Federația de fotbal din Ucraina s-a oferit să plătească amenda dată de Federația Internațională de Fotbal unui membru al echipei Croației, pentru un controversatul video pro-ucrainean, produs după victoria Croației asupra Rusiei în sferturile de finală ale campionatului mondial de fotbal. Ognjen Vukojevic, unul din asistenții antrenorului naționalei croate, și apărătorul Domagoij Vida au produs controversatul video în care Vida a spus și „Glorie Ucrainei”, slogan considerat de unii drept ultranaționalist. Vida s-a scuzat ulterior și a primit dreptul să joace în semifinala cu Anglia. Vukojevic a fost amendat însă cu 15 150 de dolari și eliminat din delegația Croației la campionatul mondial de fotbal din Rusia.

Văduva disidentului şi laureatului chinez al Premiului Nobel pentru Pace, Liu Xiaobo, a sosit la Berlin, în Germania, relatează agențiile internaţionale de presă. Deşi nu a fost niciodată anchetată sau condamnată, poeta Liu Xia și-a pierdut libertatea de mișcare după ce soțul ei a obţinut Premiul Nobel pentru Pace, în 2010.

Liu Xiaobo a fost condamnat în 2009 la 11 ani de închisoare pentru că „a incitat la subminarea puterii statului”, după ce a contribuit la scrierea unei petiții, intitulată Carta 08, în care erau cerute importante reforme politice în China comunistă. A murit în iulie 2017, în urma unui cancer la ficat, în timp ce era încă în detenție, devenind astfel al doilea laureat al Premiului Nobel care moare în închisoare, după Carl von Ossietzky, decedat în 1939 într-un lagăr de concentrare nazist.

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a declarat, în ajunul deschiderii summitului NATO că o creștere de până la 2% a cheltuielilor pentru apărare este necesară nu pentru a satisface așteptările Statelor Unite, ci în primul rând pentru asigurarea apărării şi securităţii în faţa amenințărilor în creştere. Stoltenberg a precizat că opt aliați vor mări anul acesta bugetul apărării la 2% din PIB: Estonia, Grecia, Marea Britanie, Letonia, Lituania, Polonia, România și desigur Statele Unite. El a recunoscut că s-au adâncit disensiunile între țările europene și America, dar a apreciat că NATO va continua să fie „piatra de temelie a securităţii transatlantice”.

Președintele american Donald Trump și-a mai atenuat criticile la adresa NATO, dar a insistat că restul țărilor din Alianță nu participă suficient financiar. Înainte de a se îmbarca în avion pentru a zbura la Bruxelles, Trump a declarat că „NATO ne-a tratat nedrept, dar cred că vom găsi un compromis... toate țările vor fi mulțumite”. Președintele american a mai spus că pe agenda sa pentru summitul NATO din 11 – 12 iulie se află Marea Britanie, „care este acum într-o criză serioasă”, și președintele rus Vladimir Putin, cu care se întâlnește pentru prima dată într-o discuție separată, pe 16 iulie, la Helsinki. „Cinstit, Putin s-ar putea dovedi problema cea mai simplă” a apreciat Trump. „Cine și-ar fi închipuit?” s-a întrebat președintele american.

Trump i-a replicat și lui Donald Tusk, președintele Consiliului European, care-i atrăgea atenția astăzi că ar trebui să-și menajeze aliații, pentru că Statele Unite nu prea au mulți aliați în aceste zile. Trump a atras atenția că Statele Unite au mulți aliați, dar nu se pot lăsa exploatate. „Uniunea Europeană a profitat de noi anul trecut, am pierdut 151 de miliarde de dolari în schimburile comerciale. La care se adaugă că am acoperit 70% din cheltuielile NATO”, a spus președintele american.

Cât privește relația sa cu președintele rus Vladimir Putin, Trump a apreciat că acesta nu este nici prieten, nici inamic, mai degrabă un „concurent”, cum este și Rusia, iar acesta este un lucru bun.

