că Rusia a anexat Crimeea și pentru că îi sprijină pe separatiștii din estul Ucrainei. El a mai spus că ar fi posibil ca la întrevederea între cei doi lideri să fie discutata și posibilitatea ca Rusia să revină în G7, grupul țărilor cu economii dezvoltate, din care a fost exclusă ca urmare a implicării în Ucraina și anexării Crimeii.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a anunțat că peste 1000 de militari ruși și elicoptere de război au fost retrase din Siria în ultimele câteva zile. Rusia sprijină militar regimul președintelui Bashar Al Assad din 2015 și ca urmare a atacurilor ruseşti de aviație, regimul de la Damasc și-a întărit pozițiile în lupta cu rebelii anti-regim. Putin a mai anunțat de câteva ori retrageri de militari ruşi, dar care nu au fost materializate.

Fostul șef al serviciilor de securitate ale fostului preşedinte armean Serj Sarkisian a fost arestat, fiind acuzat că s-a îmbogățit pe căi ilegale. Decizia a fost luata de un tribunal de la Erevan, care a cerut ca Vachagan Ghazarian să rămână în arest preventiv timp de 2 luni. Poliția l-a arestat pe Ghazarian luni, când ieșea de la o bancă și avea asupra sa 1 milion de dolari bani gheață. Ieri, serviciul special de investigații l-a pus sub acuzare pe Ghazarian pentru câștiguri ilicite. Aceste evoluții au loc ca urmare a schimbării de guvern de la Erevan sub presiunea protestelor inițiate de Nicol Pașinian, care este acum premier.

Membri și simpatizanți ai Partidului Liberal au depus flori la Piatra Comemorativă din Piața Marii Adunări Naționale, comemorând astfel „78 de ani de la anexarea Basarabiei de către URSS”, informează agenția IPN.

Liderul PL, Mihai Ghimpu, a spus că tot ceea ce trăiesc moldovenii astăzi – sărăcie, corupție și dictatură, e ar fi legat de această dată de 28 iunie 1940. „Dacă nu venea comunismul peste noi, trăiam așa cum au vrut înaintașii noștri și eram poate una dintre cele mai dezvoltate state”, a spus Mihai Ghimpu. Liderul PL a fost însoțit de fostul primar al Chişinăului, Dorin Chirtoacă.

Si unioniștii fără partid au desfășurat astăzi o acțiune, în fața Ambasadei Federației Ruse de la Chișinău.

La 28 iunie 1940, trupele sovietice au intrat pe teritoriul Basarabiei în urma pactului Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939, dintre Germania nazistă și Uniunea Sovietică.