În România, președintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu modificările la Codul de Procedură Penală, aprobate săptămâna trecută de Parlament, alături de modificările la Codul Penal. Ca și în cazul legii de organizare judiciară, președintele cere Curții să dezbată sesizarea după ce s-a pronunțat și Comisia de la Veneția cu privire la modificările aduse legilor justiției. Mulţi critici ai acestor modificări, care au scos și zeci de mii de oameni în stradă la proteste, atrag atenția că judecătorii își pierd independența de politic, iar lupta cu corupția este mult îngreunată.

Demiterea procuroarei-generale a Direcției Naționale Anticorupție din România, Laura Codruța Kövesi, este neconstituțională pentru că instanța care a aprobat aceasta deciziei, Curtea Constituțională, funcționează în afara Constituției, argumentează Monica Macovei, eurodeputată și fost ministru al justiției din România. Într-un interviu cu Europa Liberă, Monica Macovei atrage atenția că „... inclusiv această decizie, prin care se dispune revocarea dnei Kövesi este una neconstituțională, dată practic de opt judecători, și nu nouă, contrară Constituției.” Macovei spune că unul din judecătorii Curții și-a depășit mandatul maxim de 9 ani, motiv pentru care președintele Klaus Iohannis ar fi trebuit să numească un nou judecător, nu să urmeze o decizie a Curții Constituționale, adoptată într-o componență care contrazice Constituția.

Procuroarea-șefă DNA, Laura Codruța Kövesi a fost demisă luni de președintele Klaus Iohannis, care a semnat decizia în acest sens a Curții constituționale din 30 mai 2018.

Văduva disidentului şi laureatului chinez al Premiului Nobel pentru Pace, Liu Xiaobo, a plecat din China, au informat apropiați ai ei. Desi nu a fost niciodată anchetată sau condamnată, poeta Liu Xia și-a pierdut libertate de mişcare după ce soţul ei a obţinut Premiul Nobel pentru Pace, în 2010. Liu Xiaobo a fost condamnat in 2009 la 11 ani de închisoare pentru că „a incitat la subminarea puterii statului”, după ce a contribuit la scrierea unei petiții, intitulată Carta 08, în care erau cerute importante reforme politice în China comunistă.

În iunie 1989, Liu a fost unul din cei care au încercat să negocieze cu armata evacuarea studenților din Piața Tiananmen, înainte ca protestele tinerilor să fie suprimate violent de armată.

Jeremy Hunt este noul ministru de externe al Marii Britanii. El a fost numit luni de premierul Theresa May, la numai câteva ore de la demisia din funcție a lui Boris Johnson, unul din cei mai vocali suporteri ai „Brexitului”. Duminică seară s-a anunțat și demisia lui David Davis, ministrul însărcinat cu negocieirea ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană. Ambii, Johnson și Davis au demisionat afirmând că nu pot susține ultimul plan al premierului May privind Brexit-ul, pentru că ar lăsa Marea Britanie mult prea dependentă de Uniunea Europeană.

Noul ministru de externe Jeremy Hunt a susținut, la fel ca Theresa May, rămânerea Marii Britanii în UE înainte de referendumul din 2016. Acum afirmă, însă, că și-ar fi schimbat opinia, după ce ar fi constatat „aroganța” UE în negocierile privind Brexit.

Negocierile ar trebui să fie încheiate pe 29 martie 2019, când Marea Britanie trebuie să păsărească Uniunea Europeană, cu sau fără un acord amplu de cooperare.

În Tailanda, toți cei 12 copii, membri ai unei echipe de fotbal și antrenorul lor au fost salvati din labirintul de peșteri în care erau blocați în urma inundațiilor. Operațiunea de slavare a durat trei zile. Toți copii au fost duși la un spital din apropiere, unde vor rămâne pentru recuperare, au declarat autoritățile tailandeze.

Doctorii au spus că primii salvați sunt deja în stare să meargă pe propriile picioare. Familiile sunt încă ținute la oarecare distanță, de teama unor eventuale infecții.

Adunarea Parlamentară a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (AP OSCE) a reafirmat necesitatea retragerii complete a forțelor armate străine de pe teritoriul Republicii Moldova și transformarea actualei misiuni de menținere a păcii din regiunea transnistreană în una civilă cu mandat internațional. Un amendament în acest sens a fost inclus în Rezoluția sesiunii anuale a AP OSCE, care se desfășoară în perioada 7-11 iulie, în Bundestagul Germaniei, transmite IPN.

Premierul Pavel Filip a salutat rezolutia Adunării Parlamentare OSCE drept „un success diplomatic important”. Marți, la întîlnirea anuală cu corpul diplomatic, Filip a mai declarat că „principiul neutralității” ancorat în Constituție, va devein realitate numai după „retrgerea militarilor ruși staționați illegal” în R.Moldova, relatează Interfax.

Potrivit unui comunicat de presă al Parlamentului Republicii Moldova, în cadrul ședinței Adunării Parlamentare OSCE, au fost dezbătute 25 de amendamente propuse la textul Rezoluției de către delegațiile celor 57 de state participante. Două amendamente au fost propuse de delegația Parlamentului Republicii Moldova și un amendament de delegația Parlamentului României. Toate au fost acceptate cu o majoritate de voturi. Aprobarea amendamentelor delegației moldovene a avut la bază efortul comun al delegațiilor parlamentare din Republica Moldova, România, SUA, Marea Britanie, Georgia și Lituania, se mai spune în comunicat.

Principalul partid de guvernământ, PD, și-a reiterat marți prin vocea vicepreședintelui său Vladimir Cebotari nemulțumirea față de rezoluția critică adoptată de Parlamentul European în urma anulării alegerilor pentru postul de primar la Chișinăului. Cebotari a spus la întâlnirea săptămânală PD cu reporterii că rezoluția, care prevede suspendarea asistenței macrofinanciare a UE pentru Moldova, este „neplăcută”, că urma să îi afecteze pe cetățenii moldoveni, dar a adăugat că formațiunea sa va găsi mijloace pentru a diminua efectele negative. „Pe noi nu ne deranjează că vin banii sau nu”, a mai spus oficialul PD, adăugând că evoluțiile din ultimele zile „nu schimbă nimic angajarea pe parcursul european” a guvernării de la Chișinău.

Canada își va prelungi prezența militară în Letonia cu patru ani, a anunțat premierul canadian Justin Trudeau, aflat într-o vizită la Riga marți, în ajunul unui summit NATO. Canada are în Letonia 455 de militari, parte dintr-un batalion multinaționali din care mai fac parte militari din Italia, Spania, Polonia și Slovacia. Trudeau a promis marți mărirea contingentului canadian până la 540 de membri și prelungirea șederii sale în Letonia cu patru ani după ce expiră actuala misiune în 2019. „Rămânem neclintiți în sprijinul nostru pentru securitatea regiunii baltice”, a spus Trudeau la o conferință de presă. Cele trei țări baltice sunt membre NATO din 2004 și au graniță cu Federația Rusă.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat drept „rusofobe” remarcile unui senator american care a spus că a avea relații cu Moscova este ca și cum ai sta de vorbă cu Mafia. „Establishmentul politic american este înclinat spre stereotipuri și rusofobie”, a declarat Peskov marți, citat de Interfax. În ajun senatorul republican american John Kennedy, revenit dintr-o vizită făcută în Rusia în cadrul unei delegații de membri republicani ai Congresului, spusese că „filosofia (Kremlinului) sunt banii și puterea”, o filosofie „de tip mafiot”, iar președintele Vladimir Putin este „un dictator”. Kennedy a mai spus că el și colegii săi le-au spus rușilor că dacă nu se retrag din Crimeea și estul Ucrainei vor fi pedepsiți cu sancțiuni economice încă și mai dure decât cele din prezent.

Opoziția pro-europeană de la Chișinău a respins luni acuzațiile puterii că ar ponegri în străinătate eforturile guvernării, spunând că într-o recentă vizită la Strasbourg liderii săi au ajutat UE să înțeleagă ce se petrece în viața politică din R. Moldova, în special după invalidarea alegerilor din capitală, câștigate de liderul Platformei DA Andrei Năstase. „Noi a trebuit să venim cu probe și dovezi ca să spunem care a fost adevărul”, a spus luni la o conferință de presă lidera PAS, Maia Sandu. La aceeași întâlnire cu presa, Năstase a spus: „Noi nu suntem singuri, alături de noi este lumea civilizată și noi trebuie să continuăm ceea ce am început”.

Agențiile de presă rusești au informat că premierul rus Dmitri Medvedev a avut la Ankara, unde a participat la inaugurarea noului mandat al președintelui Turciei, „conversații” cu președinții din Venezuela, Kîrghistan și cu președintele R. Moldova, Igor Dodon. Agențiile nu precizează ce a discutat liderul pro-rus de la Chișinău cu premierul Rusiei. La învestirea lui Tayyip Recep Erdogan, pe care criticii îl acuză de aspirații autocratice, nu au participat în general liderii țărilor occidentale, fiind prezenți în schimb liderii unor țări în tranziție din Balcani, Orientul Mijlociu și fosta Uniune Sovietică.

Trei ambulanțe și mai multe mașini militare au sosit marți de dimineață la intrarea în peștera thailandeză inundată unde se află în continuare blocați patru băieți și antrenorul de fotbal, după ce opt băieți au fost scoși duminică și luni. Autoritățile au indicat că operațiunea de salvare se va relua astăzi, dar au avertizat că ploile puternice, începute luni seară și continuând la această oră, ar putea crea probleme. Cei opt băieți scoși deja din peșteră se află într-un spital, iar starea sănătății lor este în general bună, primii patru fiind deja în stare să meargă singuri. Familiile sunt ținute încă la distanță de teama unor eventuale infecții.

Marea Britanie a anunțat că va dubla asistența financiară pentru țările din vestul Balcanilor, ca să le ajute să-și consolideze progresele mai ales în combaterea criminalității organizate și a traficului de droguri. Anunțul premierului Theresa May a venit ieri în ajunul summit-ului Balcanilor de Vest, care are loc la Londra cu participarea liderilor țărilor balcanice și ai unor țări din UE, inclusiv cancelarul german Angela Merkel. Țările din vestul Balcanilor, foste republici iugoslave, plus Kosovo și Albania, au promisiunea că vor fi primite în UE odată de vor îndeplini condițiile de aderare, dar pregătirea lor a fost îngreunată de adversități moștenite din trecut și de flagelul larg-răspândit al corupției.

În Japonia continuă operațiunile de salvare în urma inundațiilor și alunecărilor de teren din centrul și vestul țării, soldate cu cel puțin 122 de morți. Oficialitățile spun că peste 80 de persoane sunt date dispărute, multe dintre cele în cea mai afectată prefectură, Hiroshima. Marți dimineață unii locuitori au revenit să vadă în ce stare le sunt casele, după ce ploile au contenit luni. Autoritățile spune că este prea devreme să se facă o evaluare a pagubelor. În ce privește victimele, aceasta a fost cea mai gravă catastrofă naturală petrecută în Japonia după cutremurul de la Kobe, din 1995, soldat cu peste 6000 de morți și pagube de 200 de miliarde de dolari.

Compania americană Starbucks, specializată în cafenele, a promis că va renunța la paiele de plastic în cel mult doi ani, într-o încercare de a contribui la reducerea poluării oceanului planetar. AP scrie că deși paiele de plastic alcătuiesc doar o mică fracțiune din deșeul ajuns în mări și oceane, ele au devenit un simbol al luptei împotriva plasticului de unică folosință, mai ales împotriva acelor articole de care nu avem cu adevărat nevoie. Starbucks a spus luni, la un an după ce orașul său de baștină Seattle a interzis paiele de plastic, că în 2020, cel mai târziu, cafenelele sale vor oferi numai paie din materiale biodegradabile, cum este hârtia, și capace cu un design special.

Europarlamentara Monica Macovei spune că președintele Klaus Iohannis ar fi avut suficiente motive să nu țină cont de hotărârea Curții Constituționale de la București care a decis în 30 mai șeful statului român trebuie să o revoce din funcție pe Laura Codruța Kovesi, ca urmare solicitării ministrului justițieiTudorel Toader. Într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, fosta ministră a justiței de la București spune că începînd din martie 2018 Curtea Constituțională a României activează neconstituțional, pentru că mandatul unuia din membrii ei a depășit termenul de nouă ani de activitate, prevăzut de Constituție. E vorba de judecătorul Petre Lăzăroiu al cărui mandatul a expirat în luna martie. „Deci nicio decizie a Curții Constituționale de atunci încoace nu e valabilă. (...) Statul de drept înseamnă respectarea Constituției și a legilor, dar Constituția nu cere să respecți deciziile unei instituții care funcționează neconstituțional”, a afirmat Monica Macovei la Radio Europa Liberă. Purtătoarea de cuvânt a președintelui Klaus Iohannis a anunțat luni că acesta a semnat decretul de revocare a Laurei Codruța Kovesi din postul de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție.

Două persoane din Rusia au fost reținute luni în timpul unei acțiuni în sprijinul lui Oiub Titiev, șeful filialei Memorial de la Groznîi. Titiev riscă zece ani de detenție după ce a fost acuzat de posesie de marijuana. Els susține poliția a „plantat” marijuana de care e vorba în acuzare în lucrurile lui. Poliția i-a arestat pe Oleg Orlov (65 de ani), liderul organizației Memorial de la Moscova și pe Svetlana Ganușkina (76de ani), președinta Comitetului pentru asistență civică care aveau pancarde pe care se putea citi „Libertate lui Oiub Titiev”. Luni la Groznîi,au avut loc audieri cu ușile închise în dosarul lui Titiev. Judecătorii au decis să prelungească mandatul de arest pe numele lui, în ciuda solicitărilor occidentale de a-l elibera.

Președintele american Donald Trump a reluat criticile la adresa țărilor aliate în ajunul summitului NATO din 11-12 iulie, spunând că acestea ar cheltui prea puțin pentru apărare. La fel ca și predecesorii săi, Trump s-a arătat nemulțumit că Statele Unite contribuie cel mai mult la bugetul alianței. „Statele Unite cheltuie pentru NATO mai mult decît orice alt stat. Nu este corect și nici acceptabil”, a spus președintele Trump într-o postare pe Twitter, adăugând că „Europa se bucură de beneficiile NATO mai mult decât Statele Unite”.Statele membre NATO s-au angajat să sporească pînă în 2014 cheltuielile pe apărare la 2 % din Produsul Intern Brut, însă doar câteva țări au atins acest obiectiv.

Opt dintre cei 12 băieți blocați într-o peșteră în Tailanda au fost scoși la suprafață. Adolescenții explorau peștera împreună cu antrenorul lor de fotbal, dar grota a fost inundată din cauza ploilor musonice grota, blocîndu-i înăuntru. Autoritățile locale spun că peste 1.000 de salvatori din toată lumea iau parte la operațiunea de salvare. Ministrul de interne Anupong Paojinda a anunțat că cei opt băieți scoși la suprafață sunt în afara oricărui pericol, dar au nevoie de îngrijiri medicale.

Ministrul britanic de externe Boris Johnson a demisionat, iar premierul Thersa May i-a acceptat demisia. Fost primar al Londrei și de profesie jurnalist, Johnson a fost unul din liderii campaniei pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Duminică, 8 iulie, și-a anunțat demisia și ministrul britanic pentru Brexit, David Davis.

Kremlinul spune că Rusia nu are nici o legătură cu otrăvirea britanicei Dawn Strugges care a încetat din viață duminică, după ce în 30 iunie a intrat în contact cu agentul neurotoxic Novicioc, folosit împotriva fostului spion rus Serghei Skripal și a fiicei acestuia în martie. Potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov, acuzația că Rusia a otrăvit-o pe Strugess e absurdă. Peskov a mai spus că autoritățile ruse sînt foarte îngrijorate de prezența sunstanței otrăvitoare pe teritoriul Marii Britanii, mai ales că această situație reprezintă un pericol nu doar pentru britanici, dar și pentru ceilalți europeni. Moscova a respins în repetate rînduri și acuzația că ar fi încercat să-l otrăvească cu Novicioc pe Skripal.